inflatie - ultimele știri
Bulgaria este în grafic în privinţa îndeplinirii până în septembrie a criteriului referitor la rata inflaţiei, necesar pentru intrarea în zona euro, a afirmat ministrul de Finanţe, Asen Vassilev.
Rata anuală a inflaţiei în Uniunea Europeană a scăzut în luna februarie până la 2,8%, însă România este, pentru a doua lună consecutiv, ţara cu cea mai ridicată inflaţie din blocul comunitar.
O perioadă prelungită de inflație ridicată i-a făcut pe consumatori să fie irascibili și dornici să dea vina pe marile companii, care au luat măsuri împotriva combaterii creșterilor de prețuri.
Este necesară ca înăsprirea politicii monetare de către băncile centrale din Europa Centrală și de Est să fie menținută mai mult decât o face BCE, susține şeful Departamentului European al FMI.
Adrian Vasilescu, consultant strategie în BNR, afirmă că din februarie am intrat din nou într-o zonă de dezinflaţie, ceea ce înseamnă o creştere încetinită a preţurilor.
Politica fiscală reprezintă principalul risc asupra inflaţiei, nu numai anul acesta, ci mai ales anul viitor, când este de aşteptat o creştere a taxelor, a declarat, joi, Adrian Codirlaşu.
Banca Centrală Europeană (BCE) a decis joi menţinerea nemodificată a dobânzilor, pentru a patra oară consecutiv, în linie cu aşteptările analiştilor.
Volumul global al fuziunilor şi achiziţiilor ar urma să crească cu 50% în acest an comparativ cu 2023, pe măsură ce se reduc îngrijorările cu privire la costurile de finanţare.
Creșterea taxelor, blocajul financiar și efectele inflației creează mari probleme în mediul de business, acolo unde peste o treime din companiile românești au deficiențe masive de capitalizare.
hristine Lagarde, a spus că încetinirea inflaţiei în zona euro va continua, dar a adăugat că trebuie să vadă mai multe dovezi că ritmul de creştere a preţurilor revine în apropiere de nivelul ţintă.
România a avut cea mai mare rată a inflație din UE, de două ori mai mare decât media din blocul comunitar şi în creştere faţă de luna decembrie a anului trecut, arată datele publicate de Eurostat.
Creșterea necontenită a prețurilor îi obligă pe oameni să găsească soluții pentru a face față, iar unii dintre ei chiar găsesc modalități de a se descurca. În mediul online, pe tot mai multe grupuri, oamenii discută și își împărtășesc astfel de idei
Conform estimărilor CE, creșterea economică a încetinit la 1,8 % în 2023 iar inflația ridicată și creșterea anemică a creditelor private au limitat cererea internă în 2023.
Un raport ACCA privind perspectivele economice pentru 2024 analizează tendințele și riscurile majore pentru economia mondială și cele mai importante țări.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a afirmat joi că România are o problemă fiscală grea, cu deficite gemene, dar calibrarea adecvată a politicii monetare ne-a ajutat să evităm recesiunea.
Rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie la 7,41%, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 5,64%, cele nealimentare cu 7,36%, iar serviciile cu 10,91%, potrivit INS.
Prognoza actualizată a Băncii Naţionale a României reconfirmă perspectiva creşterii ratei anuale a inflaţiei în debutul anului curent, sub impactul majorării şi introducerii unor taxe şi impozite.
Banca Centrală Europeană trebuie să înregistreze progrese suplimentare în ceea ce privește atenuarea presiunilor inflaționiste, au declarat miercuri responsabilii politici ai BCE.
Ţinerea sub control a inflaţiei în Turcia - în special prin intermediul dobânzilor - va continua „cu determinare”, a dat asigurări joi noul noul guvernator al Băncii Centrale a Turciei, Fatih Karahan.
În ianuarie, inflația lunară din Turcia a înregistrat probabil cel mai mare salt din vară încoace, o accelerare care ar putea pune la încercare hotărârea noului șef al băncii centrale.
