Analiză Bugetul se bazează pe ținte greu de atins. Economiștii prognozează recesiune și inflație de peste 10%

Bugetul țării se bazează pe un deficit de 6,1% și o creștere economică de 1%, ținte greu de atins în opinia economiștilor consultați de „Adevărul”, potrivit cărora România va intra în recesiune „plină”, cu o inflație de peste 10% din cauza efectelor conflictului din Orientul Mijlociu.

Economiștii se așteaptă ca România să intre în recesiune „plină”. Foto Shutterstock

Analistul economic Adrian Codîrlașu, președintele Asociației CFA România, a declarat pentru „Adevărul” că unele ținte pe care este bazat bugetul României sunt greu de atins.

„Deficitul ar putea fi ținut sub control dacă se țin în frâu cheltuielile. Putem atinge 6,2% așa cum a prognozat Guvernul ca bază a bugetului pe 2026.

Însă pe creștere economică nu cred că vom atinge 1%, să nu fim pe minus, adică recesiune „plină”, după recesiunea tehnică de acum. Și vă spun asta pentru că am văzut raportul pe consum, care este absolut îngrijorător: avem o scădere a consumului în ianuarie 2026 de 9,1% față de ianuarie 2025. Este o scădere enormă. Nu cred că putem avea creștere economică de 1%”, a declarat Adrian Codîrlașu pentru „Adevărul”.

Pe de altă parte, a spus el, probabil vom avea o inflaţie de peste 10% în acest an, care ar putea începe să scadă după luna august.

„PIB nominal ar putea crește din inflație mai mare și creștere economică mai mică, dar vă spun, recesiunea va persista.

Am văzut că în buget sunt prevăzute și cheltuieli suplimentare, de 55,5 miliarde de lei, despre care Guvernul spune că vor impacta economia. Eu cred că ar fi trebuit să scadă taxele. Dacă scădeau cheltuielile în 2025 nu mai creștea atât de mult inflația. Măcar o parte din taxele introduse anul trecut să fi scăzut”, a declarat Codîrlașu.

Potrivit acestuia, scăderea enormă a consumului din luna ianuarie este un risc foarte mare de recesiune. „Repet, așa cum arată consumul este un risc foarte mare de recesiune. Vom vedea și efectele războiului din Orientul Mijlociu, cu scunmpirea combustibilului din martie. Vor crește și prețurile din energie, iar toate acestea se răsfrâng în prețuri, care vor afecta și mai mult consumul și vor crește și mai mult inflația”, a explicat analistul.

Adrian Negrescu: Construcția bugetară este una de criză

La rândul său, analistul Adrian Negrescu a declarat pentru „Adevărul” că bgetul pe 2026 dă dovadă de un optimism rezervat, altfel spus „autoritățile speră să adune mai mulți bani din economie, să atragă toate fondurile europene și să tempereze cheltuielile cu bugetarii și bunurile și serviciile”.

„Dincolo de optimismul bugetar – e normal ca guvernanții să fie optimiștii de serviciu- există multe semne de întrebare mai ales în ceea ce privește capacitatea de a atrage fondurile UE pe care se bazează peste 80% dintre investițiile asumate în legea bugetului.

Dincolo de acest aspect, construcția bugetară este una de criză – cu tăieri de bugete la sănătate, educație, transporturi și alte domenii și, cum ne-am obișnuit deja, sume mai mari pentru serviciile secrete și alte instituții care, din punctul meu de vedere, n-au simțit niciodată ideea de austeritate bugetară”, a declarat Adrian Negrescu pentru „Adevărul”.

Potrivit acestuia, adevărata problemă a bugetului pe 2026 o reprezintă însă dobânzile la credite. „Procentele de împrumut au scăzut pe piețele internaționale de la 8-9% la o medie de 6-7%. Cu toate acestea, suma absolută plătită de România băncilor crește semnificativ”, a spus Negrescu.

În plus, a adăugat el, acest paradox este generat de faptul că noile dobânzi, deși mai mici procentual, se aplică unui stoc de datorie publică mult mai mare decât în anii precedenți, iar statul este forțat să rostogolească împrumuturi vechi la costuri noi, mult mai ridicate decât cele de acum cinci sau șase ani.

„În 2026, nota de plată a împrumutului public este de aproximativ 30 miliarde de euro.

Restul bugetului menține o linie extrem de conservatoare. Subvențiile primesc o alocare suplimentară de peste un miliard de lei. Acest fond este adesea folosit ca o plasă de siguranță rapidă atunci când apar nemulțumiri în sectoarele economice cheie.

Capitolul dedicat asistenței sociale rămâne constant, fără tăieri sau majorări spectaculoase care să dezechilibreze sistemul. Sumele alocate la categoria altor transferuri includ în mare parte cofinanțările obligatorii pe care statul trebuie să le asigure pentru lucrările susținute din bani europeni”, a explicat Negrescu.

În esență, a adăugat el, asistăm la un buget mai realist față de cel de anul trecut „despre care am spus în nenumărate rânduri că a fost o construcție cu iz SF, care lua în calcul venituri ireale, precum cei 10 mld. din ,,digitalizare’’ și care pleca de la premiza unei creșteri economice iluzorii, de 2,5%”.

„Pe ansamblu, în 2026 avem proiect de buget relativ optimist care pleacă de la premiza unei creșteri economice de 1%. Rămâne de văzut dacă toate estimările privind încasările statului și creșterea economică vor fi confirmate de realitate”, a declarat Adrian Negrescu pentru „Adevărul”.

Proiectul de buget, bazat pe creștere economică de 1% și deficitul de 6,2%

Ministerul Finanțelor a lansat marți în dezbatere publică proiectul Legii bugetului de stat pentru 2026, acesta fiind adoptat joi seara. Documentul prevede venituri totale de 391,7 miliarde lei, în timp ce cheltuielile sunt estimate la 527,4 miliarde lei (credite bugetare), cu un volum total al creditelor de angajament de 712,5 miliarde lei.

Deficitul bugetar pentru 2026 este estimat la 6,2% din PIB, fiind proiectat sã scadã la 5,1% din PIB în 2027, veniturile totale cresc la 36 % din PIB faţă de anul trecut, iar cheltuielile cresc cu aproximativ 55,5 miliarde lei, conform proiectului bugetului de stat pe 2026 făcut public marţi de Ministerul Finanţelor.

„Deficitul bugetar cash se estimează în anul 2026 la valoarea de 6,2% din PIB.

Luând în considerare nivelul prognozat al deficitelor bugetare pentru perioada 2026 – 2029, precum și prognozele curente a indicatorilor macroeconomici, estimăm că la sfârșitul anului 2026 ponderea datoriei guvernamentale brute se va situa la nivelul de 61,8% în PIB. Dacă se au în vedere activele financiare lichide, nivelul datoriei guvernamentale nete (reprezentând datoria guvernamentală brută minus activele financiare lichide) se va situa la cca 51,5% din PIB”, se arată în document.

Creșterea economică pentru 2026 este estimată la 1,0% luând în considerare faptul că impactul măsurilor de consolidare fiscală va fi mai accentuat în acest an și se va resimți cu precădere asupra consumului privat. Avansul economic se bazează pe contribuția următorilor factori:

În cadrul cererii interne, investițiile brute, cu o dinamică de 4%, vor reprezenta pilonul de susținere a creșterii economice, urmate de exportul net care va aduce un aport pozitiv de 0,5 puncte procentuale, în situația evoluției importurilor de bunuri și servicii cu un ritm inferior celui al exporturilor.

Pe latura ofertei, construcțiile vor continua să reprezinte cel mai dinamic sector din economie, susținut de continuarea proiectelor de infrastructură finanțate din fonduri europene, cu o rată a valorii adăugate brute (4,1%) net superioară produsului intern brut. Pentru industrie (0,5%) și sectorul serviciilor (0,4%) se prevede o redresare ușoară, evoluțiile acestora rămânând însă modeste.

„Pentru anul 2026, deficitul bugetar este estimat la 6,2% din PIB, respectiv 127,7 miliarde lei, fiind proiectat să scadă la 5,1% din PIB în 2027. Produsul Intern Brut este estimat la 2.045 miliarde lei în 2026, respectiv la 2.182 miliarde lei în 2027”, a informat marți Ministerul Finanțelor.

Veniturile totale ale bugetului cresc de la 34,7% la 36,0% din PIB, reflectând atât măsurile de consolidare fiscală, cât și o îmbunătățire a colectării. Din acest total, 31,1% din PIB reprezintă venituri curente – venituri fiscale, contribuții și alte venituri ale statului. În ansamblu, arată Ministerul de Finanțe, bugetul este construit astfel încât resursele suplimentare să fie orientate prioritar către investiții și absorbția fondurilor europene, în paralel cu continuarea consolidării fiscal-bugetare. Deși, pe fondul împrumuturilor acumulate în anii anteriori, dobânzile cresc cu aproximativ 0,4% din PIB, de la 50,5 miliarde lei la 60,8 miliarde lei, bugetul proiectează în condițiile reducerii deficitului absorbția unor cheltuieli cu investițiile care se ridică peste nivelul anului 2025, cu un nivel record de peste 160 miliarde de lei, cu precădere cele din fonduri europene.

Cheltuielile totale ale bugetului general consolidat cresc cu aproximativ 55,5 miliarde lei, de la 808,7 miliarde la 864,3 miliarde lei, creșterea fiind determinată în principal de investiții, fonduri europene și costurile finanțării datoriei publice generată de deficitele bugetare aferente ultimilor ani, nu de creșterea cheltuielilor de funcționare ale statului.

