Exclusiv Ce se va întâmpla cu TVA și cu inflația în 2026. Un cunoscut economist are răspunsurile la întrebarea care îi preocupă pe români

România va intra în 2026 cu taxe și impozite mai mari, iar principala îngrijorare a mediului de afaceri și a românilor în general este că Guvernul Bolojan ar putea decide să majoreze în continuare taxele și impozitele. Christian Năsulea, profesor de economie mondială la Universitatea București, explică, într-o analiză pentru „Adevărul”, la ce ar trebui să ne așteptăm anul viitor.

Inflația va continua să crească și va afecta și mai mult populația vulnerabilă. FOTO: Captură video

Profesorul de economie mondială Christian Năsulea consideră că Guvernul Bolojan nu va risca să se atingă din nou de Taxa pe Valoarea Adăugată (TVA), după ce anul trecut a crescut TVA. Asta deși încă din ianuarie 2026 vor crește o serie de taxe și impozite, începând cu impozitele pe proprietățile imobiliare și automobile.

Ce s-a făcut bine și ce s-a greșit în România 

„Personal eu nu cred că sistemul fiscal din România mai poate să suporte o altă creștere de TVA. Cred că suntem deja, iar dacă nu am ajuns încă acolo ne aflăm deja foarte aproape de punctul la care o nouă creștere de taxe va duce la o colectare mai slabă, la venituri totale mai mici din colectarea taxelor. Avem această teorie a lui Arthur Laffer (n.a. - celebru economist american, cunoscut în special pentru formularea conceptului de «curba Laffer»), care este testată și validată în repetate rânduri și care ne arată că asta se întâmplă în momentul în care un stat crește prea mult și de prea multe ori taxele. Ori România, dacă ne uităm la ceea ce s-a întâmplat în ultimii 4-5 ani, a tot continuat să crească taxe și, din punctul meu de vedere, suntem la punctul la care noi creștere de taxe vor duce la scăderi ale încasărilor la bugetul de stat. Adică riscăm să facem mai mult rău dacă vom continua să umblăm la taxe”, spune Christian Năsulea.

Practic, aceasta ar însemna că orice decizie a Guvernul României de a apela și la alte creșteri de taxe nu numai că nu va aduce rezultatele dorite, dar va fi profund dăunătoare economiei. De altfel, până acum Guvernul Bolojan a luat o serie de măsuri care au dăunat profund economiei, criticate de majoritatea economiștilor neafiliați politic, așa că viitorul pare incert, din acest punct de vedere. Aici este vorba în special de creșterile de taxe și impozite, care însă nu au fost însoțite și de reforme menite să relanseze economia țării.

De ce nu mai poate crește TVA

„Acesta e motivul pentru care nu cred că vom vedea o creștere a TVA sau, în orice caz, nu cred că este oportună o creștere a TVA”, punctează Năsulea.

Lucrurile nu arată deloc bine în acest moment, iar dezechilibrele macro-economice sunt profunde. Nu întâmplător România a avut și în 2025 cel mai mare deficit economic din Uniunea Europeană. Și ca și cum nu ar fi fost suficient, România a avut în 2025 de departe și cea mai mare inflație, conform datelor Eurostat.

Iar aceste lucruri nu au rămas fără urmări. Problema cea mare este că inflația a făcut ca prețurile să crească de la o zi la alta și a afectat România, care este țara cu cei mai mulți săraci și cu cele mai multe persoane amenințate de sărăcie și excluziune socială din Uniunea Europeană. 

Practic, România este în continuare pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește rata sărăciei și a excluziunii sociale, potrivit unui raport al Băncii Mondiale, însă acest lucru nu a convins guvernul să umble cu „mănuși” la fiscalitate. Rușinos pentru o țară membră a Uniunii Europene este și faptul că mai mult de o treime dintre copiii români se confruntă cu o sărăcie lucie, potrivit datelor ONG-ului „Salvați copiii”. Iar procentul crește dramatic și ajunge la 75,8% pentru cei ai căror părinți au un nivel scăzut de educație. Pentru toți aceștia anul 2026 nu va aduce nicio bucurie, ci doar și mai multă sărăcie.

Guvernul, neputincios în lupta cu inflația și deficitul

Christian Năsulea spune că relația dintre deficitul enorm și inflație are un efect dezastruos.„Cu inflația, aici, iarăși, ce trebuie să înțeleagă publicul larg din România este că principalul factor care contribuie la rata inflației atât de ridicată la noi în țară nu este reprezentată de creșterea TVA sau de liberalizarea piaței energiei sau de alte lucruri care au un efect contabil la calculul preților. Desigur, și acestea au contribuit, însă, mult mai mult contribuie, în continuare, tocmai deficitul bugetar. Tocmai faptul că statul român împrumută foarte mulți bani pe care după îi pune în piață, prin diverse cheltuieli sau proiecte de investiție pe care le face, ceea ce dezechilibrează balanța dintre banii care sunt disponibili și productivitatea economiei românești și ceea ce poți cumpăra cu banii respectivi”, explică profesorul Năsulea.