Inflația globală din zona euro a scăzut ușor în ianuarie, conform datelor provizorii publicate joi de agenția de statistică a Uniunii Europene.
În urma întâlnirii cu oficialii români, care a avut loc la București, FMI estimează un deficit de peste 6% din cauza costurilor fiscale ale noii legi a pensiilor.
În ciuda instabilității geopolitice în creștere, un conflict internațional nu se află printre primele trei motive de îngrijorare pentru investitori, puncteayă analistul Etoro Bogdan Maioreanu.
Deși perspectivele pentru lucrătorii cu salariul minim la începutul anului 2023 păreau sumbre, noul an aduce vești mai bune, arată o analiză publicată de Eurofound.
Perspectiva apropiată a inflaţiei este atribuibilă tot factorilor pe partea ofertei în cea mai mare parte, în condiţiile în care creşterea din ianuarie este antrenată de majorarea, arată datele BNR.
Pentru toate dimensiunile majore ale relațiilor de muncă (ocupare și șomaj, salarizare, negocieri colective și dialog social), anul 2023 a fost unul neobișnuit de complex, consideră Ștefan Guga.
Romanii se așteaptă ca anul 2024 să fie unul mai bun decât cel precedent, arată un studiu Ipsos. De altfel, aceasta este o tendință la nivel global.
Oana Roman, s-a arătat revoltată pe rețelele sociale, din cauza prețurilor la alimente din România. Vedeta și-a prezentat lista de cumpărături, pe care le-a făcut la un hipermarket local și a evidențiat discrepanțele de cost, comparativ cu alte țări europene.
Cehia și România sunt statele europene care au înregistrat în decembrie cele mai mari rate ale inflației, potrivit datelor Oficiului European de Statistică Eurostat.
Aşteptările pieţelor privind reducerile de dobânzi sunt puţin premature, deoarece lupta contra inflaţiei nu s-a încheiat încă, a afirmat Gita Gopinath, prim adjunct al directorului general al FMI.
Comisarul european pentru afaceri economice, Paolo Gentiloni, a menționat că creșterea prețurilor la energie trebuie monitorizată cu foarte multă atenție.
Guvernul a dat cu o mână și a luat cu două prin așa-zisa plafonare a prețurilor la alimentele de bază. Analistul economic Adrian Negrescu explică pentru „Adevărul” de ce măsura nu dă rezultate, ba chiar mâncarea a continuat să se scumpească.
Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, susține că plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază a dat rezultate, inflaţia la finalul anului scăzând la 6,6% şi puterea de cumpărare a românilor îmbunătăţindu-se.
Rata anuală a inflaţiei se va mări în prima lună a anului curent şi îşi va relua apoi descreşterea graduală, pe o traiectorie mai joasă decât cea evidenţiată în prognoza pe termen mediu din noiembrie.
Sărăcia și inflația, alături de scăderea creșterii economice, a producției industriale și a consumului, vor marca anul 2024, anunță analistul economic Adrian Negrescu, într-o analiză pentru „Adevărul”. Și tot el spune că în ultimii trei ani românii au sărăcit cu aproape 40%
Incertitudinile legate de măsurile fiscale recent adoptate de către autorităţi au afectat negativ încrederea mediului de afaceri, susţine Ramona Jurubiţă, Country Managing Partner, KPMG în România
Este posibil ca economia zonei euro să fi suferit o încetinire la sfârșitul anului trecut și probabil că va continua să se confrunte cu dificultăți, transmite vicepreședintele BCE.
Guvernul ungar le va impune marilor retaileri de alimente ca, începând din luna martie, să afişeze avertismente pe ambalajele produselor ale căror dimensiuni au fost reduse.
Inflația din zona euro a înregistrat o majorare cu o jumătate de punct procentual față de cifra din noiembrie (2,4%). Creșterea a fost determinată de o atenuare a scăderii prețurilor la energie.
Cunoscutul analist financiar Radu Georgescu demontează laudele guvernanților și ale BNR potrivit cărora inflația este în scădere și arată cum a scăzut în ultima perioadă puterea de cumpărare a românilor
Salariul minim în Turcia va fi majorat cu 49% în 2024, mai multe bănci de pe Wall Street avertizând însă că o majorare va complica eforturile Băncii Centrale de a combate inflaţia ridicată.
În Argentina, o țară sinonimă cu inflația galopantă, oamenii sunt obișnuiți să plătească mai mult pentru aproape orice. Dar, sub conducerea noului președinte al țării, viața devine rapid și mai grea.
Economia României a încetinit în partea a doua a acestui an iar creşterea reală a PIB va fi probabil în jur de 2%, sub cea prognozată.
Rata anuală a inflaţiei în zona euro şi Uniunea Europeană a scăzut semnificativ în noiembrie, comparativ cu octombrie. România se numără printre ţările UE cu cea mai ridicată rata anuală a inflaţiei.
Creditele ipotecare din zona euro estimate să crească cu doar 1,5% în 2023 și 2,4% în 2024 - cea mai mică evoluție din ultimul deceniu și o creștere ușor mai mare, de 3,3% (net), prevăzută pentru 2025
Ministerul rus al Economiei a anunțat miercuri că importul a 1,2 miliarde de ouă va fi scutit de la plata drepturilor de import în primele cinci luni ale anului următor.
Rata anuală a inflaţiei în luna noiembrie 2023 comparativ cu luna noiembrie 2022 a fost 6,7%, însă sunt și câteva alimente care s-au ieftinit considerabil, atingând prețuri chiar și cu 25% mai mici
La începutul lui 2023, se conturau temeri cu privire la o posibilă recesiune determinată de înăsprirea politicilor monetare, cu un impact semnificativ asupra piețelor, consideră analiştii XTB.
Declinul activității de afaceri din zona euro s-a atenuat luna trecută, însă acest lucru sugerează în continuare că PIB-ul blocului va scădea în acest trimestru.
Continuarea acțiunilor dure ale băncilor centrale de combatere a inflației persistente riscă să ducă multe țări dezvoltate în recesiune anul viitor.
Inflația din zona euro încetinește mai mult decât anticipat, cu până la 2% în perspectivele viitoare
Inflația din zona euro a încetinit mai mult decât se aștepta, punând ținta de 2% în perspectivă, în timp ce investitorii își intensifică mizele că BCE va reduce ratele dobânzilor.
Indicatorii de inflație din SUA și din zona euro se preconizează că vor înregistra cele mai mici creșteri anuale de la începutul sau de la jumătatea anului 2021.
Indicatorul de Încredere Macroeconomică realizat de Asociația CFA România a crescut în luna octombrie 2023, previziunile privind datoria publică nefiind însă încurajatoare.
Banca Centrală Europeană nu poate declara deocamdată victoria împotriva inflaţiei şi va trebui să rămână atentă până când inflaţia va reveni înapoi la ţinta de 2%, a spus preşedintele BCE.
Rata anuală a inflaţiei în zona euro şi Uniunea Europeană a scăzut semnificativ în luna octombrie, însă România se numără printre ţările UE cu cea mai ridicată rata anuală a inflaţiei.
Salariile angajaților europeni continuă să scadă în termeni reali, deși companiile obțin profituri peste rata inflației, după cum arată datele unui sondaj realizat de CES.
Creșterea reală a PIB-ului României va scădea la 2,2% în 2023 din cauza inflației ridicate care constrânge veniturile reale disponibile, a condițiilor financiare stricte, consideră Comisia Europeană.
Economiile principalelor state membre UE din Europa de Est au intrat într-o relansare economică fragilă, graţie diminuării inflaţiei care îi încurajează pe consumatori să cheltuie din nou.