Doar una din 10 firme aflate în insolvență se redresează cu succes. Experți: Din 100 de firme în insolvență 96 intră direct în faliment

Tot mai multe firme din România încep să solicite efectuarea procedurii de restructurare ca metodă de salvare și relansare a afacerii, evitând astfel intrarea în insolvență, procedură din care foarte greu se poate ieși cu succes, după cum au declarat specialiștii în insolvență pentru „Adevărul”.

Doar 1 din 10 firme iese cu succes din insolvență. Foto arhivă

Odată ce mediul economic devine tot mai imprevizibil, crește constant interesul antreprenorilor pentru soluții concrete de restructurare, optimizare financiară și adaptare la noile realități din piață, mai ales că din 100 de firme intrate în insolvență doar una reusește să se redreseze cu succes, au declarat pentru „Adevărul” specialiștii în insolvență de la RomInsolv.

„În ultimii ani Codul Fiscal a suferit multiple modificări, influențând semnificativ stabilitatea și predictibilitatea mediului economic, cu un impact negativ asupra antreprenorilor și investitorilor. De asemenea, o parte din problemele acute ale unui segment de companii au fost rostogolite până acum cu ajutorul finanțărilor acordate cu garanție de stat prin programele de tip IMM Invest. În acest context, se conturează o creștere a interesului antreprenorilor pentru procedurile de restructurare, care reprezintă o modalitate eficientă, legală, prin care o firmă cu dificultăți financiare își poate reorganiza activitatea și restructura datoriile fără a intra în insolvență. Astfel, firma respectivă își poate continua activitatea, își poate plăti creditorii și evită falimentul”, a explicat pentru „Adevărul” Florian Mateiță, partener coordonator RomInsolv, precizând că, din 100 de proceduri de insolvenţă deschise, 96 de companii intră direct în faliment, trei intră în faliment după eşecul planurilor de reorganizare şi doar o singură companie reuşeşte să se reorganizeze cu succes.

Numărul insolvențelor a crescut cu 10%

În prezent, în România sunt circa 2,3 milioane de coduri fiscale unice, dintre care doar 864.000 au bilanțurile depuse la zi. Dintre acestea, 816.000 sunt întreprinderi mici și mijlocii, iar aproximativ 230.000 au capitaluri proprii negative de mai mulți ani.

Valoarea și numărul instrumentelor de plată refuzate au crescut cu 30%, respectiv 17% față de anul precedent. Cu toate acestea, în 2024 au intrat în insolvenţă 7.274 de companii, față de 6.650 în 2023, fiind înregistrată o creștere de aproape 10%. Totodată au fost înregistrate 197 de cereri de deschidere a procedurii de concordat preventiv, comparativ cu cele 90 din 2023, ceea ce reprezintă o creștere de peste 50%.

„Aceste cifre reflectă nu doar dificultățile din economie, ci și faptul că majoritatea antreprenorilor solicită ajutor specializat prea târziu. De cele mai multe ori, se încearcă rezolvarea problemelor pe cont propriu, fără expertiza necesară, ceea ce reduce dramatic șansele de succes. De asemenea, deciziile sunt amânate până în punctul în care restructurarea nu mai este fezabilă. Este esențial ca antreprenorii să apeleze la consultanță specializată din timp, să analizeze atent cauzele dificultăților și să construiască planuri de redresare realiste, bazate pe date concrete și colaborare cu toți actorii implicați: creditori, parteneri financiari și specialiști în insolvență”, a adăugat specialistul.

Cu ce dificultăți financiare se confruntă firmele din România

Printre principalele dificultăți întâmpinate se numără incapacitatea de a realiza o previziune realistă, dificultatea de a avea o perspectivă de ansamblu asupra evoluției afacerii și provocările legate de întocmirea corectă a unui cash flow. De regulă, antreprenorii în aceste cazuri își concentrează atenția preponderent asupra activității de bază a afacerii, neglijând aspectele esențiale care contribuie la o creștere economică sănătoasă și sustenabilă.

Cu cele mai mari dificultăți financiare se confruntă predominant afacerile de familie, în care fondatorii și membrii implicați manifestă un atașament emoțional puternic față de business-ul lor. În multe cazuri, acestora le lipsește experiența necesară pentru a gestiona eficient aspectele economico-financiare ale companiei.

Totodată, schimbările fiscale, care sunt dese, imprevizibile și mai puțin favorabile mediului de afaceri, pun presiune pe firme.

„Volatilitatea fiscală creează incertitudine în planificarea financiară a companiilor, afectând atât strategiile de dezvoltare, cât și capacitatea acestora de a lua decizii pe termen lung. De aceea, este esențială depistarea timpurie a dificultăților financiare, precum și motivarea proprietarilor și administratorilor de companii să ia măsuri preventive, asistate de specialiști. Într-un climat economic marcat de impredictibilitate, consultanța profesionistă și strategiile financiare bine gândite pot face diferența între succes și stagnare. Pentru a facilita acest proces, este necesară o comunicare excelentă în piață, alături de o colaborare strânsă cu marii creditori și partenerii financiari, astfel încât companiile să poată identifica din timp soluțiile optime pentru stabilitatea și creșterea lor”, a explicat Mateiță.