Agricultura pregăteşte un mecanism privind un adaos comercial la toate produsele agro-alimentare
0Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) are în pregătire un act normativ prin care va propune introducerea unui mecanism care să activeze automat măsuri de protecţie pentru toate produsele agroalimentare atunci când inflaţia depăşeşte 5-6%, a declarat, miercuri, ministrul de resort, Florin Barbu.
„Avem un proiect de act normativ cu un mecanism în cazul unei inflaţii de 5-6%, prin care să se pună un adaos comercial pe toate produsele agro-alimentare. Am văzut studii realizate inclusiv de către Consiliul Concurenţei, prin care adaosul comercial plafonat de la alimentele de bază s-a dus către alte alimente. Inflaţia este una foarte mare în România şi acest mecanism poate regla preţurile. Ne dorim cu toţii preţuri corecte şi să creştem consumul. Scăderea consumului înseamnă pierderi semnificative pentru industria alimentară", a explicat ministrul.
Măsura de plafonare a adaosului comercial pentru produsele alimentare de bază a fost instituită în iulie 2023, prin OUG 67/2023, pentru o perioadă de 90 de zile. Ulterior, termenul a fost prelungit succesiv prin mai multe ordonanţe de urgenţă, ultima dintre ele fiind valabilă până la 31 martie 2026.
În luna noiembrie a anului trecut, ministrul Florin Barbu a declarat pentru AGERPRES că va propune introducerea unui mecanism care să activeze automat măsuri de protecţie pentru toate produsele agroalimentare atunci când inflaţia depăşeşte 5%, similar intervenţiilor Băncii Naţionale ale României (BNR) pe cursul valutar, după eliminarea plafonării adaosului comercial la alimentele de bază, de la 31 martie 2026.
Ministrul a adăugat că îşi doreşte ca măsura propusă de el să fie adoptată prin lege, nu prin decizie guvernamentală.
Rata anuală a inflaţiei a scăzut uşor la 9,62% în luna ianuarie, de la 9,69% în luna decembrie, în condiţiile în care serviciile s-au scumpit cu 11,59%, mărfurile nealimentare cu 9,99%, iar mărfurile alimentare cu 7,86%, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS).
Banca Naţională a României a revizuit în creştere, la 3,9%, de la 3,7% anterior, prognoza de inflaţie pentru finalul anului 2026 şi anticipează că aceasta va ajunge la 2,7% la sfârşitul lui 2027, potrivit datelor prezentate săptămâna trecută de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
România are cea mai mare inflație din Europa
Scumpirile din România sunt în continuare cele mai mari din UE, pentru a șasea lună consecutivă, inflația ajungând în ianuarie la 8,5% față de media de 2% în blocul comunitar, potrivit datelor publicate miercuri de Eurostat.
Rata anuală a inflaţiei în Uniunea Europeană a scăzut până la 2% în ianuarie, de la un nivel de 2,3% luna precedentă, iar România este în continuare ţara cu cea mai ridicată inflaţie, cu un avans anual al preţurilor de 8,5%, arată datele Eurostat.
Luna trecută, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost: Franţa (0,4%), Danemarca (0,6%), Finlanda şi Italia (ambele cu 1%). La polul opus, ţările membre UE cu ratele cele mai ridicate ale inflaţiei au fost: România (8,5%), Slovacia (4,3%) şi Estonia (3,8%).
Comparativ cu situaţia din decembrie 2025, rata anuală a inflaţiei a scăzut în 23 state membre, inclusiv în România (de la 8,6% până la 8,5%), a rămas stabilă într-o ţară şi a crescut în trei state membre.
De asemenea, rata anuală a inflaţiei în zona euro a scăzut până la 1,7% în ianuarie 2026, de la un nivel de 2% în decembrie 2025, mult sub ţinta pe termen mediu de 2% vizată de Banca Centrală Europeană (BCE). Cea mai mare contribuţie la rata anuală a inflaţiei în zona euro a venit din partea serviciilor (1,45 puncte procentuale), urmate de alimente, alcool şi ţigări (0,51 puncte procentuale). În schimb, preţurile la energie au scăzut cu 0,39 puncte procentuale.
Datele Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a scăzut până la 2,2% în zona euro, de la un nivel de 2,3%. Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.
În cazul României, conform datelor publicate anterior de Institutul Naţional de Statistică (INS), rata anuală a inflaţiei a scăzut uşor la 9,62% în luna ianuarie, de la 9,69% în luna decembrie, în condiţiile în care serviciile s-au scumpit cu 11,59%, mărfurile nealimentare cu 9,99%, iar mărfurile alimentare cu 7,86%.
„Indicele preţurilor de consum în luna ianuarie 2026 comparativ cu luna decembrie 2025 a fost 100,86%. Rata anuală a inflaţiei în luna ianuarie 2026 comparativ cu luna ianuarie 2025 a fost 9,6%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (februarie 2025 - ianuarie 2026) faţă de precedentele 12 luni (februarie 2024 - ianuarie 2025) a fost 7,7%", se arată în comunicat.
Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în creştere, la 3,9%, de la 3,7% anterior, prognoza de inflaţie pentru finalul anului 2026 şi anticipează că aceasta va ajunge la 2,7% la sfârşitul lui 2027, potrivit datelor prezentate în data de 18 februarie de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
Scădere drastică a consumului de alimente
În urmă cu aproape două săptămâni, mministrul Agriculturii, Florin Barbu, a atras atenția că puterea de cumpărare a românilor a scăzut semnificativ, iar consumul de alimente s-a redus cu aproape 30%. Potrivit acestuia, situația are consecințe directe asupra unităților de procesare, care ajung să funcționeze pe pierdere.
„Încă din 1 august, eu tot am spus că puterea de cumpărare şi partea de alimente în România a scăzut şi va scădea”, a afirmat ministrul, duminică seară, la Antena 3 CNN.
Florin Barbu avertizează că diminuarea consumului afectează în mod direct industria alimentară, în special marile unități de procesare.
„Gândiţi-vă ce repercursiuni poate avea asupra industriei alimentare. Pentru că, atunci când aceste unităţi de procesare nu realizează volumele necesare, ei merg în pierdere. Pentru că au foarte mulţi angajaţi, aceste unităţi de procesare mari nu se opresc, merg 24 din 24, iar atunci când nu ai volumele necesare, pe care să le realize în aceste unităţi de procesare, sigur, aceste unităţi merg pe pierdere”, a explicat ministrul Agriculturii.
Se încarcă comentariile...
