Analiză România, victimă sigură a noului șoc energetic. Dobânzi ridicate și inflație record – cercul vicios care blochează scăderea ratelor

Criza energetică a revenit în prim-planul scenei globale, transmițând semnale clare către piețe, în timp ce băncile centrale au o sarcină dificilă în a decide ce să facă cu ratele dobânzilor, întrucât planurile inițiale de a le reduce pentru a stimula creșterea economică par acum improbabile.

Foto Shutterstock

Conform datelor privind comerțul mondial, aproape nouă din zece barili de petrol care trec prin Strâmtoarea Ormuz sunt destinați Asiei. Numai China consumă aproape 5 milioane de barili pe zi (aproximativ 38% din total), urmată de India, Coreea de Sud și Japonia. În practică, între 84% și 89% din traficul care trece prin strâmtoare este destinat piețelor asiatice.

„Europa și Statele Unite dețin doar o pondere marginală. Statele Unite importă aproximativ 0,7 milioane de barili pe zi pe această rută”, punctează analistul eToro Bogdan Maioreanu, precizând că Europa importă chiar și mai puțin. Faimosul „20% din petrolul mondial” este, prin urmare, o cifră globală, nu una occidentală. Riscul direct vizează în primul rând securitatea energetică a Asiei”, subliniază analistul.

Întrebat de ce cresc peste tot prețurile la benzină și motorină, analistul a explicat că există câteva motive. „Chiar dacă o țară nu cumpără petrol care trece prin Strâmtoarea Hormuz, petrolul este o marfă globală. Dacă 20% din țițeiul mondial ar dispărea, Asia ar începe să concureze acerb cu Europa pentru a pune mâna pe barilii libieni sau norvegieni, provocând o creștere bruscă a prețurilor la nivel global. Nu este vorba despre „nave care nu ajung”, ci de o licitație globală care riscă să devină brusc mai scumpă”, a explicat Maioreanu.

Distribuitorii cresc prețurile anticipând cât va costa următorul transport 

Potrivit acestuia, distribuitorii nu își stabilesc prețurile pe baza sumei pe care au plătit-o pentru petrolul deja existent în rezervoarele lor (achiziționat cu luni înainte de explozia prețurilor, când țițeiul Brent se tranzacționa la un nivel mult mai scăzut), ci pe baza costului pe care îl vor suporta pentru a cumpăra următorul transport. „Dacă prețul țițeiului Brent pentru mai 2026 crește vertiginos, prețul la pompă se ajustează instantaneu pentru a asigura companiei fluxul de numerar necesar pentru achizițiile viitoare.

Și, nu în ultimul rând, există un efect asimetric, efectul "Rocket and Feather" (rachetă și pană) , legat de elasticitatea prețurilor. Prețurile combustibililor reacționează ca niște rachete la știrile negative – am văzut creșterea imediată când a început conflictul din Iran – și ca niște pene care cad încet în urma știrilor pozitive”, a explicat Maioreanu în analiza sa privind scumpirea carburanților și efectele asupra economiilor.

Riscul de stagflatie este în creștere. Pentru România situația este și mai gravă

În timp ce companiile din sectorul petrolier și cel al gazelor naturale se bucură de actuala situație a prețurilor, evoluția acestora este mai degrabă un coșmar pentru băncile centrale. Riscul de stagflatie este în creștere.

„Prețurile mai mari la energie ar putea declanșa inflația, încetinind în același timp creșterea economică. Pentru România, care are deja cea mai mare inflație din Uniunea Europeană, această situație este și mai problematică, deoarece țara se confruntă și cu necesitatea de a-și reduce deficitul bugetar”, spune Maioreanu.

Piețele își ajustează rapid așteptările. În SUA, investitorii se așteaptă acum ca ratele dobânzilor să fie reduse mai târziu și mai puțin agresiv. În prezent, se estimează o singură reducere a ratei dobânzii pentru 2026, în decembrie, în timp ce săptămâna trecută nu era prevăzută niciuna.

„În această săptămână, atât Rezerva Federală, cât și Banca Centrală Europeană își vor anunța cele mai recente decizii privind rata dobânzii. E probabil ca ambele bănci centrale să mențină ratele neschimbate. Conferințele de presă care vor urma deciziilor vor fi și mai importante. Planurile anterioare de politică monetară au fost în mare parte abandonate, iar băncile centrale trebuie acum să-și conducă nava printr-o ceață densă. Ca urmare a prețurilor ridicate ale petrolului, tonul bancherilor centrali se va schimba probabil, devenind mai agresiv în menținerea sau promovarea unor rate ale dobânzii mai ridicate. Pentru România, aceasta nu va fi o noutate, întrucât inflația ridicată și persistentă va determina, cel mai probabil, o pauză a BNR în reducerea dobânzii cheie”, adaugă analistul.

Potrivit acestuia, investitorii încearcă să evalueze situația din Orientul Mijlociu, în timp ce creșterea prețurilor petrolului schimbă tabloul inflației și perturbă narațiunea politicii monetare din ultimele luni. „Nu este clar cum și când se va încheia acest conflict din Golf. Durata șocului petrolier va fi crucială pentru economiile globale. O creștere pe termen scurt a prețurilor petrolului poate fi, de obicei, absorbită. O criză energetică prelungită ar fi mult mai problematică. Dacă prețurile se mențin peste 100 de dolari pe baril timp de câteva luni, presiunea asupra inflației și creșterii economice ar crește probabil semnificativ. Cu toate acestea, orice semnal că acest conflict se apropie de sfârșit va avea un impact imediat asupra prețurilor materiilor prime și asupra piețelor financiare, deși reluarea traficului de petrol prin Strâmtoarea Ormuz nu va duce imediat la o normalizare a situației aprovizionării cu petrol”, a explicat analistul.