inflatia - ultimele știri

Angajatorii caută tot mai mult candidați capabili să facă față stresului și schimbărilor rapide, în timp ce aproape o treime au fost nevoiți să majoreze salariile pentru a compensa efectele inflației, potrivit unui sondaj realizat de o platformă de recrutare.

Incertitudinea economică a devenit principala preocupare a companiilor europene, depășind inclusiv riscurile geopolitice. În România, inflația ridicată și impredictibilitatea fiscală amplifică presiunile asupra mediului de afaceri, astfel încât 40% din firme nu sunt pregătite pentru o criză majoră.

Inflația de aproximativ 11% nu se vede doar în graficele statistice, ci în bugetele zilnice ale milioanelor de pensionari din România. Pentru cei 2,7 milioane de români care trăiesc cu pensii sub 2.700 de lei, creșterea prețurilor înseamnă o reducere directă a nivelului de trai.

Inflația de aproape 11%, scumpirea energiei și creșterea costului vieții împing tot mai mulți români către soluții alternative de consum. 62% dintre românii din mediul urban au cumpărat cel puțin un produs second-hand în ultimele 12 luni, în special haine și încălțăminte.

Consumatorii români devin tot mai pesimiști în privința perspectivelor economice și politice ale țării, iar acest sentiment se reflectă în modul în care își gestionează bugetele, potrivit celui mai recent studiu privind percepțiile consumatorilor realizat de Boston Consulting Group (BCG).

Europa intră într-o nouă perioadă în care inflația crește mai repede decât salariile, iar puterea de cumpărare începe din nou să se erodeze. Cele mai afectate dintre marile economii sunt Franța și Italia, în timp ce Germania, Irlanda și Regatul Unit mai înregistrează încă o ușoară marjă pozitivă.

După ani în care consumul populației a fost principalul motor al economiei, apar primele semnale clare de răcire. Datele analizate de economiștii Erste arată că vânzările din comerțul cu amănuntul au intrat într-o fază de contracție accentuată, iar scăderea din primăvară este cea mai puternică.

Guvernul condus de Ilie Bolojan a preluat puterea în iunie 2025, într-un moment dificil pentru economia României. Deficitul bugetar depășise 9% din PIB, inflația rămânea ridicată, iar Comisia Europeană cerea măsuri urgente pentru reducerea dezechilibrelor financiare.

Rusia intră într-o etapă tot mai complicată a războiului din Ucraina, atât din punct de vedere militar, cât și economic. După ani de conflict, ofensiva de primăvară a Moscovei nu a reușit să producă progrese majore pe front, în timp ce Ucraina și-a intensificat atacurile asupra teritoriului rus.

Inflația din zona euro rămâne, în linii mari, ancorată pe termen lung, însă șocul energetic generat de tensiunile din Orientul Mijlociu continuă să pună presiune asupra economiei europene, a declarat președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde.

România se apropie de o limită a modelului economic bazat pe consum finanțat prin deficite, avertizează analistul Adrian Negrescu, care susține că soluția pentru stabilitate vine din investiții masive în infrastructură, absorbția fondurilor europene, digitalizarea și reducerea risipei bugetare.

România se confruntă cu un nou val de presiuni economice, după ce traiectoria descendentă a inflației s-a inversat subit din cauza conflictului din Orientul Mijlociu. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a avertizat marți cu privire la apariția „inflației Ormuz”.

Creșterile salariale din România continuă să fie depășite de ritmul inflației, ceea ce înseamnă că, în termeni reali, puterea de cumpărare a angajaților s-a redus. Datele INS arată că salariul mediu net a crescut cu 4,3% în martie 2026, în timp ce inflația a fost de 9,87%.

Recesiunea economică în care tocmai a intrat România este efectul „dezmățului bugetar din ultimii 7-8 ani” și al „cheltuielilor enorme ale statului din anii 2023-2024”, potrivit analiștilor consultați de „Adevărul”, care au explicat că va fi dificil de ieșit din această criză.

Inflația a crescut din nou în România în luna aprilie, din cauza scumpirii accelerate a motorinei provocată de criza din Orientul Mijlociu, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Național de Statistică.

Cu sau fără armistițiu durabil, războiul din Orientul Mijlociu alimentează incertitudini severe, antrenând creșterea inflației, în tandem cu încetinirea activității economice, punctează viceguvernatorul BNR Cosmin Marinescu.

În ultimii ani, România a trecut printr-o perioadă în care veniturile au crescut vizibil pe hârtie, dar costul vieții a avansat într-un ritm la fel de rapid sau chiar mai rapid. Rezultatul este o diferență tot mai mare între salariile nominale și puterea reală de cumpărare.

Trei bărbați au fost arestați în statul american California, fiind acuzați că au orchestrat o schemă de fraudă auto în care ar fi sabotat intenționat vehiculele vânzătorilor privați pentru a le scădea artificial valoarea și a le cumpăra ulterior la prețuri mult mai mici.

