criza economica - ultimele știri

Economistul Adrian Negrescu avertizează că România traversează „cea mai gravă situație economică posibilă”, caracterizată de stagflație, lipsă de investiții și o populație care se confruntă cu o sărăcire accelerată.

În spațiul public a reapărut, pe surse, varianta instalării unui premier tehnocrat, idee asociată mai ales cu zona prezidențială.

Aflată în Mexic pentru summitul UE–Mexic, șefa diplomației europene Kaja Kallas a lansat un apel ferm pentru schimbarea abordării față de Cuba, țară aflată într-o criză economică profundă și sub presiune crescândă din partea Statelor Unite.

România a rămas fără guvern și se îndreaptă implacabil pe urmele Greciei, avertizează economistul Radu Nechita. În timp ce președintele Nicușor Dan încearcă cu disperare să formeze un guvern, politicienii rămân prinși într-o încleștare a orgoliilor, iar asta duce țara spre prăpastie.

Găsirea unui job în România a devenit o misiune aproape imposibilă, chiar și în IT. Cazul unui specialist care a primit refuzuri automate după 500 de aplicații pe LinkedIn a declanșat o dezbatere amplă. „Adevărul” analizează alături de Ana Călugăru (eJobs) și Doru Șupeală rețeta succesului.

În perioadele de incertitudine economică, tot mai mulți oameni caută soluții pentru a-și proteja veniturile și economiile. Inflația ridicată, creșterea dobânzilor, deprecierea monedei și riscul unei încetiniri economice îi determină pe români să se întrebe ce pot să facă pentru a se proteja.

Recesiunea economică în care tocmai a intrat România este efectul „dezmățului bugetar din ultimii 7-8 ani” și al „cheltuielilor enorme ale statului din anii 2023-2024”, potrivit analiștilor consultați de „Adevărul”, care au explicat că va fi dificil de ieșit din această criză.

Guvernul din Grecia a anunţat luni că va rambursa mai devreme decât era prevăzut o parte din datoria contractată de la statele europene în timpul crizei financiare din 2010, în condiţiile în care autorităţile estimează o reducere semnificativă a datoriei publice în următorii ani.

Sorin Grindeanu avertizează că România riscă să intre oficial într-o criză economică, dacă datele privind evoluția PIB pentru primul trimestru din 2026 vor confirma o nouă scădere.

Liderul PSD, Sorin Grindeanu, susține că evoluțiile economice din ultimele zile contrazic avertismentele lansate de Ilie Bolojan privind o posibilă criză economică.

Bulgaria, țara crizelor politice eterne, nu a avut niciun moment probleme economice din această cauză, în timp ce România vede cartonașul roșu din partea investitorilor din primul moment în care se confruntă cu o criză politică similară. Economistul Radu Nechita, de la UBB Cluj, explică motivele.

Criza politică începe, încet dar sigur, să se transforme într-o criză economică. Statul se împrumută cu dobânzi de nivel „junk", iar leul s-a prăbușit mai abrupt decât în momentul în care Călin Georgescu a ajuns în turul doi al alegerilor prezidențiale.

Retailerul suedez H&M a confirmat că va închide aproximativ 160 de magazine în 2026, în cadrul unui amplu proces de reorganizare internațională. Decizia vine pe fondul scăderii vânzărilor și al presiunii tot mai mari exercitate de comerțul online și de competiția agresivă din zona fast fashion.

Un conflict de durată cu Iranul riscă să aibă efecte economice profunde la nivel global, de la creșterea prețurilor la energie până la inflație

Un cunoscut blogger rus avertizează că blocarea Telegram de autoritățile ruse este un semn că se pergătesc măsuri nepopulare, care ar putea genera tensiuni sociale, şi că Rusia se confruntă cu o criză economică profundă.

Europarlamentarul Rareș Bogdan avertizează că România riscă să intre într-o situație economică gravă dacă nu revine la politici liberale și la stimularea mediului privat și spune că premierul Ilie Bolojan ar trebui să aibă „un plan B”, în condițiile în care „cifrele arată foarte prost”.

Chiar dacă marile economii europene nu se confruntă cu criza care macină România, nivelul de trai scade vizibil inclusiv în Germania. Românii din diaspora, dar și cancelarul Friedrich Merz admit că nimic nu mai e ca înainte.

România a intrat oficial în recesiune tehnică, după două trimestre consecutive de scădere economică, arată datele INS. Deși termenul amintește de criza suferită în perioada 2009-2010, profesorul de economie Bogdan Glăvan explică, pentru „Adevărul”, de ce situația actuală este fundamental diferită.

Scumpirea accelerată a prețului aurului semnalează apropierea unei crize crunte, avertizează economistul american Peter Schiff, argumentând că inflația crește, în timp ce dolarul american pierde la nivel global.

Printre cele mai dure măsuri de austeritate luate vreodată de autoritățile din România, au fost cele trei „curbe de sacrificiu” de la începutul anilor 30 ca răspuns la criza mondială care făcuse ravagii și la noi în țară. Aceste măsuri au avut un impact catastrofal asupra populației și economiei.

