Economia rusă intră într-o criză sistemică. Cât de aproape este „acul lui Koșcei" | adevarul.ro

Analiză Economia rusă intră într-o criză sistemică. Cât de aproape este „acul lui Koșcei"

Război în Ucraina
Publicat:
0
1 live

Economia rusă intră într-o criză sistemică tot mai greu de mascat: depozitele Wildberries, lovite masiv de drone, terminalele cerealiere din Novorossiisk suspendate, o nouă criză a carburanților și retrageri masive de numerar din bănci. Analiza radiografiază lanțul de crize care se împletesc și amenință să paralizeze economia țării agresoare.

Dronele ucrainene au distrus o mulțime de depozite Wildberries
Dronele ucrainene au distrus o mulțime de depozite Wildberries/FOTO:X

Poate cea mai grăitoare pereche de știri din luna august a fost aceasta: economistul-șef al băncii de stat VEB a prezis înfrângerea Rusiei în „războiul de uzură" și o criză socială iminentă, cauzată de noile sancțiuni și de loviturile forțelor ucrainene. La scurt timp, VEB l-a demis pe economistul-șef Andrei Klepaci, după declarațiile sale privind înfrângerea economică a Rusiei în acest „război de uzură".

Prin această prismă ar trebui privite toate declarațiile fără acoperire ale Rosstat, agenția rusă de statistică, despre creșterea PIB-ului în trimestrul al doilea sau despre deflația din august și alte așa-zise „succese" economice care, în lumea reală, pur și simplu nu există.

În schimb, în lumea reală există un experiment unic: cum poate fi anulat, într-o singură lună, liderul unei industrii-cheie întregi, și cum se propagă acest șoc în restul economiei. Mai există și o a doua criză a carburanților. Plus puțină panică pe bursă și multă panică în rândul populației, care retrage masiv numerar din bănci. Există fermieri dispuși să vândă grâu sub prețul de cost, pentru că nimeni nu îl mai cumpără, dar care nu sunt dispuși să semene pentru recolta următoare. Există dezvoltatori imobiliari care nu reușesc să vândă peste jumătate din locuințele construite. Și încă multe alte semne ale unei „transformări" reușite a economiei lui Putin, scrie, în Zerkalo Nedeli, Oleksi Plastun, doctor în Științe Economice.

Bingo-ul Wildberries

Există un vechi basm rusesc: pe o insulă crește un stejar, în stejar atârnă un cufăr, în cufăr, un iepure, în iepure, o rață, în rață, un ou, iar în ou, un ac, pe al cărui vârf se află moartea lui Koșcei cel Fără de Moarte. Să privim economia rusă prin analogia acestui basm, ne propune analistul.

Particularitatea structurii economiei ruse actuale, dacă ne uităm la principalul indicator de măsurare — PIB-ul — este că acesta este format, în proporție de peste două treimi, din consum. În Rusia, cheltuielile pentru consumul final depășesc 70% din PIB. Totodată, cererea de consum a populației reprezintă circa 53-54% din PIB.

Cu alte cuvinte, oricât ar suna de paradoxal, în ciuda tuturor discuțiilor despre „gigantul petrolier și gazifer" sau despre „economia de război", tocmai consumul populației rămâne cea mai mare componentă a economiei ruse, aproximativ 100.000 de miliarde de ruble pe an (aproximativ 1.160 de miliarde de dolari).

Așadar, dacă vrei să lovești dureros economia rusă, sectorul de consum este, din punct de vedere pur aritmetic, cea mai eficientă țintă posibilă.

O relicvă a trecutului economiei ruse este nivelul ridicat de digitalizare, greu de crezut, având în vedere „lagărul digital" actual și scăderea cu 40% a producției de cabluri din fibră optică. Un detaliu surprinzător: ponderea comerțului electronic în vânzările cu amănuntul din Rusia este mai mare decât în Statele Unite.

În ansamblu, aproape un sfert din comerțul cu amănuntul rusesc se realizează prin comerț electronic. Iar piața comerțului electronic este dominată, practic, de marketplace-uri. Iar piața marketplace-urilor este formată, în esență, din doar două companii: Wildberries și Ozon (plus, într-o măsură mai mică, Yandex Market).