România are prețul final al energiei electrice nominale cu 21% sub media UE a prețului nominal, dar în realitate este cu 15% peste în PPP la preț final. Diferența nu vine dintr-o taxă „ascunsă”, nici dintr-un tarif singular. Vine în primul rând din puterea scăzută de cumpărare a românilor.

Adrian Negrescu avertizează că instabilitatea politică din România riscă să aibă efecte directe și rapide asupra economiei, în special asupra inflației, cursului valutar și costurilor de finanțare ale statului.

Criza mondială va prinde România complet nepregătită, având în vedere criza politică, resursele financiare limitate, recesiunea deja instalată, inflația care erodează consumul, dificultățile financiare ale firmelor și deficitul bugetar mare.

Moralul angajaților români este la pământ după trei ani în care au încercat să țină pasul cu sarcinile multiple primite la job, fără să fie recompensați pe măsură, în condițiile în care inflația a erodat creșterile salariale, scăzând semnificativ puterea de cumpărare.

Economia României se confruntă cu o perioadă cu inflație ridicată, iar o nouă scumpire a petrolului va pune o presiune suplimentară asupra prețurilor interne și poate încetini creșterea economică, spun analiștii.

Costul energiei reprezintă unul dintre cei mai importanți factori structurali ai economiei moderne, cu impact direct atât asupra competitivității companiilor, cât și asupra nivelului de trai al populației. Energia nu este doar un bun de consum, ci o componentă esențială a lanțurilor de producție.

Revizuirea în jos a prognozelor economice de către Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială confirmă temerile legate de o încetinire a economiei globale, pe fondul unui nou șoc energetic generat de tensiunile din Orientul Mijlociu.

Pâinea, laptele, ouăle, carnea și alte alimente de bază s-au scumpit în martie, în ciuda plafonării adaosului comercial, inflația ajungând din nou la aproape 10%, potrivit datelor publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS).

Intenţia Ministerului Muncii de a acorda de două ori pe an, de Paşte şi de Crăciun, câteva sute de lei pentru pensionarii cu venituri mici nu îi ajută deloc pe aceştia, în condiţiile în care inflaţia le mănâncă pensia de pe o lună din întregul an.

Situația de securitate din Orientul Mijlociu amplifică sever incertitudinea în special pe piețele produselor energetice și financiare, care sunt foarte sensibile, a declarat viceguvernatorul Băncii Naţionale a României, Cosmin Marinescu, la conferința Rethink România.

Plafonarea adaosului comercial la toate produsele agroalimentare, măsura propusă recent de ministrul Agriculturii cu scopul declarat de a ajuta pe termen scurt gospodăriile vulnerabile, riscă să devină „o sabie cu două tăișuri”, spun experții RoEM.

Prin strâmtoarea Ormuz tranzitează aproximativ o cincime din gazul natural lichefiat mondial și aproape întreg volumul de export al Qatar-ului. Cel mai mare complex industrial pentru exportul de gaz natural lichefiat (GNL) este Ras Laffan, în Qatar.

Premierul Ilie Bolojan a declarat joi că Guvernul a reglementat prețurile la gaze din aprilie 2026 până în aprilie 2027 și se lucrează la un mecanism prin care prețurile energiei electrice nu vor mai crește.

Scumpirile din România sunt în continuare cele mai mari din UE, pentru a șasea lună consecutivă, inflația ajungând în ianuarie la 8,5% față de media de 2% în blocul comunitar, potrivit datelor publicate miercuri de Eurostat.

Consiliul de administrație al BNR a analizat și aprobat Raportul asupra inflației, ediția februarie 2026, document ce încorporează cele mai recente date și informații disponibile.

Ministrul Agriculturii spune că scăderea puterii de cumpărare a redus semnificativ consumul de alimente și afectează grav industria.

Ideea introducerii unui mecanism automat de plafonare a adaosului comercial atunci când inflația depășește pragul de alertă de 5% este o măsură de politică economică extrem de tentantă electoral, dar plină de capcane structurale.

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a declarat miercuri că va promova în Guvern și Parlament un proiect privind gestionarea inflației printr-un mecanism de plafonare a adaosului comercial pentru produsele agroalimentare de pe teritoriul României.

România, țara cu cea mai mare inflație din UE, riscă o nouă explozie a prețurilor alimentelor în 2026, din cauza costurilor mari de producție și de transport pe care le vor avea producătorii și procesatorii.

Rata anuală a inflaţiei în zona euro a scăzut până la 1,7% în ianuarie 2026, de la un nivel de 1,9% în luna decembrie 2025, potrivit unei estimări preliminare publicate, miercuri, de Eurostat.

Aderarea României la zona euro este o procedură pe care niciun Guvern al României din ultimul deceniu nu și-a asumat-o pentru că ar fi fost obligate să renunțe la cheltuirea banilor după bunul lor plac și ar fi trebuit să se supună politicilor monetare ale BCE, spun analiștii consultați de Adevărul.