Cheltuielile cu dobânzile sunt estimate să crească în anul 2026 cu aproximativ 10,3 miliarde lei, de la 50,5 miliarde lei la 60,8 miliarde lei. Evoluția reflectă atât costurile finanțării deficitului bugetar acumulat în anii anteriori, cât și menținerea unui nivel încă ridicat al ratelor de dobândă pe piețele financiare. În aceste condiții, cheltuielile cu dobânzile ajung la o pondere de aproximativ 3,0% din PIB, în contextul în care bugetul pentru anul 2026 este construit pe o țintă de deficit bugetar de 6,2% din PIB.

Ce ministere primesc bani în plus din credite bugetare faţă de anul trecut

Creditele bugetare sunt sumele aprobate prin buget, reprezentând limita maximă până la care se pot ordonanța și efectua plăți în cursul anului bugetar. Conform proiectului, ministerelor le-au fost alocate următoarele credite bugetare:

- Ministerul Apărării: 49,37 miliarde de lei (față de 42,38 miliarde de lei în 2025) 

- Ministerul Agriculturii: 27,73 miliarde de lei (față de 26,38 miliarde lei în 2025) 

- Ministerul Educației: 64,79 miliarde de lei (față de 61,25 miliarde lei în 2025) 

- Ministerul Investițiilor: 12,6 miliarde lei (față de 7,33 miliarde lei în 2025) 

- Ministerul Finanțelor: 12,17 miliarde lei (față de 11,12 miliarde lei în 2025) 

- Ministerul Finanțelor (acțiuni generale): 112,42 miliarde lei (față de 87,15 miliarde lei în 2025) 

- Ministerul Economiei: 3,7 miliarde lei (față de 2,3 miliarde lei în 2025) 

- Ministerul Energiei: 19,71 miliarde lei (față de 5,35 miliarde lei în 2025) 

- Ministerul Mediului: 5,95 miliarde lei (față de 5,27 miliarde lei în 2025) 

- Ministerul de Interne: 35,75 miliarde lei (față de 34,44 miliarde lei în 2025) 

- Ministerul Justiției: 4,31 miliarde lei (față de 4,1 miliarde lei în 2025) 

- Ministerul Public: 2,87 miliarde lei (față de 1,74 miliarde lei în 2025) 

Ce ministere primesc bani mai puţini din credite bugetare decât anul trecut

- Ministerul Muncii: 91,8 miliarde lei ( față de 99,24 miliarde lei în 2025) 

- Ministerul de Externe: 1,6 miliarde lei (față de 1,68 miliarde lei în 2025) 

- Ministerul Dezvoltării: 22,8 miliarde lei (față de 28,9 miliarde lei în 2025) 

- Ministerul Sănătății: 22,78 miliarde lei (față de 26,15 miliarde lei în 2025) 

- Ministerul Transporturilor: 42 de miliarde de lei (față de 43,6 miliarde lei în 2025) 

Ce instituţii primesc mai mulţi bani din  credite bugetare decât anul trecut

- Administraţia Prezidenţială: 103,47 milioane lei, față de 71,47 milioane lei în 2025

- Senatul României: 259,88 milioane lei, față de 254,59 milioane lei în 2025

- Camera Deputaților: 578,93 milioane lei, față de 558,99 milioane lei în 2025

- Înalta Curte de Casație și Justiție: 4,99 miliarde lei, față de 3,348 miliarde lei în 2025

- Curtea Constituțională: 44,35 milioane lei, față de 42,45 milioane lei în 2025

- Secretariatul General al Guvernului: 2,68 miliarde lei, față de 2,056 miliarde lei în 2025

- Curtea de Conturi: 557,79 milioane lei, față de 493,95 milioane lei în 2025

- Consiliul Concurenței: 126,09 milioane lei, față de 100,28 milioane lei

- SRI: 5,2 miliarde lei, față de 4,57 miliarde lei în 2025

- SIE: 812,5 milioane lei, față de 805,67 milioane lei în 2025

- CSM: 280,84 milioane lei, față de 258,75 milioane lei în 2025

- Agerpres: 31,22 milioane lei, față de 30,75 milioane lei în 2025

- Societatea Română de Radiodifuziune: 470 milioane lei, față de 432,69 milioane lei în 2025

- Televiziunea Română: 500 milioane lei, față de 483,85 milioane lei în 2025

- Consiliul Economic și Social: 14,88 milioane lei, față de 10,98 milioane lei în 2025

Ce instituţii iau bani mai puțini din credite bugetare decât anul trecut

- CNSAS: 27,84 milioane lei, față de 28,41 milioane lei

- SPP: 408,97 milioane lei, față de 450,88 milioane lei în 2025

- STS: 1,52 miliarde lei, față de 2,16 miliarde lei în 2025

- Agenția Națională de Integritate: 44,87 milioane lei, față de 71,35 milioane lei în 2025

- Autoritatea Electorală Permanentă: 289,71 milioane lei, față de 770,27 milioane lei în 2025