BNS îl contrazice pe Ilie Bolojan: „Măsurile luate nu au dus la redresarea economiei, ci la perturbarea ei”
0Blocul Naţional Sindical (BNS) contrazice vineri, 21 noiembrie, afirmațiile premierului Ilie Bolojan referitoare la efectele măsurilor luate de Guvern până acum și spune că „în rezultatele bugetare şi în nivelul de trai al românilor nu există nicio urmă de revenire la o funcţionare normală a economiei”.

„Măsurile luate nu au dus la redresarea economiei, ci la perturbarea ei”, transmite, vineri, BNS.
„Actuala coaliţie de guvernare, sub diverse forme, a administrat prost economia naţională”
Blocul Naţional Sindical acuză Guvernul Bolojan că „a acţionat încă de la început printr-o politică inflaţionistă, de represiune a populaţiei şi companiilor corecte, care amplifică dezechilibrele şi aşa mari ale economiei româneşti”:
„Printre ele menţionăm: majorarea TVA, majorarea accizelor, supraimpozitarea pensiilor, tăierea burselor pentru elevi şi studenţi, intenţionându-se în prezent şi îngheţarea salariului minim garantat în plată, în ciuda unei inflaţii persistente de 10% doar anul acesta. În plus, o nouă rundă de represiune financiară este anunţată pentru începutul anului 2026, respectiv creşterea cu cel puţin 75% a impozitelor locale şi o nouă majorare de accize. Acestea nu sunt măsuri de redresare, ci de represiune financiară, îndreptată direct către salariaţii şi companiile corecte. Motivul? Actuala coaliţie de guvernare, sub diverse forme, a administrat prost economia naţională şi continuă să o administreze în acelaşi mod”.
În comunicat se arată că „ceea ce premierul României numeşte a fi «redresare care funcţionează», în realitate este un picaj al economiei: în trimestrul III al anului 2025, urmare a măsurilor de austeritate şi represiune financiară, economia a intrat în teritoriu negativ, căderea economică fiind de -0,2%”.
„Deficitul bugetar s-a majorat de la 70 de miliarde de lei”
BNS sintetizează, în câteva puncte, „cum arată economia”:
„De la preluarea guvernării de către actuala coaliţie, din iunie 2025 şi până în septembrie 2025, deficitul bugetar s-a majorat de la 70 de miliarde de lei, la 102,5 miliarde lei, ceea ce înseamnă datorie publică suplimentară, finanţată la cele mai mari dobânzi din Uniunea Europeană.
Costurile cu dobânzile din 2025 au ajuns de la 25,2 miliarde lei în primele 6 luni ale anului la 40 de miliarde de lei in primele 9 luni ale anului. Doar în luna octombrie 2025, România a achitat dobânzi de 6,76 miliarde de lei, cu 52% mai mult decât media lunară a primelor 10 luni. Asta înseamnă 218 milioane de lei dobânzi în fiecare zi şi 9 milioane de lei pe oră.
Premierul Bolojan susţine că „în perioada iulie-septembrie” (trei luni), cheltuielile de personal au scăzut cu 630 de milioane de lei (210 milioane de lei pe lună), în timp ce România a plătit dobânzi în octombrie de 218 milioane de lei pe zi. Raportat la factura salarială pe primele nouă luni ale anului, reducerea este de 0,04%. Raportat la PIB, reducerea este de 0,003% din PIB.
Dacă premierul Bolojan susţine că a redus în octombrie costurile cu dobânzile, de ce plătim cu peste 50% mai mult la nivelul lunii Octombrie 2025 faţă de Septembrie 2025 dar şi faţă de nivelul mediu al întregului an? Răspunsul este intuitiv: nu a redus cheltuielile cu dobânzile, referinţele din ecranele pieţelor financiare la care face referire selectiv, pe principiul „culegerii cireşelor mai coapte” fiind înşelătoare raportat la costurile achitate pentru împrumuturile contractate inclusiv în perioada Bolojan, Domnia Sa propagând această înşelătorie pentru a prezenta negru drept alb.
Va intra în Cartea Recordurilor declaraţia premierului Bolojan privind reducerea marginală a ratei de dobândă ROBOR, la o lună, indicând predispoziţia sa de a se împrumuta la dobânzi cămătăreşti, urmare a propriei lipse de capacitate politică şi administrativă. Oricine ştie că o ţară se raportează la dobânzile plătite pe termen lung, nevoile acesteia fiind pe termen lung”.
„Actualul guvern nu a făcut nimic pentru a reduce nivelul excesiv al dobânzilor”
Organizația sindicală mai spune că „actualul guvern nu a făcut nimic pentru a reduce principala vulnerabilitate a bugetului, şi anume nivelul excesiv al dobânzilor, îndestulând creditorii, dar a făcut totul pentru ca populaţia să plătească scump pentru lipsa capacităţii politice şi administrative a actualei guvernări”.
„Solicităm Guvernului României să înceteze cu politicile inflaţioniste şi să înţeleagă că reformele nu înseamnă doar taxe mai mari, din contră acestea conducând România spre o recesiune profundă”, se mai arată în comunicat.






















