Consolidarea fiscală dă rezultate şi ne permite să abordăm cu mai multă încredere, şi cu sprijinul Guvernului, bătălia împotriva inflaţiei, a declarat, miercuri, purtătorul de cuvânt al Băncii Naţionale a României (BNR), Dan Suciu.

Europa a intrat în 2026 cu o serie de incertitudini-cheie care continuă să planeze asupra piețelor, agravate acum și de temerile privind noile tarife impuse de SUA pe fondul aliaților care sprijină Groenlanda.

România a atras de ani buni atenția investitorilor străini interesați de Europa Centrală și de Est, mai ales datorită dimensiunii mai mari a pieței financiare față de alte țări din zonă. Totuși, din cauza deficitului bugetar foarte mare, în 2026 nu va mai conta doar potențialul țării.

Inflația a atins 7,3% în perioada ianuarie - decembrie 2025, cele mai mari creșteri fiind înregistrate începând din vară, după ce s-a renunțat la plafonarea prețurilor la energie și au fost majorate cotele de TVA.

2026 se anunță un an plin de contraste pentru România: economie lentă, inflație în scădere și riscuri mari pentru finanțele publice.

Tot mai mulți români au început să economisească, însă tot mai puțini reușesc să-și protejeze cu adevărat banii, pentru că menținerea sumelor în conturi curente sau depozite pe termen scurt nu mai reprezintă o soluție eficientă, avertizează specialiștii.

Inflația din România crează mari bătăi de cap investitorilor, cu atât mai mult cu cât este cea mai mare din UE și a treia cea mai mare din Europa. Investitorii sunt îngrijorați că investițiile le pot fi erodate de inflație, dacă aceasta este mai mare decât randamentele investiționale.

Inflația, principalul inamic al economiilor, a revenit, iar cel mai riscant lucru este să păstrați banii "la saltea", a avertizat consultantul fiscal Gabriel Biriș. Pe lângă faptul că își pierd valoarea în timp, păstrarea lor în casă poate reprezenta și un risc pentru siguranța personală.

Rata anuală a inflaţiei în luna octombrie 2025, comparativ cu luna octombrie 2024, a fost 9,8%, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS). Cel mai mult s-a scumpit energia electrică, cu 72,30%, în octombrie 2025, faţă de octombrie 2024.

Guvernele iubesc inflația, pentru că scumpirile iau banii oamenilor fără să simtă, a afirmat miercuri finanțistul Adrian Codirlașu, explicând ce înseamnă represiunea financiară.

Autorităţile ar trebui să ia în considerare să nu liberalizeze tariful la gaz natural, în aprilie 2026, pentru că Banca Naţională se luptă cu aşteptări inflaţioniste care ar putea să scape de sub control, susţine preşedintele Consiliului Fiscal, academicianul Daniel Dăianu.

Încrederea mediului de afaceri privat în economia românească este în scădere, arată un sondaj realizat de Confederația Patronală Concordia în rândul angajaților și angajatorilor români, în luna septembrie 2025.

Un studiu global privind piața muncii indică o nemulțumire acută a angajaților față de locul de muncă, o bună parte dintre cei intervievați considerând că șefii lor pun mai mult preț pe profit decât pe bunăstarea lor.

În timp ce, coaliția PSD–PNL–USR–UDMR este pusă la încercare de pachetul de reforme cerut de Bruxelles și de valul de nemulțumiri sociale provocat de măsurile de austeritate, inflația a șters aproape complet creșterile salariale din 2024.

Inflația a urcat la 9,88% în luna septembrie, de la 9,85% în luna august, în condiţiile în care mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 11,09%, serviciile cu 10,36%, iar mărfurile alimentare cu 7,86%, potrivit datelor publicate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Măsurile fiscale implementate încă din vară au produs efecte negative asupra românilor: inflația a ajuns cea mai mare din UE, puterea de cumpărare a scăzut și implicit a fost redus și consumul, românii renunțând la tot mai multe produse și servicii, inclusiv unele alimente.

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis, miercuri, să menţină rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an, anticipând incertitudini și riscuri însemnate privind inflația și activitatea economică.

Inflația și deficitul de forță de muncă sunt principalele riscuri pentru țările din Europa Centrală și de Est, la care se adaugă dependența exporturilor de piața germană și a importurilor de țările asiatice, potrivit unui studiu de specialitate.

Investitorii români au temeri mari privind inflația, cu atât mai mult cu cât creșterea TVA din luna august a majorat indicele prețurilor de consum cu 2,1% față de luna iulie.

Orice reglementare a prețurilor, prin impunerea unor limite și eliminarea ulterioară a acestora, influențează considerabil piața, putând scădea sau crește considerabil inflația.

Creșterea TVA de la 19% la 21% începând cu 1 august 2025 se reflectă deja în inflație, aceasta majorându-se cu 2,1% față de luna iulie, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS).