comunism - ultimele știri

România a recuperat peste 300 de milioane de dolari în ultimii cinci ani din datoriile istorice, în baza acordurilor încheiate cu Irak și Mozambic, dar mai are de încasat peste 376 milioane de dolari din partea unor state din Africa și Asia, respectiv 1,7 miliarde de ruble transferabile de la Cuba.

Astăzi, revistele pentru femei sunt pline de articole despre carieră, autonomie, relații sau sănătate mintală. Îți explică cum să negociezi un salariu, cum să îți construiești o viață pe cont propriu sau cum să îți găsești echilibrul între muncă și timpul personal.

Pe 9 martie, România are marcată în calendar Ziua Deținuților Politic Anticomuniști. Femeile deținute politic erau forțate să nască în celule insalubre, sub supravegherea gardienilor, fără sprijin medical și fără intimitate.

La 6 martie 1945 a fost instalat guvernul condus de Petru Groza, sub presiunea Uniunii Sovietice. Acceptat de Mihai I al României, noul executiv a marcat începutul preluării puterii de către comuniști în România.

Data de 11 februarie este marcată în calendar de către ONU drept Ziua Fetelor și Femeilor cu activități în S.T.E.M. (știință, tehnologie, inginerie, matematică). În România, femeile au fost, pe rând, excepții curajoase, forță de muncă necesară, simbol propagandistic și, astăzi, majoritate statistică

Te-ai întrebat vreodată cine a gândit cartierele prin care treci zilnic? Cine a trasat bulevardele, cine a decis unde rămâne spațiu verde și unde se ridică un bloc? Povestea lui Vasile Mitrea arată cum s-a construit orașul Cluj-Napoca, între norme și idealuri.

„Ce e cu noi de nu ne putem debloca din sindromul acesta infect numit comunist?” - se întreabă actorul Alex Bogdan. El demontează unul dintre clișeele cele mai răspândite ale nostalgicilor după comunism: „pe vremea lui Ceaușescu era omenie, oamenii erau oameni”.

Două tablouri monumentale care împodobesc de peste șapte decenii gara din Hunedoara au ajuns în pragul dezintegrării. În trecut, atrăgeau toate privirile, însă gara a fost închisă de opt ani, iar picturile au fost lăsate în voia sorții.

Bogdan Iancu, profesor de drept constituțional, explică, într-un interviu pentru „Adevărul”, unde se află linia subțire dintre interzicerea comunismului și abuz.

În 1968, un grup de studenți de la Arte a confecționat o stea pentru a-și colinda profesorii. Atunci, gestul a fost considerat subversiv de regimul comunist. Peste 50 de ani, obiectul reapare ca simbol al libertății creative.

Într-o perioadă marcată de crize suprapuse și de o neîncredere tot mai adâncă în clasa politică, tentația autoritarismului devine tot mai vizibilă în societatea românească.

Sirenele de alarmare au fost pornite, sâmbătă, la ora 12:00, în municipiul Timișoara, pentru a marca momentul istoric în care orașul de pe Bega s-a declarat liber de comunism, în urmă cu 36 de ani.

În timp ce populația României îngheța în case şi în apartamente, elita comunistă trăia o altă iarnă – una a abundenței controlate, a ritualurilor și a fricii

Țăranul român și-a iubit pământul dintotdeauna. Pentru el s-a răsculat, și-a dat viața și l-a lăsat moștenire urmașilor. După ce au venit la putere comuniștii, i s-a luat tot: a rămas fără pământ, fără uneltele cu care să-l lucreze și fără animalele de la jug.

La 35 de ani de la moartea cuplului Ceaușescu, acesta a redevenit popular pentru mulți români nostalgici, iar „păcatele” Elenei, reclamate de-a lungul timpului, par să fi fost date uitării. În anii ‘90, România abia ieșise din dictatura comunistă, lucrurile erau cu totul diferite.

