Există în diaspora o elită culturală românească demnă de toată admiraţia, care reprezintă cu demnitate cultura, obiceiurile şi tradiţiile româneşti. Departe de România, descoperim că sunt români care îşi îndeplinesc cu onoare misiunea de ambasadori ai limbii române.
Propunerea europarlamentarului PSD Victor Negrescu, de a aloca 2% din Planul european de relansare către sectorul creativ şi cultural, a fost inclusă în rezoluţia care a fost aprobată astăzi de Legislativul european.
Şcoala Populară de Arte „Octav Enigărescu”, din cadrul Centrului Judeţean de Cultură Dâmboviţa, organizează înscrieri pentru noul an şcolar 2020- 2021.
Aproximativ 20 de asociaţii şi instituţii din Bucureşti şi din ţară fac apel la autorităţi pentru salvarea teatrelor independente şi a unui sector cultural esenţial pentru viitorul României şi cer sprijin financiar pentru umătorul an, potrivit News.ro.
Anul trecut, comisia din cadrul Ministerului Culturii care se ocupă de recunoaşterea celor mai reprezentativi meşteri populari drept „Tezaure Umane Vii”, a refuzat să-i acorde titlul „ultimului opincar din Oltenia”.
În comunism, confictele din teatrele româneşti se rezolvau ideologic şi prin delaţiuni la „organe”. După Revoluţia din 1989, scandalurile au devenit publice şi intens mediatizate, de o urâţenie care a murdărit multe imagini de artişti.
Creşterea atractivităţii regionale a statelor cu ieşire la Marea Neagră nu a fost niciodată evaluată ca un proiect fezabil, darămite conceput prin mijloace culturale şi ... medicale.
Un tânăr ce organizează festivaluri independente de teatru cere demisia directoarei Casei de Cultură, acuzând-o că refuză să îi sprijine proiectele.
Ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, se declară optimist că situl de la Roşia Montană va fi inclus în curând în patrimoniul UNESCO.
Nu este nevoie de un efort intelectual considerabil pentru a realiza că dezechilibrele sociale, economice sau politice se accentuează, în principal, pe fondul unor conflicte publice permanente, pe teme dintre cele mai diverse şi care, de cele mai multe ori, depăşesc graniţele naţionale. Aproape că nu mai există subiect asupra căruia să se poată obţine un consens public.
În weekendul 31 iulie-2 august, în fiecare zi, în cartierul Obor din Capitală se desfăşoară evenimentul „OborContemporan“: un spectacol de dans în stradă şi un concert live Aida şi Noi.
Când pandemia de COVID-19 a pus lacătele pe spaţiile culturale închise, privirile s-au îndreptat către locurile în aer liber. Dar peisajul înfăţişat a fost unul sumbru: din centru până la periferie, Bucureştiul e brăzdat de ruinele teatrelor şi grădinilor de vară de odinioară, care se încăpăţânează să rămână mărturie a nepăsării edililor. Asta e: rămânem cu istoria – oricât de neputincioasă.
Muzeele din toată lumea au intrat într-o competiţie neobişnuită pentru a-şi recâştiga vizitatorii în contextul pandemiei de coronavirus, prin care au propus pe Twitter fotografii cu posterioare de statui, potrivit The Guardian.
Cu studii în sociologie, ştiinţe politice şi matematică şi o consistentă activitate în jurnalism şi, ulterior, în diplomaţie, Dr. Martin Salamon a fost consul general al României în Grecia, iar din 2018 este directorul ICR Tel Aviv.
Doina Marian este directorul ICR Paris. De formaţie istoric de artă, are o experienţă de peste 15 ani în lumea editorială şi a managementului cultural.
Rusoaica Anna Kabanova predă de 14 ani limba română la Universitatea de Stat pentru Relaţii Internaţionale din Moscova şi spune că studenţii săi sunt îndrăgostiţi de cultura română, pe care o descoperă împreună la cursuri
Doi tineri, ghizi turistici din Bucureşti, susţin o nouă idee de a promova un orăşel de provincie, printr-un tur pietonal în care istoria se îmbină cu arta stradală.
Artist dezinvolt, cuceritor şi sensibil, Remus Azoiţei este unul dintre cei mai apreciaţi violonişti români. A studiat la Juilliard School din New York şi Royal Academy of Music din Londra, a cântat pe scene renumite, cum sunt Carnegie Hall din New York, Konzerthaus Berlin şi a înregistrat integrala lucrărilor pentru pian şi vioară de Enescu. Cântă pe o vioară Niccolo Gagliano construită în 1755
Duminică, 12 iulie, s-au împlinit 300 de ani de la înhumarea osemintelor domnitorului Constantin Brâncoveanu în Biserica „Sf. Gheorghe Nou”, din Bucureşti. Voievodul îşi pregătise un alt loc pentru odihnă veşnică, însă acolo se află acum doar o parte din trupul său.
