inflatia - ultimele știri

În ultimii ani, România a trecut printr-o perioadă în care veniturile au crescut vizibil pe hârtie, dar costul vieții a avansat într-un ritm la fel de rapid sau chiar mai rapid. Rezultatul este o diferență tot mai mare între salariile nominale și puterea reală de cumpărare.

Trei bărbați au fost arestați în statul american California, fiind acuzați că au orchestrat o schemă de fraudă auto în care ar fi sabotat intenționat vehiculele vânzătorilor privați pentru a le scădea artificial valoarea și a le cumpăra ulterior la prețuri mult mai mici.

România are prețul final al energiei electrice nominale cu 21% sub media UE a prețului nominal, dar în realitate este cu 15% peste în PPP la preț final. Diferența nu vine dintr-o taxă „ascunsă”, nici dintr-un tarif singular. Vine în primul rând din puterea scăzută de cumpărare a românilor.

Adrian Negrescu avertizează că instabilitatea politică din România riscă să aibă efecte directe și rapide asupra economiei, în special asupra inflației, cursului valutar și costurilor de finanțare ale statului.

Criza mondială va prinde România complet nepregătită, având în vedere criza politică, resursele financiare limitate, recesiunea deja instalată, inflația care erodează consumul, dificultățile financiare ale firmelor și deficitul bugetar mare.

Moralul angajaților români este la pământ după trei ani în care au încercat să țină pasul cu sarcinile multiple primite la job, fără să fie recompensați pe măsură, în condițiile în care inflația a erodat creșterile salariale, scăzând semnificativ puterea de cumpărare.

Economia României se confruntă cu o perioadă cu inflație ridicată, iar o nouă scumpire a petrolului va pune o presiune suplimentară asupra prețurilor interne și poate încetini creșterea economică, spun analiștii.

Costul energiei reprezintă unul dintre cei mai importanți factori structurali ai economiei moderne, cu impact direct atât asupra competitivității companiilor, cât și asupra nivelului de trai al populației. Energia nu este doar un bun de consum, ci o componentă esențială a lanțurilor de producție.

Revizuirea în jos a prognozelor economice de către Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială confirmă temerile legate de o încetinire a economiei globale, pe fondul unui nou șoc energetic generat de tensiunile din Orientul Mijlociu.

Pâinea, laptele, ouăle, carnea și alte alimente de bază s-au scumpit în martie, în ciuda plafonării adaosului comercial, inflația ajungând din nou la aproape 10%, potrivit datelor publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS).

Intenţia Ministerului Muncii de a acorda de două ori pe an, de Paşte şi de Crăciun, câteva sute de lei pentru pensionarii cu venituri mici nu îi ajută deloc pe aceştia, în condiţiile în care inflaţia le mănâncă pensia de pe o lună din întregul an.

Situația de securitate din Orientul Mijlociu amplifică sever incertitudinea în special pe piețele produselor energetice și financiare, care sunt foarte sensibile, a declarat viceguvernatorul Băncii Naţionale a României, Cosmin Marinescu, la conferința Rethink România.

Plafonarea adaosului comercial la toate produsele agroalimentare, măsura propusă recent de ministrul Agriculturii cu scopul declarat de a ajuta pe termen scurt gospodăriile vulnerabile, riscă să devină „o sabie cu două tăișuri”, spun experții RoEM.

Prin strâmtoarea Ormuz tranzitează aproximativ o cincime din gazul natural lichefiat mondial și aproape întreg volumul de export al Qatar-ului. Cel mai mare complex industrial pentru exportul de gaz natural lichefiat (GNL) este Ras Laffan, în Qatar.

Premierul Ilie Bolojan a declarat joi că Guvernul a reglementat prețurile la gaze din aprilie 2026 până în aprilie 2027 și se lucrează la un mecanism prin care prețurile energiei electrice nu vor mai crește.

Scumpirile din România sunt în continuare cele mai mari din UE, pentru a șasea lună consecutivă, inflația ajungând în ianuarie la 8,5% față de media de 2% în blocul comunitar, potrivit datelor publicate miercuri de Eurostat.

Consiliul de administrație al BNR a analizat și aprobat Raportul asupra inflației, ediția februarie 2026, document ce încorporează cele mai recente date și informații disponibile.

Ministrul Agriculturii spune că scăderea puterii de cumpărare a redus semnificativ consumul de alimente și afectează grav industria.

Ideea introducerii unui mecanism automat de plafonare a adaosului comercial atunci când inflația depășește pragul de alertă de 5% este o măsură de politică economică extrem de tentantă electoral, dar plină de capcane structurale.