Astrologul Sanda Ionescu oferă o analiză completă pentru anul 2026, la Interviurile Adevărul, avertizând că acesta va fi un an extrem de provocator pentru România și pentru întreaga lume, mult mai dificil decât 2025.

Într-un interviu pentru Adevărul, astrologul Sanda Ionescu spune că anul 2026 ar putea fi unul de cotitură majoră, atât pentru România, cât și pentru întreaga lume.

Consilierul prezidențial Radu Burnete explică care a fi soluțiile posibile și la îndemâna României pentru ca prețurile să devină mai decente.

Situația economică a României pare puțin diferită față de acum cu câteva luni. Analistul Cristi Tudorescu consideră că veștile sunt și bune și rele, dar primele predomină, pornind de la faptul că criza care se anunța una abruptă pare că se domolește.

Andrei Caramitru insistă că e nevoie de măsuri urgente pentru a evita intrarea în faliment a României. Economistul propune un set de măsuri despre care spune că ar trebui discutate cât mai curând în Consiliul Suprem de Apărare a Țării.

Premierul Bolojan și președintele Nicușor Dan susțin că românilor le-ar putea fi mai bine din 2027, dar economiștii sunt mai rezervați. Profesor la ASE București, macroeconomistul Cristian Păun vede mai degrabă o adâncire a problemelor pe fondul lipsei reformelor serioase

Guvernul a luat o serie de măsuri controversate, unele cu dublu tăiș, iar multe dintre ele contestate de economiști importanți. Chiar și așa, fără aceste măsuri România s-ar fi aflat acum într-o situație și mai grea, relevă un studiu efectuat de Romanian Economic Monitor.

România continuă să fie lider regional la dorința de emigrare. Un sondaj realizat de Banca Națională a Austriei și publicat la începutul lui septembrie arată că 3,4% dintre românii adulți, adică peste 500.000 de persoane intenționează să emigreze în următorul an.

Un studiu efectuat de Romanian Economic Monitor arată care sunt marile riscuri la adresa economiei României, dar vine și cu câteva vești bune. Coordonatorul echipei de cercetători, Szasz Levente, explică, pentru „Adevărul”, de unde poate veni salvarea economiei naționale.

Băncile vor plăti un impozit de 4% pe cifra de afaceri, dublu față de procentul pe care îl plăteau statului român, până de curând. Profesor la ASE București, economistul Cristian Păun avertizează că această decizie va condamna la criză economia României.

Într-un moment în care România se confruntă cu presiuni bugetare tot mai intense, iar discuțiile privind creșterea taxelor capătă din ce în ce mai multă amploare, mediul de afaceri trage un semnal de alarmă, avertizând că înăsprirea fiscală poate duce România într-o criză economică reală.

Primarul municipiului Buzău, Constantin Toma, a afirmat că există riscul ca această criză bugetară în care se află România să se transforme într-una economică şi că atunci toţi cetăţenii vor avea de suferit.

„Vom avea solidaritate socială atunci când toată lumea va înțelege că veniturile pot să și scadă”, susține jurnalistul Lucian Mîndruță.

Liderul separatist Vadim Krasnoselski susține că în regiunea transnistreană toate rezervele sunt epuizate, aceasta aflându-se într-un declin economic după criza energetică severă cauzată de Kremlin la începutul anului.

Regimul de la Tiraspol a luat mai multe decizii pentru atenuarea crizei economice declanșate după ce Kremlinul a lăsat regiunea separatistă Transnistria fără gaze, printre acestea numărându-se și interzicerea exportului de resurse energetice.

Regiunea separatistă Transnistria se confruntă cu o criză economică gravă după ce Kremlinul a lăsat-o fără gaze naturale de la începutul acestui an. Majoritatea angajaților din sectorul bugetar, adică 70%, nu și-au primit salariile din lunile martie sau aprilie, relatează presa locală.

Președintele Nicușor Dan și-a luat timp aproape o lună ca să discute cu partidele măsuri care să rezolve greaua moștenire lăsată de PSD, PNL, UDMR. Sigur, tot ei stau la masă, nici nu ai alte soluții și nici multe opțiuni.

Tot mai multe firme din România încep să solicite efectuarea procedurii de restructurare ca metodă de salvare și relansare a afacerii, evitând astfel intrarea în insolvență, procedură din care foarte greu se poate ieși cu succes, după cum au declarat specialiștii în insolvență pentru „Adevărul”.

Adrian Asoltanie, antreprenor, consultant financiar și trainer pe educație financiară, a oferit câteva recomandări pentru a reuși să punem bani deoparte la sfârșitul lunii.

România se confruntă cu serioase probleme economice structurale și conjuncturale economice, iar echilibrul va fi cheia menținerii pe linia de plutire, spune economistul Liviu Deceanu, într-o analiză pentru „Adevărul”.

