Ce îi așteaptă pe români până în 2029: prețuri mari, salarii tot mai mici și risc de recesiune

Economia României va încheia anul 2026 în contracție, inflația va continua să afecteze puterea de cumpărare, iar creșterea salariilor va rămâne insuficientă pentru a compensa scumpirile. Prognoza Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză (CNSP) pentru perioada 2026–2029 conturează imaginea unei economii aflate într-un proces dificil de ajustare, cu o revenire graduală abia începând din 2027.

Economia va scădea cu circa 0,4% în acest an Foto: Shutterstock

Documentul „Proiecția principalilor indicatori macroeconomici 2026–2029”, actualizat pentru rectificarea bugetară din octombrie 2026, aduce o revizuire importantă a perspectivelor economice. Cea mai relevantă modificare este trecerea de la o estimare de creștere economică de 0,1% la o contracție de 0,4% pentru anul 2026.

Schimbarea de perspectivă vine după ce evoluția economiei din prima parte a anului și intensificarea presiunilor inflaționiste au arătat că redresarea va fi mai dificilă decât se anticipase inițial. În nota explicativă care însoțește prognoza de primăvară, CNSP a indicat deja mai mulți factori care au afectat activitatea economică: conflictul din Orientul Mijlociu și efectele sale asupra piețelor energetice, continuarea războiului din Ucraina, măsurile de consolidare fiscal-bugetară și rezultatele sub așteptări ale unor indicatori care reflectă consumul populației.

Cu alte cuvinte, economia va produce mai puțin în termeni reali, chiar dacă valoarea nominală a Produsului Intern Brut va continua să crească, pe fondul inflației și al majorării prețurilor.

PIB-ul crește nominal, dar economia scade în termeni reali

Potrivit estimărilor actualizate ale CNSP, Produsul Intern Brut al României este prognozat la 2.086,3 miliarde de lei în 2026, față de 1.929,9 miliarde de lei în 2025. Creșterea valorii nominale nu înseamnă însă o îmbunătățire a activității economice, deoarece aceasta include și efectul majorării prețurilor.

În termeni reali, economia ar urma să scadă cu 0,4% în 2026, după un avans de numai 0,8% în 2025. Pentru următorii ani, instituția anticipează o revenire graduală: creștere economică de 1,7% în 2027, 2,4% în 2028 și 2,1% în 2029.

Această evoluție arată că România nu va beneficia de o relansare rapidă. Redresarea este prognozată să se desfășoare treptat, în condițiile în care consumul populației rămâne afectat, iar industria continuă să întâmpine dificultăți.

Datele care au stat la baza prognozei de primăvară explică o parte dintre motivele deteriorării perspectivelor. Potrivit notei CNSP, datele semnal publicate de Institutul Național de Statistică indicau o contracție a PIB-ului în primul trimestru din 2026 cu 1,7% față de aceeași perioadă a anului anterior, ca serie brută, și cu 0,2% comparativ cu ultimul trimestru din 2025, ca serie ajustată sezonier. În același timp, indicatorii care reflectă consumul gospodăriilor, precum comerțul cu amănuntul și serviciile destinate populației, au avut rezultate sub așteptări.

În varianta de primăvară, CNSP estima încă o creștere economică de 0,1% pentru 2026, după ce redusese prognoza anterioară de la 1% cu 0,9 puncte procentuale. În documentul actualizat în octombrie, estimarea a fost revizuită din nou, de această dată în teritoriu negativ, la -0,4%.

Pentru intervalul 2027–2029, prognoza de primăvară menținea o creștere economică medie anuală de aproximativ 2,2%, susținută în principal de investiții. Noua estimare păstrează perspectiva unei reveniri, cu ritmuri anuale de 1,7%, 2,4% și 2,1%.

Inflația continuă să afecteze puterea de cumpărare

Unul dintre cei mai importanți indicatori ai prognozei este inflația. CNSP estimează o inflație medie anuală de 8,4% în 2026, în timp ce rata inflației la sfârșitul anului este prognozată la 6,4%.

