Un român de argint, în hainele lui Trump

Sebastian Stan s-a născut la Constanța, în 1982, iar la opt ani a plecat cu mama sa la Viena, unde au stat destul cât copilul să joace, la 10 ani, un rol într-un film al multipremiatului regizor austriac Michael Haneke.

Apoi au luat drumul Americii, unde tânărul a studiat actoria şi a trecut prin toate greutățile debutului în profesie. Dar a reuşit să ajungă la Hollywood, să joace în filme şi seriale de televiziune, care i-au adus câteva nominalizări şi premii, ce au culminat în 2024 cu câştigarea Ursului de Argint pentru Cel mai bun actor în rol principal, în filmul A Different Man, regizat de Aaron Schimberg.

Tot în 2024, Sebastian Stan şi echipa în care a lucrat la filmul The Apprentice, condusă de regizorul Ali Abbasi, au primit un “premiu” din partea celui portretizat în această peliculă: “gunoaie umane” i-a numit Donald Trump, candidatul la preşedinția Statelor Unite, după ce echipa sa de avocați a încercat, fără succes, să oprească difuzarea filmului în America. Difuzarea acolo a început totuşi pe 11 octombrie, cu o săptămână înainte ca pelicula să ajungă şi în cinematografele din România.

Crezi că nu mai poți afla nimic nou despre (poate) cel mai controversat politician, om de afaceri şi entertainer american, din ultimele decenii, fiindcă Donald Trump s-a aşezat cu bună ştiință în lumina reflectoarelor presei şi ale rețelelor sociale, pentru a fi mereu în față, mereu prezent în spațiul public.

Şi totuşi, filmul The Apprentice (Ucenicul) reuşeşte să adauge încă o fațetă, acestui personaj epatant al culturii populare americane, pentru că aduce pe marele ecran, începuturile sale ca dezvoltator imobiliar şi businessman: în anii ’70 şi ’80, Trump a învățat cinismul în afaceri, pentru a atinge megasuccesul scontat. Iar maestru i-a fost Roy Cohn, un avocat de mare succes, dar infam, pentru care adevărul şi cinstea nu au nicio valoare, căci scopul scuză orice mijloace. Iar realizatorii filmului au ales tocmai numele reality show-ului difuzat de NBC vreme de 13 ani, care a iscat o adevărată isterie în rândul celor ce voiau să câştige sfertul de milion pus la bătaie de Trump, care prezida în emisiune, asemenea unui zeu.

Filmul debutează cu un tânăr Trump (Sebatian Stan) decent îmbrăcat, încercând să adune banii datorați de chiriaşii săraci şi refractari, care locuiesc în blocurile dintr-un cartier modest, aflate în posesia tatălui său. Dar este evident că el ținteşte mai sus, aşa că nu va rata ocazia de a deveni ucenicul superinfluentului avocat newyorkez Roy Cohn şi de a învăța astfel că există căi de rezolvare în favoarea ta, a conflictelor din afaceri, ocolind legea. Adică forțându-i prin şantaj, cu fotografii de la orgii sexuale, de pildă, pe judecători, ca să nu-ți mai facă proces, sau pe decidenții primăriei, ca să-ți acorde scutiri de taxe în valoare de sute de milioane de dolari, pentru ca tu să poți transforma o ruină de hotel, într-unul de lux, în inima Manhattanului. Şi să continui tot aşa.

Trump visează la proporții gigantice, vrea să schimbe zonele depresate din centrul Manhattanului într-unele ale bogăției, de aceea îi place sloganul ales de un preşedinte american: Let’s make America great again! Şi şi-l va însuşi, căci a construi şi a face afaceri în America, pentru bunăstarea celor avuți şi mai ales a sa, reprezintă forma lui de patriotism maximal. A face bani şi a deține astfel puterea constituie valorile lui supreme.  

Relația mefistofelică dintre Cohn (Jeremy Strong) şi Trump constituie coloana vertebrală a filmului, mai bine susținută în prima jumătate, optim ritmată, a peliculei, când avocatul îl transformă pe omul de afaceri modest, într-un personaj public demn de luat în seamă: îl duce la croitor, ca să-l îmbrace scump, îl scoate în lume, cea a rechinilor newyorkezi, îl aduce în fața presei, ca să-l facă vizibil. Îl construieşte pas cu pas, învățându-l cele trei reguli fundamentale ale succesului: atacă tot timpul, neagă totul şi nu recunoaşte nimic şi, orice s-ar întâmpla, nu accepta înfrângerea, ci declar-o victorie.

