Analiză Avertismentul economiștilor pentru români: „Să amâne toate proiectele pe termen lung. Este un an de supraviețuire”

România intră într-un an economic dificil, în care consumul scade, inflația rămâne ridicată, iar „creșterea” din anii trecuți se dovedește tot mai mult o iluzie alimentată de datorii și politici populiste. Economiștii consultați de „Adevărul” avertizează că populația va resimți o corecție dură, în timp ce lipsa reformelor reale și efectele războaielor riscă să împingă economia spre stagnare sau chiar recesiune.

Economiștii îi îndeamnă pe români la prudență în cheltuieli. Foto 123 RF

Cristian Păun, profesor de economie la ASE, a declarat pentru „Adevărul” că românii ar trebui să-și cheltuie cu mare prudență veniturile în acest an, pentru că este un an al supraviețuirii, fiind indicat să-și amâne toate cheltuielile mari.

„Românii ar trebui să amâne toate proiectele pe termen lung. Este un an de supraviețuire. Dacă politicienii refuză să ia măsuri de îmbunătățire a economiei, românii trebuie să fie precauți”, a precizat Cristian Păun.

Acesta a adăugat că este normal ca o țară care are cel mai mare deficit bugetar să aibă și cea mai mare inflație din UE, pentru că în ultimii ani am avut o creștere economică mai mare decât alte state pentru că ne împrumutam, iar creșterea era bazată pe consum, nu pe producție și investiții.

„Lupta cu inflația nu se dă pe plafonare de prețuri, ci pe stimularea producției și reduceri de taxe”, a explicat profesorul de economie pentru „Adevărul”, adăugând că scăderea consumului vine pe fondul unor probleme venite din trecut și că abia acum ajungem la o revenire a potențialului normal de cumpărare.

„Și vă explic care sunt factorii care au contribuit la scăderea puterii de cumpărare. În primul rând vorbim despre iluzia bunăstării creată în trecut prin faptul că s-au pompat bani în creșteri nesustenabile de pensii și salarii, care au dus implicit la creșterea deficitului bugetar. Apoi vorbim de creșterea inflației pe o perioadă îndelungată, luni de zile consecutiv, dar și de o scădere a comenzilor din mediul privat. Toate acestea au dus la scăderea consumului din primele luni, iar lucrurile n u se pot îmbunătăți fără reforme.

România ar trebui să facă reforme reale, să scadă numărul de companii de stat, să fie mai puțini parlamentari, poate doar o singură cameră.

Nu ai cum să crești economia cu o inflație așa de mare, pentru că inflația mare duce la o încetinire a creșterii economice”, a explicat economistul pentru „Adevărul”.

Radu Nechita: Plătim erorile și iluziile din ultimii ani

La rândul său, Radu Nechita, profesor de economie la UBB,  a explicat pentru „Adevărul” că economia mondială va încetini deoarece războaiele curente și nota de plată a politicilor trecute înseamnă o distrugere de vieți, de bogăție (infrastructură militară și civilă, armament) și o reducere a capacității de a produce bogăție (activitățile productive sunt blocate sau cel puțin stânjenite de costuri mai mari, de incertitudine).

„Clasa noastră politică va da, însă, vina pe războaie și pe alți factori externi, ascunzând vina sa pentru situația în care suntem acum. Și alte țări se confruntă cu dificultăți, poate chiar mai mari din cauza războiului și totuși nu au deficitul nostru abisal și perpetuat prin creșteri de cheltuieli publice. De fapt, pe lângă acest război care nu ne ajută deloc, noi plătim, de fapt, erorile și iluziile din toți acești ani de zile în care imobilismul a fost vopsit în stabilitate, în care creșterile de venituri nejustificate de productivitate au fost paravanul creșterii privilegiilor clasei politice și a celor care o protejează”, a declarat Nechita.

Potrivit acestuia, ceea ce numim creștere economică se referă la variația produsului intern brut, adică la sporul de bogăție produs într-o țară în decurs de un an.

„Este o aproximare a prosperității relativ ușor de înțeles, dar care are limite de care trebuie să ținem cont, deoarece aproximarea aceasta poate da uneori rateuri și interpretări greșite. În general este mai bine să crească PIB decât să scadă, dar nu orice creștere a PIB este sănătoasă. Exemplele de creșteri nesănătoase ale PIB sunt găsite atunci când guvernele se îndatorează pentru pomeni electorale, când se finanțează politici prăpăstioase (industrializarea forțată din perioada comunistă, care a rezultat într-o industrie incapabilă să ramburseze prin vânzări pe piețe concurențiale împrumuturile făcute, sau, mai recent, lockdownurile totale din perioada pandemiei).

În cazul la care ne referim acum, cu războaie aproape mondiale, am putea avea și surprize contabile, în care PIB-ul unor țări să crească prin îndatorare și creșterea producției de armament. Rachetele și bombele care explodează umflă PIB, dar nu sporesc bogăția totală, dimpotrivă”, a adăugat economistul.

Pe scurt, a adăugat acesta, este important să distingem între creșterile de PIB care reflectă o creștere a prosperității și creșterile de PIB care sunt o iluzie contabilă: „Aceste iluzii dispar la un moment dat, cum a fost și cazul României. Dacă se iau măsurile potrivite, eliminarea iluziilor se traduce printr-o reducere a PIB-ului, printr-o aducere a sa cu picioarele pe pământ, adică la realitate.