Pentru anii următori, scenariul este mai optimist. Inflația medie anuală ar urma să coboare la 4,6% în 2027, 3,3% în 2028 și 3% în 2029. La sfârșitul fiecărui an, rata inflației este estimată la 3,4% în 2027, 3% în 2028 și 2,8% în 2029.

Nota explicativă a prognozei de primăvară arată că presiunile asupra prețurilor s-au intensificat în primele luni ale anului, pe fondul scumpirii energiei și combustibililor, al majorării TVA și accizelor și al tensiunilor geopolitice. CNSP menționa că inflația medie a fost de 9,6% în primul trimestru din 2026, iar în aprilie rata anuală a ajuns la 10,7%.

Scumpirile nu s-au limitat la combustibili și energie. În aprilie 2026, prețurile serviciilor erau cu 13% mai mari față de aceeași lună a anului anterior, iar cele ale bunurilor nealimentare cu 12%. Alimentele înregistrau o creștere anuală de 7,4%. Printre cele mai importante majorări se numărau cele la energia electrică, de 54,2%, chirii, de 43,8%, motorină, de 32,7%, și benzină, de 22,4%.

CNSP a legat aceste evoluții atât de efectele măsurilor fiscale și ale liberalizării pieței energiei, cât și de scumpirea combustibililor în urma tensiunilor din Orientul Mijlociu. Instituția avertiza că majorarea costurilor energetice se poate transmite treptat și către alte categorii de bunuri și servicii, în special transporturi.

Chiar dacă ritmul scumpirilor ar urma să se tempereze în următorii ani, acest lucru nu înseamnă că prețurile vor reveni la nivelurile anterioare. Reducerea inflației înseamnă că prețurile cresc mai lent, nu că produsele și serviciile se ieftinesc. Pentru populație, consecința este menținerea presiunii asupra bugetelor familiale, mai ales în cazul gospodăriilor cu venituri mici și medii.

În nota de primăvară, CNSP atrăgea atenția și asupra unor riscuri pentru evoluția inflației din 2027. Reliberalizarea prețurilor la gazele naturale și renunțarea la plafonarea adaosului comercial pentru produsele alimentare de bază puteau genera presiuni suplimentare asupra prețurilor și puteau încetini revenirea consumului.

Salariile cresc, dar câștigul real este negativ în 2026

Câștigul salarial mediu net lunar este estimat să ajungă la 5.517 lei în 2026, de la 5.266 de lei în 2025. Creșterea nominală este de 4,8%, însă câștigul salarial real este prognozat să scadă cu 3,3%.

Diferența este importantă: angajații vor încasa mai mulți bani în valoare nominală, dar vor putea cumpăra mai puține bunuri și servicii decât în anul precedent. Majorarea salariilor nu va ține pasul cu scumpirile, iar efectul se va vedea direct în bugetele gospodăriilor.

În prognoza de primăvară, CNSP estima pentru 2026 un salariu mediu net de 5.571 de lei și o scădere a câștigului salarial real de 1,9%. Varianta actualizată pentru rectificarea bugetară indică un salariu mediu net mai mic, de 5.517 lei, și o pierdere reală mai accentuată, de 3,3%.

Nota explicativă a prognozei de primăvară arăta că ajustările salariale din 2026 urmau să fie temperate de necesitatea echilibrării bugetare și de presiunile inflaționiste. În sectorul bugetar, salariile erau estimate să rămână la nivelul din decembrie 2025, în timp ce sectorul concurențial urma să contribuie pozitiv la media salarială, prin menținerea angajaților în industriile-cheie.

Documentul menționa și majorarea salariului minim brut de la 1 iulie 2026 cu 6,8%, până la 4.325 de lei. Potrivit CNSP, măsura urma să susțină veniturile de bază pentru o parte importantă a salariaților, însă efectul asupra câștigului mediu și asupra puterii de cumpărare rămânea limitat.

Pentru perioada următoare, prognoza actualizată estimează o creștere graduală a salariului mediu net: 5.791 de lei în 2027, 6.091 de lei în 2028 și 6.400 de lei în 2029. Câștigul salarial real ar urma să revină ușor pe plus, cu 0,4% în 2027, 1,8% în 2028 și 2% în 2029.