Poate că acest portret al omului de afaceri la tinerețe nu ar fi deranjat echipa lui Trump, dacă filmul nu ar fi fost lansat pe piață cu doar o lună înainte de alegerile prezidențiale din 2024, la care politicianul republican candidează din nou şi unde se află, conform sondajelor de opinie, într-o cursă foarte strânsă cu candidata democrată Kamala Harris. Pentru echipa de campanie a republicanului nu a avut nicio relevanță faptul că scenaristul filmului, jurnalistul şi scriitorul Gabriel Sherman, a documentat cu minuție, faptele incluse în această biografie cinematografică, tocmai pentru a evita posibile acuzații de calomnie.

În actualele circumstanțe politice, orice lucru ce nu îl susține explicit pe candidat, poate fi prezumat a-i dăuna. Aşa cum poate fi interpretat nu doar comportamentul în afaceri, al personajului Trump, ci şi întâmplări concrete din film, precum violul la care şi-a supus soția, fotomodelul Ivana (Maria Bakalova), după ce magnatul suferise dureroase operații estetice de liposucțiune şi reducere a scalpului, pentru îndepărtarea unei mici chelii.

Sau maniera nedemnă în care l-a tratat, umilindu-l la final, pe mentorul său, cel care l-a învățat pe Trump să fie Trump, atunci când avocatul se stingea, sărac şi uitat, bolnav de SIDA şi negându-şi homosexualitatea până în ultima clipă: mogulul îi face cadou o pereche de butoni, zicându-i că sunt cu diamante, care erau, de fapt, zirconiu, iar după petrecerea de aniversare a muribundului, aduce echipe de specialişti, pentru a-i dezinfecta reşedința. Ucenicul şi-a depăşit maestrul, s-a despărțit de el, cu o ultimă  minciună jalnic de frumos ambalată.

Filmul reconstituie în ritmuri nervoase, atmosfera de dezordine morală şi de corupție ce domnea în New Yorkul anilor ‘70 şi ’80, iar multipremiatul regizor iraniano-canadian Ali Abbasi, care s-a alăturat în 2023, proiectului inițiat cinci ani mai devreme, a fost considerat destul de îndepărtat de subiectul fierbinte, pentru a adopta o atitudine neutră. Poate un pic prea echidistantă (şi prin maniera “comercială” de filmare, în culori păstoase, suprasaturate), pentru a putea vedea în The Appretice un film cu adevărat politic, cum pretinde regizorul că ar fi.

Sebastian Stan a evoluat excepțional în rolul tânărului ucenic care devine, sub ochii noştri, regele afacerilor. Actorul a evitat cu iscusință o alegere care i-ar fi fost la îndemână, anume caricaturizarea, atât de exersată pe rețelele sociale sau în show-urile de noapte ale televiziunilor. Stan construieşte un personaj credibil în evoluția sa de la inocența bunului simț, învățat în familie, la atitudinea de prădător în afaceri, în dragoste, în orice, pe care o învață de la  maestrul său. Stan a studiat cu atenție comportamentul, gesturile, rictusurile omului Trump şi le-a redat cu talent, edificând un personaj viu, cu sentimente şi nu o doar o eboşă. Iar relație dintre cei doi mari actori care dețin rolurile principale funcționează perfect.

În rolul avocatului Roy Cohn, consistentul Jeremy Strong, vedeta premiată din serialul de televiziune Succesiunea. Acest personaj, factotum al lumii de afaceri şi politice newyorkeze, are la început superbia unui Mefisto, leagă şi dezleagă totul într-o clipă, cu mijloace neortodoxe: şantaj şi amenințări. Actorul redă cu măiestrie trecerea personajului spre degradarea ultimă, adusă de boala sa ascunsă: forța explozivă de început devine umilința abia ascunsă din final.   

Nu doar, dar mai ales pentru aceste două performanțe actoriceşti filmul trebuie văzut, dar şi pentru că reconstituie cu aplomb climatul anilor de formare ai lui Donald Trump, personaj controversat, care, aşa cum se sugerează şi în film, a ajuns la cea mai înaltă poziție politică în SUA. Şi ar putea recidiva în noiembrie.