Bogdan Popescu este director al Institutului Cultural Român de la Stockholm (din 2018), anterior fiind director al Centrului Naţional al Cărţii din cadrul Institutului Cultural Român (2013-2018) si cercetător în cadrul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române (din 1999).
Aproape fără să ne dăm seama, lumea s-a schimbat deja, din cauza pandemiei. Au dispărut spectacolele, concertele, meciurile de fotbal şi, în general, orice eveniment care presupunea public numeros.
Pe nesimţite, Râmnicu Vâlcea, un oraş din Oltenia de Sud Vest, de la confluenţa Oltului cu afluentul său, Olăneşti, se schimbă de la o zi la alta. Printre cei care contribuie la transformarea aspectului se numără şi un profesor de desen.
La 10 ani a susţinut primul recital, iar la 14 a debutat ca pianist concertist. Este laureat al concursurilor Guilde francaise des artistes solistes şi George Enescu şi are peste 1000 de apariţii scenice. Astăzi, maestrul Viniciu Moroianu este şi unul dintre mentorii tinerei generaţii de pianişti români. Printre numeroasele înregistrări, a realizat, în premieră absolută în 2019, integrala lucrărilor pentru pian solo de Lipatti.
Cultura este un domeniu inexistent în programul PNL - „Reclădim România”. Termenul apare doar în compunerea cuvântului „agricultură”, ceea ce spune deja suficient despre locul în care ne aflăm, sub o guvernare liberală care face din anumite sectoare domenii strategice pentru intervenţia financiară, iar din altele, domenii uitate complet de planul naţional de investiţii şi relansare economică.
Legendara „voce a filmelor”, Irina Margareta Nistor şi cel mai tânăr cobzar din România, Bogdan Simion au vorbit într-un eveniment organizat la Vâlcea despre poveştile lor de viaţă, dar şi despre revederea cu publicul.
După mulţi ani de muncă, specialiştii de la Staţiunea de Cercetare pentru Legumicultură (SCDL) Buzău au reuşit să adapteze la clima şi solurile locale câteva plante medicinale de mare valoare. Una dintre ele este Sideritis Scardica, pe care pe o consumau cosmonauţii ruşi în misiunile lor.
Enigmaticul Turn Spart de la Boiţa - Sibiu a suscitat de-a lungul timpului o serie de întrebări şi controverse legate de originea, rolul şi modul în care s-a prăbuşit. Ultimele cercetări arheologice fac lumină în acest caz.
Demersul lansat de Ziua Universală a Iei se va desfăşura până în 15 septembrie şi propune o reconectare la rădăcini şi specificul cultural local.
Liliana Ţuroiu este director al Institutului Cultural Român de la Bruxelles, conferenţiar universitar în cadrul Universităţii Naţionale de Arte din Bucureşti şi diplomat.
Peste 70 de personalităţi din domeniul cultural au trimis Parlamentului României o scrisoare deschisă, solicitând respingerea unui proiect de lege aflat în dezbatere, prin care se urmăreşte, între altele, interzicerea sponsorizărilor de către companiile producătoare de tutun.
FOTO VIDEO Viaţa senzaţională a sihastrului „Antonie cel Tăcut”: legat în lanţuri în copilărie, militar la Antitero, alungat din munţi de autorităţi
Europa schimbă strategia anti-COVID: mai multe teste şi mai puţine restricţii
1.333 de noi infectări cu SARS-CoV-2 în ultimele 24 de ore. 42 de pacienţi au murit în ultima zi, 461 sunt internaţi la Terapie Intensivă
„Isprăvile“ primarului smintit care-şi terorizează şi umileşte familia: „Linişteşte-te, nu mai plânge, că te bate şi mai tare”
VIDEO Primarul din Sângeorz-Băi şi-a filmat fiica dezbrăcată, în timp ce îi aplică o corecţie umilitoare. Imaginile, armă de campanie
1.713 noi îmbolnăviri şi 49 de decese în ultimele 24 de ore, ca urmare a infectării cu noul coronavirus
Trei provocări despart România de stabilizarea numărului de infectări
Prognoza meteo: Un val de aer rece loveşte România. Cât de frig se face şi ce fenomene anunţă meteorologii
STUDIU Meniul cu COVID-19. Restaurantul, cel mai periculos focar de răspândire a noului coronavirus
Topul averilor. Cine sunt cei mai bogaţi candidaţi la primăriile din Capitală