Așadar, recuperarea puterii de cumpărare este prognozată să fie lentă. Chiar dacă salariile vor continua să crească, populația va avea nevoie de timp pentru a recupera pierderile reale de venit din 2026. În nota de primăvară, CNSP estima că, pe termen mediu, câștigul salarial brut va crește în medie cu 5,9% pe an, ceea ce ar permite o majorare a puterii de cumpărare de aproximativ 2,6%.

Consumul populației, una dintre principalele vulnerabilități

Prognoza CNSP indică o reducere a consumului final cu 1,2% în 2026, în condițiile în care consumul privat este estimat să scadă cu 1,6%. Este un semnal important pentru economie, deoarece consumul gospodăriilor reprezintă una dintre componentele esențiale ale cererii interne.

Scăderea veniturilor reale, inflația persistentă și măsurile de consolidare fiscal-bugetară determină populația să devină mai prudentă în cheltuieli. Efectele erau deja vizibile în datele analizate de CNSP în primăvară. În primul trimestru din 2026, comerțul cu amănuntul înregistra o scădere de 5,8%, iar serviciile destinate populației aveau un declin de 9,9%.

În comerțul cu amănuntul, reducerea a fost alimentată de contracția vânzărilor de produse nealimentare, cu 9,3%, dar și de scăderea vânzărilor de alimente, băuturi și tutun, cu 2,7%, respectiv a carburanților, cu 2,5%. CNSP a pus evoluția pe seama reducerii venitului disponibil real al populației.

Serviciile destinate gospodăriilor au fost, la rândul lor, afectate. În primele trei luni ale anului, cifra de afaceri din hoteluri și restaurante a scăzut cu 13,3%, iar cea din serviciile de coafură cu 18,4%. Documentul mai consemna scăderi în activitățile de transport și în serviciile informatice și IT.

Pentru 2027, CNSP anticipează o revenire a consumului privat, cu un avans de 1,9%. Creșterea ar urma să se accelereze la 2,6% în 2028 și să ajungă la 2,4% în 2029. În varianta de primăvară, estimările pentru consumul privat erau ceva mai optimiste, cu creșteri de 2,6% în 2027, 2,7% în 2028 și 2,5% în 2029.

Revenirea consumului depinde de diminuarea presiunilor inflaționiste și de îmbunătățirea treptată a veniturilor reale. În același timp, ritmul redresării va fi influențat de efectele măsurilor de consolidare fiscală asupra veniturilor și cheltuielilor gospodăriilor.

Industria pierde teren, construcțiile susțin economia

Diferențele dintre sectoarele economice sunt semnificative. Industria este unul dintre domeniile cele mai afectate, cu o scădere prognozată a valorii adăugate brute de 3,4% în 2026. Nici sectorul serviciilor nu are o perspectivă favorabilă, CNSP anticipând o contracție de 1,9%.

În schimb, construcțiile reprezintă unul dintre punctele pozitive ale economiei. Valoarea adăugată brută din acest sector este estimată să crească cu 10,1%, iar agricultura ar urma să înregistreze un avans de 5,1%, contribuind la compensarea parțială a rezultatelor negative din industrie și servicii.

Datele din primul trimestru, prezentate în nota de primăvară, arătau deja evoluții divergente între sectoare. Producția industrială scăzuse cu 2% față de perioada similară a anului precedent, în timp ce lucrările de construcții crescuseră cu 8,2%.

În industrie, scăderea a fost determinată în principal de contracția producției prelucrătoare, cu 3,3%, și a celei extractive, cu 1%. Printre ramurile cu cele mai mari pierderi se numărau fabricarea produselor de cocserie și a celor obținute din prelucrarea țițeiului, cu o scădere de 26,7%, extracția cărbunelui, cu 23,5%, și fabricarea produselor textile, cu 16%.

Au existat și evoluții pozitive în anumite ramuri, precum industria alimentară, cu o creștere de 4,2%, fabricarea calculatoarelor, cu 4,5%, și prelucrarea lemnului, cu 4,7%. Producția și furnizarea de energie au înregistrat un avans de 6,1% în primul trimestru, susținut în principal de rezultatele hidrocentralelor și ale centralelor eoliene.

Construcțiile au avut o evoluție mai bună, cu un avans de 8,2% în primul trimestru. Creșterea a fost susținută de lucrările noi, care au avansat cu 9,8%, de lucrările de întreținere și reparații curente, cu 7%, precum și de segmentul rezidențial, unde lucrările au crescut cu 16,1%. Construcțiile inginerești au înregistrat, la rândul lor, un avans de 8,5%.

În explicația sa privind perspectivele sectorului, CNSP a evidențiat rolul fondurilor europene și al proiectelor de infrastructură în susținerea construcțiilor. În prognoza de primăvară, instituția anticipa că acest domeniu va continua să aibă o dinamică peste media economiei în perioada 2027–2029, cu un ritm mediu anual de creștere de 2,8%.

Pentru 2027, prognoza actualizată indică o revenire modestă a industriei, cu o creștere de 0,9%, în timp ce serviciile ar urma să avanseze cu 2%. Redresarea industrială rămâne însă dependentă de evoluția costurilor, de cererea externă și de capacitatea companiilor de a-și recâștiga competitivitatea.

Investițiile și fondurile europene, principalul sprijin pentru revenire

În nota de primăvară, CNSP identifica investițiile drept principalul factor de susținere a economiei în perioada 2027–2029. Formarea brută de capital fix era estimată să crească cu 4,2% în 2026, în timp ce investițiile brute urmau să beneficieze de accelerarea absorbției fondurilor europene.

Instituția lua în calcul inclusiv accelerarea utilizării fondurilor alocate prin instrumentul european Next Generation EU, în contextul încheierii Programului Național de Redresare și Reziliență în luna august 2026. În această proiecție, investițiile urmau să susțină cererea internă și să contribuie la continuarea proiectelor majore de infrastructură.

Pe termen mediu, CNSP estima în primăvară că investițiile brute vor avea o creștere medie anuală de 2,7% în perioada 2027–2029. Alocarea resurselor europene, guvernamentale și private pentru finalizarea proiectelor de infrastructură era considerată esențială pentru menținerea ritmului de dezvoltare.

Documentul atrăgea însă atenția și asupra riscului unei utilizări insuficiente a fondurilor europene. O absorbție sub nivelul estimat ar putea afecta investițiile și, implicit, ritmul de creștere economică. În același timp, revenirea consumului privat ar urma să contribuie la redresarea cererii interne, pe măsură ce efectele măsurilor de consolidare bugetară se diminuează.

Piața muncii: mai puțini salariați și șomaj în creștere

Nici perspectivele pieței muncii nu sunt încurajatoare pentru 2026. Numărul mediu de salariați este estimat la 5,491 milioane de persoane, în scădere cu 0,6% față de anul precedent.

În același timp, numărul șomerilor BIM, calculat conform metodologiei internaționale, ar urma să ajungă la 540.000 de persoane, iar rata șomajului BIM la 6,6%, comparativ cu 6,1% în 2025.

Nota de primăvară a CNSP descria deja o încetinire a recrutărilor, începută în a doua parte a anului 2025, și o prudență mai mare a angajatorilor, pe fondul incertitudinii economice. În primul trimestru din 2026, numărul salariaților era cu aproximativ 60.000 de persoane mai mic față de aceeași perioadă a anului anterior, iar cea mai mare parte a reducerii provenea din industrie, unde efectivul de angajați scăzuse cu peste 50.000 de persoane.

Pentru perioada următoare, prognoza actualizată indică o îmbunătățire graduală a situației de pe piața muncii. Rata șomajului BIM ar urma să coboare la 6,2% în 2027, la 5,8% în 2028 și la 5,4% în 2029.

În varianta de primăvară, CNSP anticipa o scădere a ratei șomajului BIM de la 6,3% în 2026 la 5,3% în 2029. Estimările actualizate pentru rectificarea bugetară indică, așadar, un nivel mai ridicat al șomajului pe întregul interval analizat.

Euro ar putea ajunge la 5,60 lei în 2029

Prognoza CNSP indică și o depreciere graduală a monedei naționale în raport cu euro. Cursul mediu anual este estimat la 5,22 lei pentru un euro în 2026, urmând să crească la 5,38 lei în 2027 și la 5,49 lei în 2028. Pentru 2029, estimarea ajunge la 5,60 lei pentru un euro.

În prognoza de primăvară, cursul mediu era estimat la 5,18 lei/euro în 2026, 5,24 lei/euro în 2027, 5,30 lei/euro în 2028 și 5,36 lei/euro în 2029. Varianta actualizată indică, astfel, un curs mediu mai ridicat pentru fiecare an al perioadei analizate.

Deprecierea leului poate amplifica presiunile asupra costurilor companiilor care importă materii prime, echipamente și produse finite. De asemenea, poate afecta populația prin scumpirea bunurilor și serviciilor dependente de importuri.

Deficitul comercial rămâne ridicat

Dezechilibrele externe continuă să reprezinte o vulnerabilitate structurală a economiei românești. Pentru 2026, exporturile de bunuri sunt estimate la 100,4 miliarde de euro, în timp ce importurile ar urma să ajungă la 133,8 miliarde de euro.

Deficitul balanței comerciale este prognozat la 33,4 miliarde de euro. În același timp, deficitul de cont curent ar urma să atingă 30,9 miliarde de euro, echivalentul a 7,7% din PIB.

Pentru 2029, CNSP estimează că deficitul comercial va ajunge la 36,9 miliarde de euro, ceea ce arată că dezechilibrul dintre importuri și exporturi va continua să fie o problemă importantă.

Datele din primul trimestru al anului 2026, incluse în nota de primăvară, indicau o reducere temporară a deficitului comercial. Exporturile de bunuri crescuseră cu 1,1%, până la 23,8 miliarde de euro, în timp ce importurile scăzuseră cu 1,7%, la 31,5 miliarde de euro. Deficitul balanței comerciale ajunsese la 7,7 miliarde de euro, cu 9,3% sub nivelul din aceeași perioadă a anului anterior.

Deficitul contului curent se redusese, la rândul său, cu 13,3% în primul trimestru, până la 5,34 miliarde de euro, față de 6,15 miliarde de euro în primele trei luni din 2025. CNSP lega această evoluție de reducerea deficitului comercial și de îmbunătățirea balanței veniturilor secundare, care revenise pe excedent, pe fondul creșterii încasărilor din cooperare internațională și al remitențelor lucrătorilor români din străinătate.

Cu toate acestea, proiecția pentru întregul an și pentru perioada până în 2029 arată că dezechilibrul extern rămâne ridicat. În plus, pe termen mediu, revenirea cererii interne ar putea determina importurile să crească mai repede decât exporturile, ceea ce ar menține o contribuție negativă a exportului net la avansul economic.

2027–2029: o revenire economică lentă, expusă riscurilor

Scenariul CNSP pentru următorii trei ani este construit pe ipoteza reducerii presiunilor inflaționiste, a stabilizării piețelor energetice și a revenirii graduale a consumului intern. Economia ar urma să crească, salariile să recupereze o parte din pierderea puterii de cumpărare, iar șomajul să se reducă treptat.

Investițiile, în special cele susținute din fonduri europene, sunt considerate un factor important pentru relansare. Construcțiile ar urma să păstreze o dinamică peste media economiei, industria să revină treptat pe creștere, iar serviciile să contribuie din nou la avansul PIB.

CNSP avertizează că prognoza este expusă unui grad ridicat de incertitudine. În nota de primăvară, instituția identifica printre riscurile principale prelungirea conflictului din Orientul Mijlociu, menținerea presiunilor asupra piețelor energetice, înăsprirea politicilor comerciale internaționale și eventualele întârzieri în aplicarea măsurilor de consolidare bugetară. Un conflict prelungit și o revenire lentă a ofertei de energie ar putea alimenta noi scumpiri, cu efecte asupra consumului și investițiilor companiilor.

Evoluția economiei va depinde și de capacitatea României de a utiliza fondurile europene și de a continua proiectele de infrastructură. În lipsa unei absorbții suficiente, unul dintre principalii factori care ar trebui să susțină creșterea în următorii ani ar putea avea un impact mai redus decât cel estimat.