Wildberries controlează peste 50% din piață, iar Ozon aproximativ 45%.

În cifre, Wildberries înregistrează o cifră de afaceri de peste 6.000 de miliarde de ruble (aproximativ 70 de miliarde de dolari). Cu alte cuvinte, „scoaterea din joc" a Wildberries ar însemna eliminarea a jumătate din piața marketplace-urilor și o lovitură serioasă aplicată unui element-cheie al economiei ruse.

Întrebarea este: cum? Wildberries înseamnă zeci de mii de camioane, sute de mii de comercianți, zeci de mii de puncte de ridicare a coletelor — o adevărată hidră cu un milion de capete. Dar are un „dar": inima și fundamentul afacerii, punctul ei cel mai vulnerabil, este rețeaua de depozite.

Pentru context: suprafața totală a depozitelor Wildberries depășește 5 milioane de metri pătrați, dar primele zece depozite ca mărime reprezintă aproape o treime din această suprafață. Cu alte cuvinte, scoaterea din funcțiune a doar zece depozite ar transforma Wildberries într-un fel de „Titanic" după ciocnirea cu aisbergul.

Ei bine, drone neidentificate au anihilat, într-o singură lună, opt din cele mai mari zece depozite ale companiei — sau 13 din primele 20, sau 18 din primele 30. Potrivit estimărilor, au fost scoase din uz 1,2 milioane de metri pătrați de spații de depozitare Wildberries, adică peste 20% din întregul fond. Dacă ne uităm doar la partea europeană a Rusiei, practic niciunul dintre cele mai mari zece depozite nu a mai rămas funcțional.

De aici pornește o reacție în lanț. Wildberries are peste 90.000 de puncte de ridicare a coletelor. Odată ce mărfurile au ars în depozite, nu mai este nimic de livrat. Fără livrări, punctele de ridicare încep să se închidă, întrucât veniturile lor depind de volumul tranzacțiilor. Wildberries are înregistrați între 500.000 și 550.000 de conturi de vânzători — adică sute de mii de întreprinzători rămân, brusc, fără nimic de vândut.

Dacă mai adăugăm faptul că acești sute de mii de proprietari de puncte de ridicare și vânzători au contractat credite bancare pe care acum nu le mai pot rambursa, întrucât marfa a ars, obținem încă o problemă potențială pentru sistemul financiar. De altfel, datoriile Wildberries se ridică la aproape 1.300 de miliarde de ruble (aproximativ 15 miliarde de dolari) — o sumă suficient de mare încât să îngrijoreze nu doar banca VTB, principalul creditor al companiei, ci întregul sistem bancar rus. Nu întâmplător, tot în august, acțiunile VTB au coborât la un nou minim istoric.

Bugetul de stat conta, la rândul lui, pe taxele generate de aceste vânzări și profituri, venituri pe care acum, evident, nu le va mai încasa. Vorbim despre mii de miliarde de ruble: dintr-o cifră de afaceri de 5.000 de miliarde, statul ar fi putut încasa sute de miliarde din TVA. Din sute de miliarde de profit, ar fi putut colecta zeci de miliarde din impozitul pe profit. Și lista poate continua, având în vedere că sutele de mii de întreprinzători care trăiau din ecosistemul Wildberries plăteau, la rândul lor, taxe și consumau, generând alte taxe — lucru care acum nu mai este garantat, spune analistul ucrainean.

În ansamblu, rezultă o reacție în lanț destul de spectaculoasă.

Să tragem o concluzie parțială: liderul pieței marketplace-urilor, cu o cifră de afaceri de peste 6.000 de miliarde de ruble (70 de miliarde de dolari) și un profit de aproximativ 180 de miliarde de ruble (2,1 miliarde de dolari) se transformă practic sub ochii tuturor într-un nimic, antrenând un lanț de consecințe care se măsoară nu în sute de miliarde, ci în mii de miliarde de ruble. Și asta este rezultatul unei singure luni de „muncă sistematică". Încă o lună, și Ozon, al doilea mare marketplace, va slăbi considerabil — procesul a și început deja: trei depozite, cu o suprafață totală de peste 300.000 de metri pătrați, au ars împreună cu mărfurile, iar capitalizarea Ozon a pierdut, în doar câteva săptămâni din august, aproape o treime din valoare. Odată cu el, va fi afectată întreaga piață a magazinelor online, evaluată la 13.000-15.000 de miliarde de ruble (aproximativ 151-174 de miliarde de dolari).

