Fitch menține ratingul României la BBB-, cu perspectivă negativă. Principalele riscuri: inflație ridicată și riscuri politice

0
Publicat:

Agenția internațională de evaluare financiară menține calificativul suveran al României la limita inferioară a categoriei recomandate investițiilor, cu perspectivă negativă, invocând dezechilibrele fiscale și externe, dar și avantajele apartenenței la UE.

Fitch Ratings menţine ratingul României la BBB-. FOTO: arhivă
Fitch Ratings menţine ratingul României la BBB-. FOTO: arhivă

Agenția de evaluare financiară Fitch Ratings a decis să mențină ratingul de emitent pe termen lung în valută al României la nivelul „BBB-”, cu perspectivă negativă, potrivit anunțului oficial publicat vineri, 12 februarie.

Calificativul rămâne astfel în categoria „investment grade”, însă la limita inferioară, ceea ce reflectă atât punctele forte structurale ale economiei, cât și vulnerabilitățile legate de deficite și datorie.

Potrivit Ministerului Finanțelor, reconfirmarea ratingului este susținută de nivelul PIB-ului pe cap de locuitor și de indicatorii de guvernanță, care se situează peste media statelor aflate în aceeași categorie de rating. În plus, statutul de stat membru al Uniunii Europene și fluxurile de capital europene contribuie la convergența veniturilor și la menținerea accesului la finanțare externă.

Instituția arată că o eventuală îmbunătățire a perspectivei ar putea veni pe fondul consolidării fiscale susținute și al stabilizării datoriei publice pe termen mediu, precum și prin reducerea structurală a deficitului de cont curent.

Cum comentează ministrul Finanţelor

După publicarea dateleor Fitch, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a transmis că menținerea calificativului vine în pofida provocărilor bugetare și arată că partenerii externi consideră credibile măsurile adoptate pentru stabilizare.

„Reconfirmarea calificativului de investiţii de către Fitch Ratings, în ciuda provocărilor, arată că partenerii noştri externi au încredere în capacitatea acestui Guvern de a lua deciziile pentru stabilitatea României. Am preluat un deficit care atingea niveluri record şi am luat deciziile necesare pentru a-l reduce, stabilizând totodată datoria publică. Prioritatea acestui Guvern rămâne continuarea acestui proces de disciplină bugetară şi de ajustare fiscală, pentru a ne încadra pe traiectoria agreată cu Comisia Europeană pe termen mediu şi a relansa economia pe baze sustenabile, în limita spaţiului fiscal existent. Toate aceste acţiuni ne conduc la reducerea costurilor de finanţare, obiectivul pe termen mediu fiind îmbunătăţirea ratingului de ţară”, a declarat ministrul.

Măsuri de consolidare și costuri de finanțare în scădere

Conform Ministerului Finanțelor, raportul agenției evidențiază ritmul rapid de implementare a măsurilor de consolidare bugetară, care au pus deficitul pe o traiectorie descendentă. Printre măsurile-cheie sunt menționate majorarea TVA aplicată din august 2025 și planul de înghețare a cheltuielilor publice în 2026. Aceste decizii ar urma să reducă deficitul ESA cu aproape două puncte procentuale într-un singur an.

Raportul mai notează o ameliorare a condițiilor de finanțare, vizibilă în scăderea randamentelor la împrumuturile suverane , cu aproximativ 100 de puncte de bază, de la peste 7,4% la circa 6,5% din octombrie 2025 până prezent, precum și într-un apetit solid al investitorilor pentru titlurile românești. Accesul la fonduri europene, inclusiv granturi din Planul Național de Redresare și Reziliență, este considerat un factor de protecție în fața riscurilor externe și un element care reduce dependența de piețele internaționale.

Factorii care ar putea conduce la o îmbunătăţire a perspectivei de rating includ încrederea ca progresele constante în consolidarea fiscală vor susţine stabilizarea datoriei publice pe termen mediu, precum şi o reducere structurală a deficitului de cont curent. Menţinerea calificativului investment grade rămâne esenţială pentru România, influenţând direct capacitatea de finanţare şi interesul investitorilor pentru economia naţională”, a mai spus ministrul Finanţelor, citat de Hotnews.

Creștere economică sub potențial și datorie în urcare

Estimările Fitch indică o creștere economică sub potențialul de 2% până în 2027, pe fondul consolidării fiscale și al cererii externe slabe.

De asemenea, datoria publică este evaluată la aproape 59% din PIB la finalul lui 2025 și ar putea urca spre 63% în 2027, dacă nu vor fi adoptate măsuri suplimentare de ajustare.

În acest context, Ministerul Finanțelor subliniază importanța păstrării calificativului din categoria investițională, având în vedere impactul direct asupra costurilor de împrumut și asupra interesului investitorilor pentru economia națională, și anunță că va continua monitorizarea strictă a execuției bugetare.

Evaluarea Fitch: puncte forte și riscuri majore

În analiza publicată, Fitch arată că ratingul „BBB-” este susținut de apartenența la UE, de fluxurile de capital aferente și de nivelul PIB per cap de locuitor și al guvernanței, peste media categoriei.

În același timp, agenția indică drept factori negativi deficitele bugetare și de cont curent ridicate și persistente, creșterea rapidă a datoriei publice, polarizarea politică și nivelul destul de mare al datoriei externe nete.

„Perspectiva negativă reflectă deteriorarea continuă a finanţelor publice din cauza deficitului bugetar mare, deşi în scădere, şi a creşterii rapide a datoriei publice raportată la PIB. Guvernul format în vara anului 2025 a început să implementeze măsuri semnificative de consolidare fiscală, care vor conduce la o consolidare fiscală semnificativă în 2026, deşi bugetul pentru 2026 nu a fost încă adoptat. În opinia noastră, persistă riscuri semnificative pentru consolidarea fiscală pe termen mediu, din cauza creşterii economice slabe, a provocărilor legate de punerea în aplicare, a oboselii fiscale şi a tensiunilor din cadrul coaliţiei guvernamentale formate din patru partide”, se arată în raportul Fitch.

Agenția notează că deficitul ESA a fost estimat la aproape 8% din PIB anul trecut, iar aplicarea completă a măsurilor deja anunțate și înghețarea cheltuielilor în 2026 ar putea reduce deficitul cu aproape două puncte procentuale.

Totuși, există incertitudini privind consolidarea suplimentară după 2027, inclusiv în contextul schimbării planificate a prim-ministrului și al ciclului electoral următor.

Inflație ridicată și riscuri politice

Raportul semnalează și problema inflației, care a depășit ținta stabilită de Banca Națională a României timp de cinci ani, fiind influențată și de efectele majorării TVA și de eliminarea plafonării prețurilor la energia electrică.

Fitch mai arată că incertitudinea politică s-a redus după alegerea președintelui Nicușor Dan și formarea unui guvern pro-occidental cu majoritate parlamentară, fapt ce a permis adoptarea pachetelor de consolidare. Cu toate acestea, agenția avertizează că tensiunile din coaliție, costurile politice ale ajustării și polarizarea ridicată pot îngreuna adoptarea unor măsuri suplimentare.

În privința poziției externe, deficitul de cont curent este estimat la aproape 8% din PIB, mult peste media categoriei BBB, urmând să scadă ușor în 2026. Fondurile europene consistente - granturi și împrumuturi în condiții favorabile - sunt văzute ca un sprijin esențial pentru acoperirea nevoilor de finanțare și pentru limitarea riscurilor pe termen scurt, deși economia rămâne expusă schimbărilor de sentiment din piețele globale.

Economie

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite