Video Zacuștile, lovite de criză: gospodinele renunță la tradiționala conservă de iarnă. „Nu sunt parale”

Criza și prețurile tot mai mari la utilități scot zacusca din meniul românilor. Mai ales a celor care trăiesc în zonele sărace ale României. O șarjă mare de zacuscă, să ajungă pentru întreaga iarnă a devenit un lux, și tot mai multe gospodine renunță la tradiție.

Gospodinele nu se mai înghesuie ca pe vremuri la făcut zacuscă Foto: Cosmin Zamfirache

În România, zacusca nu este doar un preparat culinar, ci un adevărat fenomen cultural și un ritual anual care marchează sfârșitul verii și pregătirea cămării pentru iarnă. Deși nu este caracteristică doar țării noastre, zacusca a devenit pentru români un adevărat brand național, dar mai ales o „conservă” de iarnă învelită în melancolie și amintirea copilăriei. Mai ales pentru localnicii din nordul Moldovei, aproape că nu există toamnă fără pregătirea zacuștelor. Statutul de gospodină este obținut și prin calitatea zacuștii, în special cu multe legume de toamnă. În economia moldovenească, zacusca este esențială pentru lunile de iarnă, dar mai ales pentru postul Crăciunului.

Ei bine, anul acesta, legumicultorii care vin de ani de zile și umplu tarabele cu marfă de toamnă, știind că este la mare căutare, au constatat cu stupoare că numărul clienților s-a înjumătățit și că tot mai puțini vin să cumpere ardei, ceapă și alte bunătăți pentru prepararea zacuștelor. Iar concluzia a fost una simplă: criza și scumpirile repetate sabotează până și tradiția zacuștelor din nordul Moldovei. 

„Dacă dispare zacusca făcută în casă, ar muri o parte din mine. Știu că sună așa, exagerat, siropos, dar așa este. Din copilărie, ne învârteam pe lângă femei care făceau zacuscă, mame, mătuși, bunici. Era mirosul genial de legume coapte, apoi de fiertură și gustul ăla inconfundabil. Ar fi trist să se termine și cu tradiția asta. Cel puțin pentru mine”, mărturisește o botoșăneancă de aproximativ 40 de ani.

„Rămâne toropit la gură, ca să plătească dările la stat”

Primii care au sesizat problema de sabotaj a zacuștilor de casă au fost comercianții. Mulți au fost foarte bucuroși că au avut recoltă bogată. Se așteptau ca gospodinele să le cumpere marfa cu sacii sau măcar cu sacoșe mari pline, ca în alți ani. Doar a început toamna și se pregătesc, ca întotdeauna, de zacuscă, „conserva” esențială pentru post și pentru iarnă.

Mulți au rămas însă cu marfa pe tarabă și o mulțime de întrebări. În sezonul zacuștelor, Piața Centrală din Botoșani, într-o zi din mijlocul săptămânii, este pe jumătate goală. Tarabele abundă de gogoșari, capia, ardei grași, vinete, ceapă, usturoi. Mai puțini sunt clienții.

„A început vremea zacuștelor, dar, față de anii anteriori, slab. Marfa are prețul în jumătate față de anul trecut, pe vremea asta. Nu se cumpără, nu sunt bani. Nu are lumea bani. Tot s-o scumpit. Lumina, motorina și lumea nu are bani. De unde un om cu 1.500 de lei plătește și curentul, și toate facturile? Mai ia și niște pastille. Rămâne toropit la gură, de zacuscă, ca să plătească dările la stat”, precizează un legumicultor local. Un altul stă încă și se întreabă dacă nu cumva s-a întâmplat ceva în oraș, de oamenii nu dau năvală.

„M-am bucurat ca un copil că o fost an bun. Bun la toate. Și acum îmi dă cu virgulă. Prețurile le-am scăzut, că știm că-i criză. Și chiar și așa, puțini clienți. Mă așteptam să rămână fără marfă repede. Că noi nu facem industrial, noi suntem producători. Și când colo, ce să vezi. Au venit gospodine, nu zic nu, care au casă grea, cu mulți nepoți și nu se dau de rușine să stea fără zacuscă. Dar sunt mai puține ca-n alți ani. Și cumpără și mai puțin”, mărturisește legumicultorul.

Alții spun că oamenii au fost doborâți de creșterea facturilor la utilități.

„Este greu când cresc toate prețurile să-ți mai ardă de zacuscă. Eu am redus prețurile să-mi vând marfa. Dar la zacuscă trebuie ulei, trebuie gaz consumat, că nu mai fac prea mulți la lemne”, spune un alt legumicultor.

„Da’ ce crezi că-mi mai arde de zacuscă?”

Situația a fost confirmată și de localnici. Gospodinele fie au redus puternic producția de zacuscă, fie au dat pas tradiției.

„Este tot mai greu. Tot mai scump. Eu mă pregătesc mereu pentru iarnă. Adică fac dulcețuri, fac zacuscă. Acum am făcut mai puțin. Înainte făceam 100 de borcane, abia dacă am făcut 60, pentru că nu mă ține punga. Dar ce să facem, mergem înainte așa”, spune o botoșăneancă. Alții sunt ceva mai radicali.

„Nu, nu-și permit oamenii zacuscă. Se uită la tarabe și trece mai departe. Uitați-vă câtă lume este în piață acum?! Că nu are lumea cu ce să cumpere. Nu are. Dacă ia un kilogram de roșii, îl drămuiește ca vai de lume”, spune un pensionar.

„Da’ ce crezi că-mi arde de zacuscă? Abia mă târâiesc. Factura la gaz și la curent o mănânc la iarnă. Că altceva nu este. Da, era o tradiție frumoasă. Făceam pentru copii și pentru mine zacuscă. Dar acum cu ce să o fac? Că nu pot să o gătesc în bătaie de joc sau să fac trei borcane acolo”, adaugă o femeie de aproximativ 60 de ani.

În general, pentru o șarjă de zacuscă, de 12 borcane, o gospodină are nevoie de patru kilograme de vinete proaspete, trei kilograme de ardei kapia, un kilogram și jumătate de ceapă, o sticlă de ulei, o sticlă de suc de roșii, sare, piper și foi de dafin. Multe gospodine, în schimb, fac mai multe borcane, tocmai pentru a oferi și rudelor.

Pregătirea în cantități mari a devenit însă un lux pentru mulți botoșăneni, de exemplu.

„Tradiția-i tradiție, facem. Și nu numai de tradiție, este bine că avem la post. Decât să cumpărăm, mai bine facem noi. Dar să știți că foarte puțin”, adaugă o altă localnică.