Puterea de cumpărare a românilor, afectată în 2026 de măsurile fiscale și inflație

Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) atrage atenția că măsurile fiscale și menținerea inflației la un nivel ridicat vor afecta semnificativ consumul populației în 2026.

Coşul de cumpărături al românilor, afectat de măsurile fiscale şi inflaţie în 2026. FOTO: arhivă

Puterea de cumpărare, în scădere

Comisia Națională de Strategie și Prognoză estimează că impactul măsurilor de ajustare fiscală va fi mai pronunțat în 2026 și se va resimți cu precădere asupra scăderii puterii de cumpărare a populației, pe fondul menținerii unei inflații ridicate în prima parte a anului și al reducerii venitului disponibil al gospodăriilor.

În aceste condiții, nivelul creșterii economice este prognozat la 1%, ușor sub estimarea de 1,2% din prognoza de vară, CNSP precizând că sectorul construcțiilor va rămâne cel mai dinamic, susținut de proiectele de infrastructură finanțate din fonduri europene, în timp ce înclinația spre consum a populației va scădea semnificativ.

„Pe activități, construcțiile rămân cel mai dinamic sector, susținut de continuarea proiectelor de infrastructură finanțate din fonduri europene. Se anticipează o ușoară redresare a sectorului industrial și a serviciilor, dar dinamicile acestora rămân încă modeste. Pe partea cererii, în contextul încheierii Programului Național de Redresare și Reziliență (finalul anului 2026), se așteaptă o accelerare de ritm în ceea ce privește absorbția fondurilor alocate prin instrumentul «Next Generation EU» care, printr-o gestionare responsabilă vor genera un avans de 4,0% al investițiilor brute. Cu toate acestea, există riscul materializării unei utilizări insuficiente a fondurilor europene, ceea ce ar constitui o vulnerabilitate asupra evoluției procesului investițional și implicit asupra creșterii economice”, se arată într-un document CNSP, citat de Agerpres.

Consumul privat și impactul asupra gospodăriilor

CNSP atrage atenția că, în contextul măsurilor de reducere a deficitului bugetar, înclinația spre consum a populației se va reduce, determinând o decădere a consumului privat cu -0,8%.

Pe de altă parte, exportul net va contribui pozitiv la creșterea economică, datorită majorării exportului de bunuri și servicii cu 2,7%, în timp ce importurile vor avansa mai lent (+1,2%) din cauza restrângerii cererii interne, rezultând un aport pozitiv de 0,5 puncte procentuale la rata reală de creștere economică.

Ocuparea forței de muncă și salariile

Evoluția economică prevăzută pentru 2026 a determinat o revizuire negativă a efectivului lunar al salariaților, ceea ce va conduce la stagnarea numărului de angajați, comparativ cu creșterea de 0,5% din prognoza anterioară. Pe termen mediu, însă, se așteaptă o ușoară creștere, cu un ritm mediu anual de 1,2%.

Câștigul salarial mediu brut este estimat la 9192 lei/lună, cu o majorare de 5,5% pentru 2026, susținută de ajustările din sectorul concurențial și politica salariului minim, dar afectată ușor de măsurile de consolidare fiscală în sectorul bugetar. Dinamicile salariale medii pe termen următor se estimează la 5,7%, însoțite de o creștere a puterii de cumpărare și de revenirea procesului dezinflaționist.

Inflația și riscurile pentru prețuri

Comisia avertizează asupra riscurilor suplimentare de presiune asupra prețurilor, generate de reliberalizarea prețurilor la gazele naturale și eliminarea plafonării adaosului comercial pentru alimentele de bază.

„Procesul inflaționist se va atenua pe toată perioada de prognoză, excepție făcând primul semestru din 2026, când se vor resimți temporar efectele măsurilor de creștere a sustenabilității fiscale și a reliberalizării pieței energiei din anul curent. Persistă însă riscul exercitării unor presiuni suplimentare asupra creșterii prețurilor de consum pentru anul 2026, provenind din reliberalizarea prețurilor pentru gazele naturale și renunțarea la plafonarea adaosului comercial pentru produsele alimentare de bază. Aceste șocuri ar putea produce o temperare a procesului dezinflaționist și o contracție mai amplă asupra consumului gospodăriilor populației. Conform traiectoriei estimate, este de așteptat ca inflația la sfârșitul anului să se încadreze, începând cu 2027, în marjele țintei de inflație stabilite de BNR”, se arată în documentul citat.

Rata anuală a inflației este estimată la 3,6% în 2026, după o reducere de la 9,6% în 2025, și va scădea la 3% în 2027.

Cursul de schimb și deficitul de cont curent

Pentru perioada de prognoză, cursul mediu leu/euro este estimat la 5,11 lei/euro, cu o depreciere medie anuală de 1%.

Deficitul de cont curent va continua să se corecteze, mai ales în 2026, fiind susținut de măsurile de reducere a deficitului bugetar, absorbția fondurilor europene și îmbunătățirea competitivității exporturilor. În acest an, deficitul de cont curent este prognozat la 6,6% din PIB, față de 8% în 2025.

Evoluții pe termen mediu (2027-2029)

CNSP anticipează, pe termen mediu, un context macroeconomic intern în atenuare, cu corecții pentru deficitele interne și externe și o rată medie anuală de creștere economică ușor peste 2%.

Construcțiile vor continua să fie cel mai dinamic sector, cu o creștere medie anuală de 2,8%. Sectorul industrial se va redresa şi el ușor, cu o rată anuală estimată la aproximativ 2%, iar serviciile vor înregistra o relansare moderată, mai ales în activitățile cu valoare adăugată ridicată.

Investițiile brute vor rămâne pilonul principal al creșterii economice, cu un ritm mediu anual de 2,7%, susținute de fondurile europene, guvernamentale și private. Consumul privat se va redresa după 2026, cu o creștere medie anuală de 2,6%.

Exportul net pe termen mediu va avea o contribuție ușor negativă, de circa -0,2 puncte procentuale, deoarece importurile (3,3%) vor crește ușor mai rapid decât exporturile (3,2%).