Românii nu mai fac faţă scumpirilor. La ce renunţă pentru a-şi putea plăti facturile
0Cu salarii care cresc mai lent sau deloc în raport cu preţurile sau sub presiunea pierderii locurilor de muncă, tot mai multe familii taie din cheltuielile considerate neesențiale pentru a putea acoperi facturile, taxele și mâncarea.
În tot mai multe familii, bugetul lunar a devenit un exercițiu de contabilitate. După ce achită întreținerea, energia, ratele și impozitele, mulți români constată că rămân cu tot mai puțini bani pentru lucrurile care, până nu demult, făceau parte din viața de zi cu zi.
În condiţiile în care salariile cresc foarte puţin în raport cu preţurile din ce în ce mai mari sau chiar deloc, sub presiunea pierderii locurilor de muncă şi a îngheţării pensiilor, românii încep să renunţe nu doar la vacanțe sau investiţii mai mari pentru casă, ci la servicii obișnuite, pentru a reuşi să trăiască de la o lună la alta.
Datele unui sondaj realizat de Asociația CFA România în luna martie şi citat de Antena 3 arată că presiunea din buzunarele oamenilor începe să se reflecte direct în consum. În luna februarie, consumul de servicii a fost cu 6,2% mai mic decât în aceeași perioadă a anului trecut, semn că multe gospodării aleg să păstreze banii pentru cheltuielile pe care nu le mai pot amâna, precum facturile la serviciile esenţiale.
Printre primele afectate sunt saloanele de coafură și centrele de înfrumusețare, care înregistrează o scădere de 22,3%, semn că multe persoane preferă să renunţe sau să reducă frecvența vizitelor în astfel de locuri.
În sectorul HoReCa, consumul a scăzut cu 12,1%, ceea ce arată că ieșirile în oraș, mesele luate de familie sau weekendurile petrecute în afara casei au devenit mai rare.
Chiar și serviciile care păreau banale, cum sunt spălătoriile sau curățătoriile, au început să fie ocolite. În acest sector, scăderea a fost de 5,9%, un semn că oamenii încearcă să reducă orice cost care poate fi amânat sau înlocuit.
Schimbarea se simte și în magazine. Comerțul cu amănuntul a înregistrat în februarie unele dintre cele mai slabe vânzări din ultimii ani, cu un recul de 6,2%.
Dar diferența se vede, în primul rând, în coșul de cumpărături: dacă anul trecut o familie cheltuia în jur de 550 de lei pentru cumpărăturile săptămânale, anul acesta aceeași familie încearcă să se încadreze în aproximativ 500 de lei. La prima vedere, diferența poate părea mică, dar înseamnă aproape 200 de lei într-o singură lună.
Teama de viitor
În spatele acestor schimbări stă și teama legată de ce urmează. Indicatorul de încredere macroeconomică realizat de Asociația CFA România arată că 47% dintre economiști se așteaptă ca inflația să continue să crească în următoarele 12 luni.
În același timp, 86% dintre participanții la sondaj anticipează o depreciere a leului în raport cu euro.
Estimările indică un curs mediu de 5,1303 lei pentru un euro în următoarele șase luni și de 5,1644 lei într-un orizont de un an, ceea ce înseamnă că presiunea asupra prețurilor ar putea continua.
În paralel, prognoza de creștere economică pentru 2026 a fost redusă la doar 0,7%, ceea ce înseamnă că datoria publică ar putea ajunge la 63% din PIB, în timp ce economiștii estimează și că prețul petrolului ar putea urca la 103 dolari pe baril în următoarele 12 luni, ceea ce ar putea aduce noi scumpiri în lanț, de la transport până la produsele de bază.
Pentru mulți români, toate aceste cifre se traduc într-o realitate simplă: înainte de orice altceva, trebuie plătite facturile. Iar când veniturile rămân în urmă, primele care dispar sunt acele cheltuieli care făceau viața puțin mai confortabilă şi ne ajutau să ne menţinem moralul ridicat.
Se încarcă comentariile...