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a declarat miercuri că va promova în Guvern și Parlament un proiect privind gestionarea inflației printr-un mecanism de plafonare a adaosului comercial pentru produsele agroalimentare de pe teritoriul României.

România, țara cu cea mai mare inflație din UE, riscă o nouă explozie a prețurilor alimentelor în 2026, din cauza costurilor mari de producție și de transport pe care le vor avea producătorii și procesatorii.

Rata anuală a inflaţiei în zona euro a scăzut până la 1,7% în ianuarie 2026, de la un nivel de 1,9% în luna decembrie 2025, potrivit unei estimări preliminare publicate, miercuri, de Eurostat.

Aderarea României la zona euro este o procedură pe care niciun Guvern al României din ultimul deceniu nu și-a asumat-o pentru că ar fi fost obligate să renunțe la cheltuirea banilor după bunul lor plac și ar fi trebuit să se supună politicilor monetare ale BCE, spun analiștii consultați de Adevărul.

Consolidarea fiscală dă rezultate şi ne permite să abordăm cu mai multă încredere, şi cu sprijinul Guvernului, bătălia împotriva inflaţiei, a declarat, miercuri, purtătorul de cuvânt al Băncii Naţionale a României (BNR), Dan Suciu.

Europa a intrat în 2026 cu o serie de incertitudini-cheie care continuă să planeze asupra piețelor, agravate acum și de temerile privind noile tarife impuse de SUA pe fondul aliaților care sprijină Groenlanda.

România a atras de ani buni atenția investitorilor străini interesați de Europa Centrală și de Est, mai ales datorită dimensiunii mai mari a pieței financiare față de alte țări din zonă. Totuși, din cauza deficitului bugetar foarte mare, în 2026 nu va mai conta doar potențialul țării.

Inflația a atins 7,3% în perioada ianuarie - decembrie 2025, cele mai mari creșteri fiind înregistrate începând din vară, după ce s-a renunțat la plafonarea prețurilor la energie și au fost majorate cotele de TVA.

2026 se anunță un an plin de contraste pentru România: economie lentă, inflație în scădere și riscuri mari pentru finanțele publice.

Tot mai mulți români au început să economisească, însă tot mai puțini reușesc să-și protejeze cu adevărat banii, pentru că menținerea sumelor în conturi curente sau depozite pe termen scurt nu mai reprezintă o soluție eficientă, avertizează specialiștii.

Inflația din România crează mari bătăi de cap investitorilor, cu atât mai mult cu cât este cea mai mare din UE și a treia cea mai mare din Europa. Investitorii sunt îngrijorați că investițiile le pot fi erodate de inflație, dacă aceasta este mai mare decât randamentele investiționale.

Inflația, principalul inamic al economiilor, a revenit, iar cel mai riscant lucru este să păstrați banii "la saltea", a avertizat consultantul fiscal Gabriel Biriș. Pe lângă faptul că își pierd valoarea în timp, păstrarea lor în casă poate reprezenta și un risc pentru siguranța personală.

Rata anuală a inflaţiei în luna octombrie 2025, comparativ cu luna octombrie 2024, a fost 9,8%, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS). Cel mai mult s-a scumpit energia electrică, cu 72,30%, în octombrie 2025, faţă de octombrie 2024.

Guvernele iubesc inflația, pentru că scumpirile iau banii oamenilor fără să simtă, a afirmat miercuri finanțistul Adrian Codirlașu, explicând ce înseamnă represiunea financiară.

Autorităţile ar trebui să ia în considerare să nu liberalizeze tariful la gaz natural, în aprilie 2026, pentru că Banca Naţională se luptă cu aşteptări inflaţioniste care ar putea să scape de sub control, susţine preşedintele Consiliului Fiscal, academicianul Daniel Dăianu.

Încrederea mediului de afaceri privat în economia românească este în scădere, arată un sondaj realizat de Confederația Patronală Concordia în rândul angajaților și angajatorilor români, în luna septembrie 2025.

Un studiu global privind piața muncii indică o nemulțumire acută a angajaților față de locul de muncă, o bună parte dintre cei intervievați considerând că șefii lor pun mai mult preț pe profit decât pe bunăstarea lor.

În timp ce, coaliția PSD–PNL–USR–UDMR este pusă la încercare de pachetul de reforme cerut de Bruxelles și de valul de nemulțumiri sociale provocat de măsurile de austeritate, inflația a șters aproape complet creșterile salariale din 2024.