Altfel spus, nu orice recesiune, nu orice reducere a PIB este nesănătoasă: contează cauzele și contează ce anume urmează mai departe. Tocmai acesta este motivul meu de îngrijorare și, se pare, și al celor care privesc din exterior economia românească.

În ultimii ani, puterea și opoziția s-au întrecut în demagogie, a fost o adevărată licitație de propuneri care nu au făcut decât să întărească privilegiile unui sistem de extracție de resurse pe seama contribuabililor. Puterea și opoziția se războiesc pentru a captura acest sistem extractiv, nu pentru a-l demonta. Foarte puțini politicieni și „influenceri” au propus măsuri care să demonteze acest sistem, care să reducă răsplata celor care redistribuie bogăție în folos propriu și s-o mărească pentru cei care produc bogăție. Iar măsurile luate în această direcție sunt și mai puține decât propunerile”, a declarat economistul pentru „Adevărul”.

FMI a redus la jumătate prognoza de creștere economică a României pentru 2026

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a redus la jumătate prognoza de creștere economică a României pentru 2026, de la 1,4% la 0,7%, arată cel mai recent raport World Economic Outlook (WEO) al instituției.

Instituția financiară se așteaptă totuși ca economia României să accelereze în 2027, când FMI vede o creștere economică de 2,5%.

În raport, FMI mai estimează că rata anuală inflației din România se va situa la 7,8% în 2026, o altă revizuire în sus, de la prognoza de 6,7% din toamnă. Pentru 2027, Fondul estimează o inflație de 3,9% în România.

Instituţia financiară internaţională se aşteaptă la o atenuare a deficitului de cont curent al României în acest an. Astfel, pentru 2026, FMI estimează acum un deficit de cont curent de 6,8%, în scădere de la 8% în 2025. Totuși, și aici a avut loc o înrăutățire: în prognoza anterioară, Fondul vedea o reducere mai puternică a deficitului de cont curent, la 6,6%. Pentru 2027, instituția financiară vede un deficit de cont curent de 6,2%.

În privinţa ratei şomajului, FMI estimează că acesta va fi de 6% în 2026 și de 5,9% în 2027. Anterior, instituția vedea un șomaj de 5,8% pentru 2026.

Previziunile au fost publicate cu prilejul reuniunilor de primăvară ale Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi Băncii Mondiale (BM), care se desfăşoară săptămâna aceasta la Washington.

Economia mondială ar putea fi în pragul recesiunii

Economia mondială ar putea fi în pragul recesiunii, avertizează Fondul Monetar Internaţional, care și-a înrăutăţit marţi previziunile privind creşterea economiei mondiale în acest an, transmite agenția Reuters, citată de Agerpres. Aceasta pe fondul războiului din Iran, care a dus la majorări ale preţului energiei şi perturbări pe lanţul de aprovizionare

În raportul „World Economic Outlook”, FMI a avertizat că economia mondială ar putea fi în pragul recesiunii în cazul în care conflictul se înrăutăţeşte şi cotaţia barilului de petrol rămâne peste 100 de dolari până în 2027.

Reuniunile de primăvară ale Fondului Monetar Internaţional şi Băncii Mondiale din acest an sunt umbrite de şocul economic al războiului din Orientul Mijlociu. FMI a prezentat trei scenarii privind evoluţia economiei mondiale: mai slab, mai grav şi sever, în funcţie de cum se desfăşoară războiul.

Cel mai optimist scenariu de referinţă indică un război de scurtă durată în Iran şi previzionează o creştere a economiei mondiale de 3,1% în 2026, un declin de 0,2 puncte procentuale faţă de estimarea din ianuarie. În acest scenariu, cotaţia medie a barilului de petrol se va situa la 82 de dolari în tot acest an, un declin faţă de nivelul recent de aproximativ 100 de dolari al cotaţiei futures a barilului Brent.

În absenţa războiului din Orientul Mijlociu, FMI a informat că ar fi îmbunătăţit previziunile privind creşterea economiei mondiale în acest an cu 0,1 puncte procentuale, la 3,4%, datorită continuării boom-ului în investiţii tehnologice, a ratelor mai scăzute ale dobânzilor, a taxelor vamale americane mai puţin severe şi a sprijinului fiscal din unele ţări.

Dar războiul a creat un risc mult mai masiv pentru economia globală decât tarifele iniţiale anunţate anul trecut de preşedintele Donald Trump, a avertizat economistul şef al FMI, Pierre-Olivier Gourinchas, într-un interviu acordat Reuters.

„Ceea ce se întâmplă în Golf are în mod potenţial un impact mult, mult mai puternic, şi aceste evoluţii le analizăm prin scenariile noastre”, a explicat oficialul FMI.

În scenariul negativ, al unui conflict mai îndelungat, în care cotaţia barilului de petrol rămâne la aproximativ 100 de dolari anul acesta şi 75 de dolari în 2027, FMI estimează că economia mondială va înregistra anul acesta un avans de doar 2,5%. În ianuarie FMI se aştepta la scăderea cotaţiei petrolului până la aproximativ 62 d dolari în 2026.

În cel mai sever scenariu al FMI, în care conflictul se adânceşte şi se extinde, iar preţul ţiţeiului este mult mai ridicat, determinând perturbări majore pe pieţe şi înăsprirea condiţiilor financiare, PIB-ul global va creşte cu doar 2%.