De ce scade prețul aurului? Investitorii vând din cauza riscurilor puternice legate de dolar și inflație

Prețul aurului a coborât marți la cel mai redus nivel din ultimele șase săptămâni, pe fondul aprecierii dolarului american și al temerilor investitorilor legate de inflație și de posibile noi majorări ale dobânzilor, relatează Reuters.

Aurul este considerat în mod tradițional un activ de refugiu/FOTO:Profimedia

Cotația spot a aurului a scăzut cu 1,4%, până la 4.503,98 dolari pe uncie. În debutul ședinței de tranzacționare, metalul prețios a atins cel mai scăzut nivel din 30 martie.

Potrivit analiștilor, presiunea asupra aurului vine în principal din creșterea randamentelor reale și din întărirea dolarului american.

„Vedem o creștere a ratelor reale în multe economii ale lumii, iar acesta este principalul factor care afectează aurul. În același timp, dolarul s-a consolidat, ceea ce reprezintă un element negativ pentru piața aurului”, a declarat Edward Meir, analist în cadrul companiei Marex.

Investitorii urmăresc cu atenție evoluția inflației, în contextul în care scumpirea combustibililor, alimentată de tensiunile din Orientul Mijlociu, ar putea menține presiunile asupra prețurilor.

În aceste condiții, băncile centrale ar putea decide să păstreze dobânzile la niveluri ridicate pentru o perioadă mai lungă, în încercarea de a limita inflația.

Aurul este considerat în mod tradițional un activ de refugiu în perioade de incertitudine economică și inflație ridicată. Totuși, dobânzile mari reduc atractivitatea metalului prețios, deoarece acesta nu generează randamente.

Piața este influențată și de creșterea randamentelor obligațiunilor de stat americane pe 10 ani, care s-au apropiat de maximele ultimului deceniu. Randamentele mai ridicate sporesc costul de oportunitate al deținerii aurului comparativ cu activele purtătoare de dobândă.

Cu aproximativ șase luni în urmă, aurul înregistra un val puternic de cumpărări. Atunci, prețul metalului prețios depășise pentru prima dată pragul de 4.000 de dolari pe uncie troy, pe fondul achizițiilor masive realizate de investitori și bănci centrale, alimentate de temerile privind inflația, creșterea datoriei publice și incertitudinile politice din Statele Unite.