Situația va continua să fie delicată și în 2026, din acest punct de vedere, în condițiile în care deficitul, chiar dacă ar putea să mai scadă în raport cu ultimii doi ani, va rămâne unul uriaș. Iar atâta timp cât toate guvernele, inclusiv Guvernul Bolojan, vor întreține situația actuală, românii vor continua să sărăcească de la o zi la alta.

„Atâta timp cât statul român va continua să întrețină acest dezechilibru, vom continua să avem rate ale inflației care vor fi foarte mari. Ceea ce iarăși mă aduce ca o concluzie la aceeași chestiune care pentru mine e foarte simplă. Dacă mergi cu taxe mai mari, nu vei avea doar încasări mai mici la buget, vei avea și o creștere economică din ce în ce mai mică”, avertizează economistul.

Singura șansă, sectorul privat

Sectorul privat va continua cel mai probabil să performeze, cel puțin în raport cu piedicile care îi sunt puse de guvern.

„Cumva e chiar interesant că în ciuda acțiunilor statului, ca de obicei, în ciuda faptului că guvernul nu ne ajută, sectorul privat din România trage tare și reușește întotdeauna să facă performanțe la care nu ne așteptam. Dar suntem în situația în care, cu o presiune mare pusă de către stat asupra sectorului privat, acesta merge mult mai slab decât ar fi putut și decât ar fi trebuit să meargă. În același timp, pentru că deficitul acesta este absolut uriaș, avem un impact asupra creșterii prețurilor, deci practic orice câștiguri suplimentare care vin din sectorul privat sunt șterse de comportamentul irresponsabil al statului. Ceea ce înseamnă că din nou, singurul lucru care ne poate scoate din ceea ce este în acest moment un cerc vicios este reducerea cheltuielilor”, subliniază expetul.

România se va afla în continuare, cel mai probabil, într-un cerc vicios provocat de deficitul imens, atipic pentru un stat cu pretenții și membru UE.

„Nici nu mai contează cât de necesare sunt unele dintre lucrurile pe care se cheltuie banii care sunt luați cu împrumut. Dacă vrem să ieșim din cercul vicios în care am intrat, trebuie să încetăm să mai avem deficit atât de mare. Putem să împrumutăm bani în continuare, dar nu în ritmul în care s-a întâmplat acest lucru în ultimii trei sau patru ani”, mai spune el.

Ce va urma la nivel global

La nivel mondial, expertul se așteaptă ca efectele taxelor vamale instituite de Statele Unite ale Americii să reverbereze și să continue să afecteze într-un mod negativ comerțul global. Și nu doar atât. O mare problemă este dată de politicile de mediu de la Bruxelles, care au afectat din plin industria țărilor din Uniunea Europeană și au îngenuncheat economia unor state membre.

„Pare că la Bruxelles a început să se conștientizeze ce au tot transmis economiștii, anume că este nevoie de politici verzi adaptate, mai temperate. Prețurile energiei se vor menține foarte sus atâta timp cât politicile de mediu vor impune acest lucru, iar asta va avea un efect negativ asupra industriei și în final asupra economiei europene. De aici rezultă o competitivitate scăzută, mai cu seamă în raport cu SUA și China, dar nu numai. Acest lucru trebuie corectat și trebuie gândite politici mai permisive și renunțarea la unele dintre suprareglementările care fac rău economiei”, adaugă profesorul bucureștean.

În același timp, problemele cauzate de războiul din Ucraina, de la cel din Orientul Mijlociu, dar și de tensiunile din Caraibe, din Venezuela, vor conta și în 2026, afectând comerțul mondial și prețurile energiei. Deciziile administrației Trump vor avea efecte la nivel global.

„Dacă problema rebelilor Houti va fi rezolvată sau va fi diminuată în așa fel încât să nu mai fie perturbat tranzitul de bunuri din zona Orientului Mijlociu, atunci ne putem aștepta la o ameliorare a problemelor din zona aceasta. Însă, dacă în același timp situația din Venezuela se acutizează, s-ar putea ca ceea ce câștigăm pe o parte să pierdem pe altă parte și să avem o continuare costuri ridicate pentru că există instabilitate politică fix în zonele de care depindem foarte tare ca să ne aprovizionăm cu produse necesare din domeniul energetic”, subliniază Christian Năsulea.