Finanțele publice ale Greciei par solide, iar noile construcții semnalează renașterea. Elada pare că traversează o nouă primăvară economică.

Pe fondul riscului de recesiune și a incertitudinii din economie, indicatorul de încredere macroeconomică a continuat să se reducă, a constatat Adrian Codîrlașu, președintele CFA România - asociație a profesioniștilor în investiții din România deținători ai titlului Chartered Financial Analyst.

Greva de la Atelierele CFR Grivița din anul 1933 a fost una dintre cele mai puternice mișcări muncitorești din perioada interbelică, alături de protestele de la minele Lupeni, organizate cu patru ani mai devreme. Aceste greve au fost confiscate însă de comuniști.

Peste 155.000 de firme se aflau în dificultate la începutul acestui an, numărul fiind dublu față de ultima criză economică din anii 2008 - 2009, potrivit unei analize de specialitate.

România se apropie cu pași repezi de insolvență și riscă chiar falimentul. E avertismentul dat dat de tot mulți economiști importanți. Profesorul Cristian Păun și fostul bancher Radu Georgescu susțin că suntem în pragul colapsului, aproape de situația în care se afla Grecia în urmă cu un deceniu.

Cunoscutul economist Cristian Păun, profesor universitar de economie și finanțe internaționale, explică, într-o analiză pentru „Adevărul”, de ce riscăm să ne confruntăm cu o nouă criză și de ce statul nu găsește soluții pentru a reduce deficitul și inflația.

Un cunoscut fost șef de bancă anunță vremuri grele pentru România. Modelul de creștere economică de până acum, bazat pe împrumuturi uriașe care au susținut consumul, e depășit, avertizează Radu Georgescu. El prevestește o criză severă ca în 2008.

Din cauza incertitudinilor politice, încrederea investitorilor din România a ajuns la un nivel extrem de scăzut. Potrivit economiștilor, ar trebui să ne îngrijoreze o posibilă depreciere a leului, pentru că ar aduce cu ea o creștere a ratelor și facturilor.

Franța s-ar putea confrunta cu o criză economică după ce parlamentarii au votat înlăturarea guvernului premierului Michel Barnier după doar trei luni. Randamentele în creștere ale obligațiunilor și o serie de falimente îi fac pe investitori nervoși.

România se confruntă cu probleme economice uriașe, iar deficitele gemene arată îngrijorător. Din Elveția, Daniel Sandu avertizează că, dacă situația va continua să se înrăutățească, România riscă să se confrunte cu probleme serioase. Iar un succes al radicalilor ar duce țara în prăpastie.

În urmă cu 95 de ani, începea una dintre cele mai mari crize economice care au existat vreodată. Pe 24 octombrie 1929, zi cunoscută drept „Marțea Neagră“, bursa americană a scăzut dramatic, afectând întreaga lume.

Reforma fiscală care ar urma să fie implementată în următorii ani în România nu l-a convins pe analistul Adrian Negrescu, care critică formulările guvernului. Expertul avertizează că există riscul ca foarte multe firme mici și medii să dea faliment, iar taxele să sufoce economia.

Comenzile industriale germane au scăzut mai mult decât se preconiza în luna august, semn că economia Germaniei nu se redresează.

Analiștii economici prevestesc o criză în mai multe industrii din România, care vine la pachet cu un val de concedieri. Consultantul în HR Doru Șupeală explică ce pot face angajații și cum poate fi modificată legislația pentru ca aceștia să nu fie victimele abuzurilor din partea angajatorilor.

Mircea Geoană, fostul secretar general adjunct al NATO, a comentat joi seară, în cadrul emisiunii „Actualitatea” moderată de Tudor Mușat, subiectul intens dezbătut în spațiul public referitor la proiectul de lege ce i-ar permite președintelui Klaus Iohannis să candideze pentru un loc în Senat.

Germania se confruntă cu probleme economice tot mai mari, iar efectele încep să se vadă în toată Europa. Economiștii chestionați de „Adevărul” sunt de părere că efectul de contagiune se simte deja în economia României și avertizează că am intrat într-o spirală periculoasă.

Cel mai mare dezastru economic din istoria României a avut loc în perioada interbelică. Țara ajunsese în colaps, iar oamenii pe mâna cămătarilor. Majoritatea țăranilor și muncitorilor de la orașe ajunseseră la limita supraviețuirii, într-o sărăcie lucie. Valul dezastrului a venit din SUA.

Reducerea dobânzii cheie s-ar putea să nu vină în acest an, dar dacă inflaţia pe luna mai va fi scăzută, atunci membrii Consiliului de Administraţie se vor uita la date, a declarat Mugur Isărescu.

În urma unei recesiuni economice, țările din Europa Centrală și de Est (ECE) au asistat la o creștere semnificativă a insolvențelor e parcursul anului 2023, precizează specialiștii Coface.

În materialul de astăzi „China la zi” vă prezentăm traducerea din limba chineză a unui articol publicat de Global Times pe data de 1 martie 2023, cu privire la creșterea economică a Chinei din anul 2023.