Inflația a urcat la 9,88% în luna septembrie, de la 9,85% în luna august, în condiţiile în care mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 11,09%, serviciile cu 10,36%, iar mărfurile alimentare cu 7,86%, potrivit datelor publicate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Măsurile fiscale implementate încă din vară au produs efecte negative asupra românilor: inflația a ajuns cea mai mare din UE, puterea de cumpărare a scăzut și implicit a fost redus și consumul, românii renunțând la tot mai multe produse și servicii, inclusiv unele alimente.

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis, miercuri, să menţină rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an, anticipând incertitudini și riscuri însemnate privind inflația și activitatea economică.

Inflația și deficitul de forță de muncă sunt principalele riscuri pentru țările din Europa Centrală și de Est, la care se adaugă dependența exporturilor de piața germană și a importurilor de țările asiatice, potrivit unui studiu de specialitate.

Investitorii români au temeri mari privind inflația, cu atât mai mult cu cât creșterea TVA din luna august a majorat indicele prețurilor de consum cu 2,1% față de luna iulie.

Orice reglementare a prețurilor, prin impunerea unor limite și eliminarea ulterioară a acestora, influențează considerabil piața, putând scădea sau crește considerabil inflația.

Creșterea TVA de la 19% la 21% începând cu 1 august 2025 se reflectă deja în inflație, aceasta majorându-se cu 2,1% față de luna iulie, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS).

O nouă cercetare privind prețurile alimentelor în Europa arată că acestea au crescut cu până la 50% din cauza schimbărilor climatice, indiferent dacă este vorba despre secetă, inundații sau valuri de căldură extremă, potrivit explicațiilor date „Adevărul” de specialiști în domeniu.

Economia globală se află într-un moment de răscruce, cu negocieri geopolitice volatile și fluctuații puternice pe piețele de mărfuri, care modelează în mod activ perspectivele piețelor globale.

Evitarea recesiunii cred că e posibilă prin absorbţia chiar mai accelerată a banilor europeni, care înseamnă, de asemenea, şi mai multe investiţii finanţate din bani europeni, a declarat marţi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, precizând că inflația va fi de 9,7% în septembrie.

Inflația a ajuns la 7,8% în iulie, raportat la aceeași lună a anului trecut, în timp ce inflația pe primele șapte luni din acest an a fost de 5,8%, potrivit datelor publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS).

Deficitul contului curent va rămâne în jurul valorii de -7,5% din PIB până în 2026, ceea ce va accentua necesarul de finanțare externă și va crește vulnerabilitatea economiei la modificările percepției investitorilor, se arată într-o amplă analiză privind economia României.

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis, marţi, să menţină rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an, informează banca centrală.

Creșterea accelerată a prețurilor din ultimul an i-a împins pe români către bugete de austeritate când vine vorba de achiziții sau cumpărături mai importante, un studiu recent evidențiind că vacanța a devenit prea scumpă pentru foarte mulți români.

În 2025, mulți antreprenori se confruntă cu presiuni financiare, precum inflația încă ridicată, salariul minim recent majorat și prețurile în creștere la utilități care îi obligă să-și regândească bugetele.

Ungaria și România au strategii diferite de mai bine de 15 ani, statul vecin înfruntând riscuri majore, în timp ce țara noastră avansează cu pași măsurați, spun economiștii care au realizat o analiză comparativă a nivelului de trai și economiilor celor două state.

Rata anuală a inflaţiei în luna aprilie 2025 comparativ cu luna aprilie 2024 a fost 4,9%, la fel ca în luna martie 2025 comparativ cu luna martie 2024, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS).

Situația economică a României a fost agravată în ultima perioadă de deprecierea leului și de creșterea dobânzilor, lucru care se va transpune curând în prețurile de la raft, și nu printr-un singur val de scumpiri, ci în patru, a explicat pentru „Adevărul” analistul Adrian Negrescu.

Rata anuală a inflaţiei a coborât, în luna martie 2025, la 4,86%, de la 5,02% în februarie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 5,10%, cele nealimentare cu 3,84%, iar serviciile cu 6,99%, potrivit datelor publicate, vineri, de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Tarifele impuse de Donald Trump vor crește șomajul și inflația, crede președintele Rezervei Federale (FED) Jerome Powell, spunând că FED va mai aștepta până să schimbe dobânda cheie.

Premierul Ungariei Viktor Orban a anunțat marți dimineață, 11 martie, că guvernul va lua măsuri extraordinare pentru a reduce inflația alimentară.

Principalele provocări ale economiei românești vor fi deficitul bugetar ridicat, creșterea economică sub potențial, precum și inflația, avertizează analiștii CFA România în previziunile pe anul în curs.

România a fost una dintre economiile emergente cu cea mai solidă performanță, însă perioadele de creștere economică accelerată, însoțite de dezechilibre, au generat îngrijorări.