Articole scrise de Deutsche Welle

Dacă România e pusă din nou să aleagă, la fel ca în 2003, dacă să rămână alături de Vechea Europă sau să meargă alături de Statele Unite, ce va face?

Rămânând la Cotroceni, Iohannis strânge ura și nemulțumirile oamenilor, dar suspendarea lui ar duce la creșterea haosului și instabilității politice.

Kremlinul lasă ca suferința în Transnistria să atingă cote maxime după care să reia livrările de gaze, pentru ca „aplauzele” de bucurie ale „transnistrenilor” să se audă până la Chișinău. Mai ales că e an electoral.

Rusia pune România pe lista prietenilor săi din UE și NATO: state care profită de banii, securitatea și bunăvoința Occidentului și care privesc spre Est, ca și cum n-au înțeles nimic din istoria ultimilor o sută de ani.

Președintele ales al SUA, Donald Trump, a amenințat Canada cu tarife punitive acuzând țara vecină că exploatează SUA. Canada ar trebui să devină un stat american, propune Trump.

Iredentismul autohton și hărțile trucate fluturate de naționaliștii români s-ar putea să aibă o altă greutate în noul context internațional, în care Trump vrea să se extindă după modelul Putin.

Partidele de coaliţie vor să împingă data alegerilor cât mai mult încât, cu ajutorul lui Klaus Iohannis, să poată controla pe mai departe Curtea Constituţională și, cel puțin parțial, Justiția.

Pe termen scurt, România n-ar putea să-și crească bugetul apărării la 5% din PIB, cu toate că alocările pentru armată sunt în creștere și ar trebui să ajungă la 2,5% anul acesta, potrivit evaluărilor guvernamentale.

Cancelarul Scholz se apără cu fermitate în fața zvonurilor că ar plănui o vizită la președintele rus Putin înainte de alegerile federale din 23 februarie. Subiectul arată cât de aprinsă va fi campania electorală.

De curând i-a iritat pe germani făcând campanie pentru partidul radical de dreapta AfD într-un ziar din Berlin. Miliardarul Musk revine acum cu un atac la cel mai înalt reprezentant al Republicii Federale.

Ungaria a asigurat preşedinţia Consiliului UE. Semestrul a fost marcat de controversata "misiune de pace" a lui Viktor Orban în Rusia, lupta sa împotriva "birocraţilor de la Bruxelles" şi drumul său aparte în Europa.

Legăturile dintre Marcel Ciolacu și compania Nordis, care a făcut bani printr-o schemă frauduloasă, ies la iveală și din facturile necredibile prezentate de primul ministru.

Votul de blam dat candidaților pro-europeni la președinție și partidelor pro-europene a fost generat în primul rând de lipsa de reformă a clasei politice. Foștii guvernanți nu au învățat nimic din revolta românilor.

Formaţiunea de extremă dreaptă AfD a scris în platforma de campanie că vrea să părăsească UE şi să renunţe la moneda euro. Serios? Ce consecinţe ar avea asta pentru Germania şi UE?

Publicația germană Handelsblatt a realizat o investigație în care demonstrează că agenții secreți de la Moscova exercită o influență considerabilă asupra țărilor din Europa de Est, pentru le a împiedica drumul spre Vest.

Criza energetică este inevitabilă în Republica Moldova după revelion. Chișinăul testează generatoarele de la instituțiile strategice iar Tiraspolul pregătește transferul pacienților grav bolnavi la Chișinău.

Zona de liberă circulaţie din Europa a devenit mai mare prin admiterea României şi Bulgariei dar controalele rămân. Cum se potriveşte una cu alta?

Parlamentul de la Chișinău a instituit stare de urgență în sectorul energetic, pentru ca Guvernul să poată ajuta populația din Transnistria să evite o catastrofă umanitară generată de Rusia în plină iarnă.

Consiliul JAI, reuniunea miniștrilor de Interne din UE, a decis în această dimineață aderarea totală a României și Bulgariei la spațiul Schengen de la 1 ianuarie 2025. Austria și Țările de Jos au renunțat la veto.

Îngrijorările stârnite de tentativele de manipulare a opiniei publice de către actori antidemocratici, așa cum s-a întâmplat în România, sunt în creștere și în Germania, unde în februarie vor avea loc alegeri anticipate.

Jandarmii acuzați de violențele comise la ”Mitingul Diasporei” din 2018 pot scăpa nepedepsiți. Nu pentru că nu sunt vinovați ci pentru că justiția a amânat din nou cazul și îl împinge spre termenul de prescripție.

Despotul sirian Bashar al-Assad a pierdut puterea. Ţara se află în faţa unui nou început. Încotro se va îndrepta - asta depinde de o sumedenie de factori.

USR și AUR sunt formațiunile cele mai nemulțumite de decizia CCR de a relua alegerile prezidențiale de la zero.

Germania și Statele Unite au nominalizat Rusia ca ”actorul statal” despre care autoritățile de la București spun că ar fi intervenit prin metode de război hibrid în alegerile prezidențiale.

Nu cu mult timp în urmă doar o curiozitate, dezinformările au ajuns una dintre cele mai folosite arme într-un fel de război planetar total. DW a discutat cu Peter Gross, pionier în studiul manipulărilor.

Un extremist de dreapta până nu demult necunoscut are șanse, grație TikTok, să ajungă președintele României. Au ajuns alegerile să fie decise de rețelele de socializare?

CCR a dat verde pentru turul al doilea, iar Elena Lasconi i-a cerut lui Marcel Ciolacu susținere pentru turul al doilea „cu toată mașinăria de partid” pentru votul de duminică.

Curtea Constituțională ar putea anula primul tur al alegerilor prezidențiale, iar CSAT ar putea să-l scoată pe Călin Georgescu din scenă. Care e riscul?

Falia sistem-antisistem în jurul căreia s-a dat bătălia pentru primul tur al prezidențialelor s-a transformat într-o fractură pro și anti-Occident, în jurul căreia se va duce bătălia pentru turul al doilea.

Basarabenii i-au dat Elenei Lasconi în primul tur al alegerilor prezidențiale de duminică 45.590 de voturi. Din cei 80.939 de români care au votat în Republica Moldova (număr record), 56,65% au optat pentru Lasconi.

Nicolae Ciucă nu a reușit nici în campania electorală să fie cursiv în vorbire și convingător în ceea ce spune. A rămas nesigur pe el și i-a fost frică să meargă la dezbaterea TV de la care a mai lipsit doar Ciolacu.

Candidatul AUR la președinție, George Simion, în vârstă de 38 de ani, s-a străduit în ultimele săptămâni de campanie electorală să-și arate fața civilizată și moderată.

Orașe bombardate, milioane de refugiați, sprijin militar, sancțiuni. Atacul Rusiei asupra Ucrainei a avut un impact global. Iată câteva dintre consecințele războiului.