Revenind la analogia din basm: Wildberries este vârful acului. Acul este piața marketplace-urilor. Oul este comerțul electronic. Rața este comerțul cu amănuntul. Iepurele este PIB-ul. Iar cufărul este sistemul economic al Rusiei, în ansamblul său.

Există însă și opinia potrivit căreia adevăratul vârf al acului ar fi, de fapt, rafinarea petrolului. Iar dacă ne uităm la „jocurile foamei" de la benzinăriile din întinsa Rusie și ascultăm plângerile fermierilor și industriașilor despre cât de „eficient" se lucrează fără combustibil, merită să vorbim puțin și despre a doua criză a carburanților.

Criza carburanților 2.0

Deficitul de combustibil de la benzinăriile rusești din iunie-iulie 2026 a fost provocat, în mare parte, de panică și a semănat cu fenomenul de cumpărare în masă a zahărului, hrișcăi sau ouălor, care apare periodic în Rusia, dar care se stinge la fel de repede pe cât apare. Natura unor astfel de crize este, în general, cunoscută: la un moment dat, cetățenii cuprinși de neliniște decid să cumpere tot combustibilul disponibil, „ca nu cumva să dispară", ceea ce, desigur, provoacă un deficit temporar, care dispare însă rapid. Cu timpul, pe măsură ce toți cei panicați își umplu rezervoarele, canistrele și butoaiele din garaje, cozile se disipă de la sine.

Versiunea crizei din august 2026 este însă de altă natură — un deficit fizic real, care nu poate fi rezolvat decât printr-o creștere bruscă a ofertei sau printr-o scădere la fel de bruscă a consumului.

La capitolul ofertă, situația nu arată deloc bine. Chiar și Rosstat a fost nevoit să recunoască, cu dinții încleștați, că 20% din capacitatea de rafinare a petrolului a „dispărut" pur și simplu.

Interzicerea exportului de benzină și motorină nu a rezolvat problema. S-a încercat suplinirea deficitului prin importuri, dar s-a dovedit că Belarusul nu are fizic capacitatea de a acoperi toată această „gaură", iar alte țări nu par prea dornice să ajute sau să împartă o resursă în prezent deficitară. În plus, au apărut și detalii interesante: benzina importată costă, surprinzător, de două ori mai mult. Drept urmare, un tanc petrolier venit din India a ajuns la destinație, dar a rămas mult timp nedescărcat, pentru că nu era clar cine ar fi dispus să plătească dublu.

Între timp, rafinăriile continuă să ardă, ceea ce înseamnă că problema „nu se va rezolva de la sine". Cu atât mai mult cu cât în august a fost înregistrat un nou record al atacurilor cu drone: peste 1.300 de drone cu rază lungă de acțiune în doar două zile consecutive. Practic, orice rafinărie aflată în raza de acțiune care încearcă să își reia activitatea riscă garantat să primească „în coastă" o duzină de drone și să fie nevoită să își oprească din nou producția.

Dar activitatea dronelor nu s-a limitat la depozitele Wildberries sau la rafinării. Portul Novorossiisk a deschis un nou capitol de suferință pentru economia rusă, susține analistul în Zerkalo Nedeli.

Putin „se teme că va fi spânzurat" pentru eșecul din Ucraina și plănuiește să escaladeze războiul, susține o sursă apropiată Kremlinului

Fermierii, rugați să transmită mai departe

Puțini știu că Rusia ocupa locul întâi în lume la exportul de grâu. Și mai puțini știu că prin portul Novorossiisk se derula peste jumătate din exportul rusesc de grâu.

Ei bine, într-o bună zi din august 2026, cele mai mari două terminale cerealiere din Novorossiisk și-au suspendat simultan activitatea. Este vorba despre Terminalul Cerealier din Novorossiisk (NZT) și Combinatul de Produse Cerealiere din Novorossiisk (NKHP), cu capacități anuale de 8,5, respectiv 7,1 milioane de tone. Practic, jumătate din exportul rusesc de grâu a dispărut peste noapte. Adăugând la asta blocada maritimă a Mărilor Azov și Neagră, obținem un tablou destul de sumbru pentru fermierii ruși.

