Articole scrise de Deutsche Welle

România a căutat încă de la început pretexte pentru a fi alături de Donald Trump și Consiliul Păcii inventat de președintele american în încercarea de a marginaliza ONU.

Cancelarul german Friedrich Merz a subliniat în discursul de deschidere al Conferinței de Securitate de la München că lumea a intrat într‑o eră „marcată din nou de putere și de politica marilor puteri”.

Acțiunile liderului opoziției Peter Magyar au fost mult timp percepute drept ”one man show”. Acum el prezintă o echipă de profesioniști din economie și diplomație. Mulți dintre ei provin din apropierea lui Viktor Orban.

România a pierdut nu doar peste 200 de milioane de euro, ci și credibilitate internațională. Judecătorii constituționali amână sine die decizia asupra Legii pensiilor magistraților ajunsă pe masa lor acum aproape 6 luni.

Există o presiune mediatică și politică asupra președintelui Nicușor Dan de a accepta invitația lui Donald Trump pentru Consiliul Păcii de la Washington, deși, deocamdată toate marile puteri europene au refuzat.

Până la sfârșitul anului 2027, importul în UE al gazelor rusești va fi complet interzis. Ungaria a atacat decizia la Curtea de Justiție a Uniunii. Unii experți în drept cred că ar putea chiar avea o șansă de câștig.

După atacul mortal asupra unui controlor de tren, în Germania a izbucnit o dezbatere privind modalităţile prin care astfel de incidente ar putea fi evitate pe viitor.

Lipsurile lasă urme în societatea ucraineană. Însă majoritatea populației continuă să respingă compromisurile față de Rusia. Un atu important cu care președintele Zelenski așteaptă viitoarele negocieri pentru pace.

Ilie Bolojan e primul șef de guvern liberal care cere un vot de încredere în interiorul partidului, fiindcă e hăituit de proprii oameni. Cei din jurul lui nu-l susțin cu entuziasm și nu-l apără când e nevoie.

România nu are propriile inițiative, nu știe să se pună în valoare, dar încearcă să rămână la intersecția rețelelor energetice care traversează de la Sud spre Nord și de la Est spre Vest această parte a continentului.

Schița noului curs militar al Germaniei scoate la iveală o cursă contracronometru pentru o armată federală din nou puternică. Pe lista de achiziții se află drone de atac, avioane invizibile și fregate.

Ministrul ungar al Transporturilor, János Lázár, nu dorește muncitori străini şi a spus că romii locali ar putea curăța toaletele din trenuri. Declarația a indignat întreaga țară. L-ar putea costa voturi pe Orbán?

Evreii din Berlin se confruntă cu un antisemitism accentuat și au devenit precauți în viața de zi cu zi. Nu puțini dintre ei privesc cu un anumit scepticism ritualurile oficiale de comemorare a Holocaustului.

Votanții AUR din diaspora ar migra spre un partid cu adevărat socialist. În comun, românii din afara țării, care au votat Nicușor Dan și George Simion, au antipatia față de politicieni, consideraţi o clasă aparte.

Noua lege a cetăţeniei adoptată de Ucraina scoate România de pe lista țărilor cu care acceptă dubla cetățenie, dar MAE susține că românii ucraineni nu vor fi afectați.

Cancelarul german a vorbit despre intrarea într-o lume lipsită de confortul normelor vechi. El a descris o ordine internațională în care marile puteri nu mai negociază din reflex, ci își afirmă pozițiile prin forță.

Președintele României Nicușor Dan întoarce pe toate fețele consecințele prezenței sau absenței de la Consiliul de Pace inventat de Donald Trump pentru a concura cu ONU.

Odată cu al doilea mandat prezidențial al lui Donald Trump, în relațiile germano-americane aproape nimic nu mai este cum era. Disputa pe marginea Groenlandei ar putea duce la destrămarea definitivă a parteneriatului.

România nu a spus încă nimic despre insistența SUA de a prelua Groenlanda. Președintele Nicușor Dan s-a declarat totuși „profund îngrijorat” de „escaladarea” declarațiilor dintre „partenerii și aliații transatlantici”.

Judecătorii CCR au amânat pentru a patra oară pronunțarea asupra Legii pensiilor magistraților, sub pretext că ar trebui să analizeze noi documente trimise de Înalta Curte.

Doi judecători de la Curtea Constituțională (CCR) se află sub lupa Curții de Apel București, care mâine va decide dacă aceștia pot rămâne membri ai CCR sau vor fi suspendați.

Maia Sandu spune că ar vota pentru reunificare, fiind tot mai dificil pentru o țară mică să reziste în fața Rusiei. România așteaptă decizia Chișinăului, după cum explica Nicușor Dan în urmă cu câteva luni.

Jumătate dintre români nu sunt îngrijorați de o vecinătate cu Rusia și ar vrea o relație economică mai apropiată cu rușii, iar oficialii români par să se îndrepte în această direcție prin non-acțiune.

Populişti de dreapta din Europa Centrală şi de Sud-Est, simpatizanţi ai lui Trump, guvernează ignorând norme în vigoare. Dar după atacul SUA în Venezuela au realizat că Trump ar putea deveni o ameninţare şi pentru ei.

Noua coaliție de la Praga, condusă de premierul populist de dreapta Andrej Babiš, oscilează între tirade antiucrainene și sprijin ezitant pentru Ucraina. Observatorii văd reputația Cehiei pusă în pericol.

Nu demult Rusia a trimis bombardiere în Venezuela pentru a-l sprijini pe Maduro. Acum Moscova a asistat pasiv la îndepărtarea sa de la putere de către SUA. Ce înseamnă aceasta mai ales pentru războiul împotriva Ucrainei?

Declarațiile lui Donald Trump privind Groenlanda provoacă din nou îngrijorare în Europa. După atacul asupra Venezuelei cresc temerile. Dispune UE de instrumente reale pentru a apăra teritoriul danez?

Președintele îndepărtat al Venezuelei a fost adus la tribunal sub escortă militară. Experții suspectează însă posibile încălcări ale dreptului internațional în modul în care a fost capturat de către Statele Unite.

Trump vede ”multe progrese” după discuțiile cu Zelenski, desfășurate duminică la Mar-a-Lago. Și liderul ucrainean a descris întâlnirea drept ”grozavă”. Dar un acord de pace este departe de a se concretiza.

Un studiu post-electoral explică absenteismul ridicat de la alegerile din Capitală prin nemulțumire și lipsa unor candidați convingători. Electoratul, fragmentat și indecis, caută lideri, nu partide.

Se înțelege din surse bine informate că nici premierul nu era foarte mulțumit de ministrul Educației, Daniel David, și nici ministrul de complicațiile funcției, cărora nu a știut mereu să le răspundă adecvat.

Președintele Dan propune un referendum printre magistrați pentru a vedea câți reformiști sunt în sistem, în vreme ce premierul Bolojan începe lucrul asupra modificărilor legislative care să redreseze Justiția.

De ce au președintele și primul-ministru filosofii diferite despre prescrierea faptelor de corupție?