Anii ’50 au însemnat mirajul noii ideologii care cuprindea jumătatea de est a Europei, comunismul. Treptat, după un progres realizat cu forța, el a început să piardă teren în fața Occidentului, ca mai apoi, în 1989, să ajungă să cadă bucată cu bucată, explică istoricul Adrian Cioroianu.

Industria românească din perioada comunistă era departe de imaginea idilică pe care propaganda o afișa cu orice ocazie. Se făceau lucruri de proastă calitate, apăreau blocaje în lanț iar rentabilitatea lăsa de dorit. De aceste lucruri se plângeau chiar muncitorii din uzinele comuniste.

Pe hârtie, tinerii din România sunt de centru și de dreapta. În online, vocea lor sună altfel: capitalismul e „evil”, comunismul e reabilitat, iar echilibrul pare o utopie. Cifrele și conversațiile se bat cap în cap, iar fenomenul are rădăcini adânci.

Multe instituții publice din România funcționează încă într-un mod care amintește de anii ’70-’80. Birocrația rigidă, secretomania și comunicarea deficitară cu cetățenii sunt tiparele cel mai greu de schimbat.

Dorin Dobrincu ne vorbește despre cauzele și consecințele nostalgiei după comunism, dar și despre complicațiile justiției memoriei.

Autoturismele Trabant s-au numărat printre puținele mașini de import care au intrat pe piața românească în deceniile de comunism. Deși românii așteptau chiar și câțiva ani pentru a intra în posesia lor, aceste mașini au fost frecvent subiecte de bancuri în fostul bloc comunist din Europa de Est.

La peste 30 de ani de la Revoluție, Ion Iliescu rămâne o figură controversată: pentru unii, arhitect al tranziției democratice; pentru alții, simbol al continuității comuniste. Doi tineri analiști, Vlad Adamescu și Răzvan Petri, oferă o radiografie în oglindă a moștenirii și contradicțiilor sale.

Istorica Lavinia Betea, cunoscută pentru cercetările despre elita comunistă, oferă o lectură nuanțată a traiectoriei lui Ion Iliescu. Departe de a-l demoniza sau mitiza, ea vorbește într-un interviu pentru „Weekend Adevărul“ despre rolul primului președinte român ales democratic.

Un proiect de ordonanță de urgență care stabilește noi măsuri și introduce o procedură revizuită de evaluare și plată a despăgubirilor pentru locuințele și terenurile confiscate în perioada regimului comunist în România a fost aprobat de Executiv vineri, 8 august.

Privatizarea României sub conducerea lui Ion Iliescu, după modelul URSS al „bunului său aliat și prieten Gorbaciov” - în care bunurile statului au fost transferate unor tovarăși de încredere – a dus la stagnarea țării cu cel puțin un deceniu, susține istoricul Marius Oprea.

Președintele Nicușor Dan a precizat marți, 22 iulie, că românii sunt nostalgici după comunism în principal din cauza dezamăgirii față de clasa politică din ultimele trei decenii.

În epoca Gheorghiu-Dej, vacanțele nomenclaturiștilor însemnau privilegii și discreție: vile și stațiuni exclusiviste, față de oamenii de rând, care își petreceau concediul muncind acasă sau în tabere sindicale modeste. Odihna reflecta diferențele de statut.

În ultima vară a cuplului Ceaușescu, vacanța a însemnat doar continuarea vieții de partid: mutarea la Neptun sau Snagov aducea ședințe, vizite oficiale și rutină birocratică. Sub aparența concediului, Ceaușeștii au rămas mereu la datorie, fără adevărată relaxare.

În regimul Ceaușescu, vacanțele elitei comuniste erau ritualuri ale puterii: privilegii dozate, supraveghere strictă și program impus. Relaxarea era controlată de partid, iar timpul liber al liderilor rămânea sub atenta supraveghere a cuplului Ceaușescu.

„Izidor“ este numele unui copil care și-a petrecut prima parte a vieții într-unul dintre fostele cămine-spital pentru „irecuperabili“ din România comunistă, dar și numele scurtmetrajului care redă cea mai fericită amintire a lui: preț de 24 de ore, viața a avut gust, miros, căldură și libertate.

Primele palate extravagante ale romilor au fost ridicate la începutul anilor '90 și au o istorie plină de controverse. Au fost adesea privite cu suspiciune, iar, la rândul lor, proprietarii acestora s-au plâns de discriminarea la care au fost supuși de-a lungul timpului.

Mai accesibilă acum ca oricând în ultimul secol, emigrarea românilor spre Occident păstrează o istorie tulburătoare. Mii de români au sfârșit în trecut în încercările temerare de a părăsi România, iar alții au avut de înfruntat provocările extreme ale unor lumi dure, complet necunoscute lor.

Într-un interviu pentru „Adevărul”, istoricul Cosmin Popa analizează semnificația istorică a alegerilor prezidențiale din 18 mai, arătând că suntem în fața ultimei ofensive a reziduurilor ceaușismului împotriva democrației. El subliniază că lupta împotriva propagandei pro-ruse nu s-a terminat.

Se împlinesc 35 de ani de la primele alegeri prezidențiale în democrație și încă sunt mulți români care nu își exercită acest drept obținut cu prețul vieții a mii de oameni în Decembrie 1989.

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului (IICCMER) va depune plângere penală la Parchetul General cu privire la declaraţiile considerate „ofensatoare" ale vicepreşedintelui AUR Marius Lulea cu privire la comunism.

Silviu Predoiu, fostul șef al Serviciului de Informații Externe (SIE), a declarat joi, în cadrul unei dezbateri electorale, că în România a fost mai degrabă „o dictatură” decât comunism.

În urmă cu 80 de ani, după mai multe întâlniri internaționale, cărțile erau făcute și România intra sub semnul secerii și ciocanului: era instaurat la conducere primul executiv comunist, Guvernul Petru Groza.

Istoricul Luciana Jinga, expert în cadrul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, a explicat într-un interviu pentru „Weekend Adevărul“ ce însemna să fii femeie în urmă cu câteva decenii

Mulți români păstrează amintiri dureroase despre viața pe unul dintre cele mai mari șantiere din istoria recentă a României: Canalul Dunăre - Marea Neagră. Au vorbit despre „orașele de carton” ale canalului, taberele în care și-au petrecut tinerețea, muncind la construcția acestui proiect imens.

O școlăriță cu șorț pepit și guler alb, de dantelă, intră timid pe poarta pensionului. Acesta va fi universul său vreme de câțiva ani. Aici va învăța franceză și italiană, istorie și geografie, dar și latină și croitorie. Aici va fi pregătită pentru viață. Tot aici i se vor da lecții de bune maniere

Fostul director al Serviciului de Informații Externe (SIE), Silviu Predoiu, a oferit recent un interviu în cadrul podcastului „Vorbitorincii”, unde a lăudat regimul comunist din România, despre care spune că „trăind timpurile acelea, nimeni nu era frământat”.

Reinstaurarea cultului muncii din plăcere, propusă în programul de guvernare publicat de Călin Georgescu, a stârnit un val de ironii pe rețelele sociale. Unii români și-au amintit de „munca patriotică” din anii de comunism.

Taxe vechi, uitate, dar nu de tot.

În perioada comunistă, scriitorii au scris pe ascuns. Scrierilor lor erau în mai multe exemplare pentru ca, în cazul în care Securitatea confisca unul dintre ele, restul să poată fi duse peste graniță, unde să fie publicate. Altele au rămas în sertar, până la căderea comunismului.

Vloggerul Cosmin Avram a descins în Tunisia, tara despre care spune că a renunțat la democrație pentru comunism. „E de Doamne ferește", spune el, și-i invită pe nostalgicii după comunism să vadă cât de ușor a schimbat un președinte ultranaționalist o țară.

Începând cu anul școlar viitor, elevii claselor a XII-a vor avea o oră în plus integrată în orar: Istoria comunismului din România, care devine materie obligatorie. Planurile-cadru au fost deja modificate, iar programa a fost publicată în Monitorul Oficial.

Astăzi, 21 decembrie, România marchează Ziua Memoriei Victimelor Comunismului, o dată semnificativă stabilită prin Legea nr. 198/2011.

35 de ani au trecut de la Revoluția din Decembrie 1989 însă subiectul rămâne în continuare deschis și naște mari controverse.

Începând cu anul școlar viitor, elevii din clasa a XII-a vor studia obligatoriu o nouă materie: Istoria comunismului din România. Programa școlară pentru această disciplină a fost lansată la începutul acestei săptămâni într-un context politic ce s-a potrivit ca o mănușă.

Ideea reeducării a prins în toate regimurile totalitare. Guvernanții care veneau la putere și voiau să scape de oponenți îi anihilau în mod direct sau îi trimiteau în lagăre de muncă sau în închisori, fie că vorbim de intelectuali sau de țărani, de legionari sau de comuniști.

O lecție de economie predată de un profesor de liceu a ajuns virală pe internet. S-a întâmplat după ce dascălul a povestit pe Facebook modul în care le-a explicat copiilor doctrinele și ideologiile politice dar și felul în care acestea se reflectă în activitatea economică a unei țări.

Numeroasele fotografii publicate pe rețelele de socializare înfățișează „iernile de altădată”,cu copii jucându-se pe ulițele satelor înzăpezite și familii strânse în jurul meselor de sărbători. Imaginile fac furori, trezesc nostalgii, dar și controverse.

Imaginați-vă că sunteți călători în timp, privind Bucureștiul anilor 1980 prin ochii celor care vor trăi în 2080. Cum va arăta Capitala României la finele secolului XXI în comparație cu cea din secolul XX? Și, mai ales, cum vor percepe urmașii imaginile din urmă cu un veac?

România a suferit enorm în perioada comunistă, iar alături de anii 80, anii 50 au fost cei mai grei. Într-un decor cenușiu, inaugurarea unui magazin Gospodina în București reprezenta un adevărat eveniment, surprins și de televiziunea acelor vremuri.

Șapte organizații ale mediului de afaceri, fac apel la mobilizarea mediului politic pentru menținerea României pe traiectoria pro-europeană și trans-atlantică pe care țara noastră s-a angajat după căderea comunismului în 1989.

Acum aproape 35 de ani aveau loc primele alegeri prezidențiale libere din istoria României. Era primul exercițiu democratic pentru un popor care trăise 45 de ani în comunism. A fost însă un eveniment umbrit de întâmplări grotești, scandaloase care nu aveau nimic în comun cu libertatea de expresie.

Ascunse în spatele replicilor bine tâlcuite și al recuzitei atent realizate, mesajele spectacolelor de teatru au trecut de multe ori nebăgate în seamă de comuniști – nu toți însă au fost dispuși să facă un compromis, iar pentru asta au plătit un preț mare.

Primul deceniu după Al Doilea Război Mondial a transformat complet și pe neașteptate viața românilor. Milioane de oameni care abia trecuseră peste traumele războiului „s-au trezit” într-un alt coșmar, pus la cale de noul regim comunist coordonat de sovietici și inspirat de stalinism.

Traian Nicola se numără printre spionii români care au dezertat în timpul regimului Ceaușescu, solicitând azil politic în SUA. Fostul ofițer din cadrul DIE și-a povestit experiența, arătând ce l-a determinat să renunțe la România pentru a trăi în SUA.

Marile proiecte industriale din România primilor ani de comunism, prezentate cu fast de regim și privite adesea cu nostalgie de numeroși români, au adus țara într-o criză economică profundă, la mijlocul anilor ‘50, arătau rapoartele spionajului american.