În aceste condiții, nu mai există venituri din export (în 2025, Rusia a obținut peste 15 miliarde de dolari din această activitate), iar fermierii nu au unde să își plaseze grâul — nimeni nu îl cumpără, nici măcar sub prețul de cost. Astfel, chiar înaintea perioadei de semănat, fermierii se confruntă cu o dilemă: să semene sau nu. Pentru că, practic, nu are sens să semene — în plus, nu au motorină și nici bani pentru campania agricolă.

Un „bonus" al blocadei maritime a fost suspendarea de către Turcia a achizițiilor de petrol rusesc transportat prin Marea Neagră. Și, într-adevăr, exporturile de petrol ale Rusiei au înregistrat un declin puternic de la începutul invaziei la scară largă. Coincidență sau nu, extracția de petrol în Rusia scade de opt luni consecutive, ajungând la cel mai scăzut nivel din ultimii șase ani.

Economia rusă a trecut prin luna august cu sentimentul că totul este foarte rău, dar și cu certitudinea că va fi și mai rău. Wildberries este, formal, încă în viață, dar viitorul companiei rămâne extrem de incert. Ozon este, oficial, următorul pe listă, iar luna septembrie ar putea fi suficientă pentru a-l aduce și pe el aproape de zero. Sute de mii de antreprenori își pierd afacerile și sursele de venit, rămânând, în schimb, singuri cu datoriile.

Fermierii trec printr-o criză existențială serioasă, odată cu pierderea sensului economic al activității lor. Și nu sunt singurii. Dezvoltatorii imobiliari, care nu reușesc să vândă peste jumătate din locuințele construite, realizează că rezervele de inerție se epuizează, datoriile cresc, iar falimentul este doar o chestiune de timp.

Problema nu se oprește la dezvoltatori sau fermieri: metalurgia, industria cărbunelui, construcțiile de mașini, industria forestieră — lista ar putea continua mult. Dar poate cel mai grăitor este un singur fapt: neplățile din economia rusă au atins, pentru prima dată în istorie, pragul de 9.000 de miliarde de ruble (aproximativ 105 miliarde de dolari).

Băncile privesc toate acestea și înțeleg că zeci de mii de miliarde de ruble în credite nu le vor fi returnate niciodată — ceea ce, practic, înseamnă sfârșitul. Deponenții, stând la coadă pentru combustibil, încep și ei să bănuiască ce se întâmplă și fug în panică spre numerar — de la începutul anului, au fost retrase deja peste 2.400 de miliarde de ruble (aproximativ 28 de miliarde de dolari) din depozitele bancare.

Iar salvatori nu prea sunt la orizont. Bugetul federal, cu o gaură de 6.500 de miliarde de ruble (aproximativ 76 de miliarde de dolari), nu se poate ajuta nici măcar pe el însuși. Situația a ajuns până acolo încât Ministerul de Finanțe a încetat să mai publice date operative despre soldul contului unic al bugetului federal (unde se acumulează „rezervele libere" ale bugetului) — semn că lucrurile stau extrem de prost.

Problema economiei ruse nu constă în existența unor crize izolate, ci în faptul că acestea încep să se contopească între ele. Un întuneric fără speranță învăluie, în întregime, sistemul economic al Rusiei. Iar în teoria economică, acest fenomen poartă un nume: criză economică sistemică.

Fostul ministru rus de Finanțe, Mihail Zadornov respinge ideea trecerii economiei Rusiei la un regim de război: „Este o fantezie”

Fostul ministru de Finanțe susține că transformarea economiei de piață într-o economie de război ar presupune reconstruirea întregului sistem economic și instituțional.

Economia Rusiei nu poate și nici nu trebuie transformată într-o economie de război, consideră economistul Mihail Zadornov, fost ministru al Finanțelor și fost director al băncii Otkritie.

Într-un interviu acordat publicației RBC înaintea Forumului Economic Estic, Zadornov a respins ideea unei treceri rapide la un model economic complet militarizat.

„O economie de război sau militarizată este o fantezie pură. Nu poate fi realizată și nici nu este necesară”, a declarat el.

„Ar necesita reconstruirea întregului sistem”

Potrivit economistului, o economie de război presupune mult mai mult decât majorarea cheltuielilor militare sau redirecționarea unor resurse către industria de apărare.

„Economia de război înseamnă desființarea completă a unui sistem care funcționează și înlocuirea lui cu instituții proprii și reguli diferite”, a explicat Zadornov.

El a spus că un astfel de model ar necesita modificări în zeci sau chiar sute de acte normative, precum și personal instruit la toate nivelurile administrației.

Ar fi necesare, de asemenea, mecanisme de impunere a noilor reguli, fără de care, în opinia sa, o economie de război nu poate funcționa.

Din acest motiv, spune Zadornov, un asemenea sistem nu poate fi introdus printr-o simplă decizie politică, de exemplu de la 1 ianuarie sau 1 martie.

„Este un sistem care se construiește în ani”, a afirmat el, avertizând că schimbarea radicală a structurilor economice ar provoca inevitabil o perioadă de declin.

„În condițiile unui război, o recesiune economică ar fi extrem de lipsită de sens”, a adăugat economistul.

Economia Rusiei a rezistat șocurilor, spune Zadornov

Zadornov susține că economia de piață a Rusiei, în pofida particularităților sale, a demonstrat capacitatea de a se adapta în timpul mai multor crize.

El a indicat criza financiară din 2008-2009, sancțiunile și șocurile economice din 2014-2015 și impactul invaziei pe scară largă asupra Ucrainei începând din 2022.

„Economia noastră s-a adaptat la șocuri externe și interne foarte serioase”, a spus el.

În opinia sa, nu există un motiv evident pentru schimbarea unui sistem care, până acum, a reușit nu doar să reziste, ci și să continue să funcționeze în condiții dificile.

Zadornov a indicat drept exemplu evoluția cheltuielilor bugetare.

Potrivit calculelor sale, cheltuielile bugetului federal în 2026 sunt cu aproximativ 75% mai mari, în termeni nominali, decât în 2022, în timp ce inflația cumulată în perioada 2022-2026 s-ar ridica la aproximativ 30%.

Putin, într-o situație de „totul sau nimic”

El susține că aceste date arată că economia rusă poate susține niveluri mult mai ridicate ale cheltuielilor militare fără schimbarea mecanismelor sale fundamentale.

„Economia îndeplinește toate aceste sarcini. Nu există nicio necesitate de a modifica mecanismele de bază ale economiei de piață din Rusia”, a concluzionat Zadornov.

Și primarul Moscovei respinge ideea mobilizării totale a economiei

Declarațiile lui Zadornov vin după ce primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a respins, la rândul său, discuțiile despre mobilizarea întregii economii ruse pentru război.

„Economia modernă este construită diferit”, a spus Sobianin într-un interviu acordat directorului general al agenției de presă TASS.

El a argumentat că menținerea economiei civile este esențială pentru funcționarea statului, deoarece aceasta generează venituri, locuri de muncă și taxe.

„Dacă nu va exista economia vieții pașnice, nu vor exista taxe și venituri ale populației, iar situația politică va fi cu totul alta. Nu vom putea avea succes în război”, a afirmat el.

Sobianin a avertizat că distrugerea economiei civile ar însemna, în cele din urmă, „distrugerea țării”.

Creștere economică, dar perspective mai slabe

Datele preliminare ale Rosstat, institutul național de statistică al Rusiei, indică o creștere anualizată a PIB-ului real de 1,3% în trimestrul al doilea din 2026, după o contracție de 0,2% în primul trimestru.

Președinta Băncii Centrale a Rusiei, Elvira Nabiullina, declara în iulie că activitatea economică a crescut moderat în trimestrul al doilea, după declinul din primele trei luni ale anului.

Totuși, Banca Centrală și-a redus estimarea privind creșterea economică pentru întregul an.

Instituția estimează acum o creștere cuprinsă între 0% și 1%, față de prognoza anterioară de 0,5%-1,5%.

Pentru 2027 și 2028, banca centrală nu și-a modificat estimările.

Datele indică astfel o economie care continuă să funcționeze sub presiunea războiului și a sancțiunilor, dar care, potrivit oficialilor și economiștilor citați, nu se află în prezent într-un proces oficial de transformare într-o economie de război.

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite