cultura - ultimele știri

Ministerul Dezvoltării a publicat pe pagina sa de transparență decizională proiectul de Ordonanță de urgență a Guvernului privind reforma din administrație, varianta agreată de coaliție.

Diana Timari și Eduard Iacovache, doi actori surzi, vorbesc despre drumul lor în teatru, despre limitele impuse de lipsa de accesibilitate și despre nevoia ca artiștii cu astfel de deficiențe să fie văzuți și înțeleși dincolo de etichete.

Descins din frământările lumii elenistice, dintr-o aproximativă sinteză între Orient și Occident, cel mai important eveniment spiritual al acestui secol este creștinismul, religie care se impune printr-o doctrină susținută de o cutremurătoare poveste despre drama morții și speranța învierii.

Simona Ferrante este o scriitoare franceză de origine română, născută la Timișoara și formată intelectual în România, stabilită din 2002 în Franța, la Chambéry.

De Ziua Culturii Naționale, România face ce știe mai bine: îl invocă pe Eminescu și se revoltă că alocăm culturii aproximativ 0,07% din buget. Revolta e legitimă. Dar incompletă.

Bucureștiul devine, pe 11 februarie, gazda unui eveniment cultural de anvergură internațională: Gala de Balet „Balanchine’s Legacy”, dedicată în exclusivitate operei legendarului coregraf George Balanchine. Evenimentul va avea loc la Sala Palatului.

2025 a adus o cultură efervescentă: festivaluri pline, nume internaționale, orașe-scenă și public record. Sub succes, sistemul a rămas fragil, sub presiune financiară. Anul a fost marcat și de furtul a patru obiecte din Tezaur, dintr-un muzeu din Țările de Jos.

Fundamentată pe valorile spirituale elene, cultura latină aduce o mentalitate mai tolerantă și o evidentă bucurie a viețuirii.

Două proiecte de teatru social aduc pe scenă teme ignorate: evacuările abuzive și stigmatizarea problemelor de sănătate mintală. „În stradă: Vocea locuirii” și „Adevăruri Distorsionate” folosesc arta ca formă de dialog și reparație.

Două inițiative independente readuc la viață memoria industrială a României – furnalul Reșiței și patrimoniul Văii Jiului devin simboluri ale unei lupte pentru salvarea trecutului.

La capătul Deltei, un grup de adolescenți redescoperă istoria orașului lor prin ateliere de arhitectură, actorie și storytelling. „Voice Your Place – Sulina” le arată cum patrimoniul poate deveni o parte vie din viața lor de zi cu zi.

Pentru Refugiul de Creație, cultura înseamnă și recuperare – a tradițiilor rurale care se sting și a identităților queer ascunse din teama de a fi văzute.

Într-o casă veche din satul Șona, Galeria ARTEP construiește un spațiu dedicat experimentului artistic. „Rezidența 110” reunește artiști, curatori și cercetători din România și din străinătate, într-un proiect care repune dialogul cultural în centrul creației.

De la spectacole de teatru în sate fără scenă, la ateliere pentru tineri din comunități vulnerabile, două proiecte independente – „Artă în vatra satelor” și „Me sem sukar” – arată cum cultura devine educație, identitate și dreptul de a fi văzut.

În timp ce statisticile europene arată că românii sunt codași la capitolele lectură și participare la evenimente culturale, noile măsuri fiscale par să îngreuneze și mai mult accesul la cultură.

Solidarizarea în nenorocire a devenit o politică de stat, fără a institui un criteriu echitabil al fraternizării în dezastru. A tăia de la toți, nediferențiat, fără a avea în minte „grupuri țintă” vulnerabile, înseamnă a spune că nimeni în România nu e susceptibil de a fi sacrificat pe nedrept...

La Helsinki, oraș care nu se afirmă prin muzee de artă valoroase, unele fiind, în cel mai bun caz, mediocre, Muzeul de Arte Frumoase Ateneum merită vizitat, el găzduind cele mai extinse colecții de artă clasică din Finlanda.

Violonistul și dirijorul Ciprian Marinescu: „În Japonia nu există weekend. În special în cazul muzicienilor, nu ai sâmbăta și duminica libere. Cele mai importante concerte, de fapt, sunt sâmbăta și duminica.”

Domul Hagiei Sofia din Istanbul intră în restaurare: consolidare seismică, mozaicuri protejate și mistere redescoperite într-un monument vechi de 1.500 de ani.

Începând cu ora 6 dimineața, localnicii se retrag în casele lor, sting luminile și țin post.

România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în privința persoanelor care citesc cărți, iar această tendință de deculturalizare se observă în societatea de astăzi mai mult ca oricând.

Cea mai importantă producție a Operetei din această primăvară este revival-ul primului mare musical prezentat în România: Romeo și Julieta, cu premiera pe 27 martie, urmată de încă trei spectacole pe 28, 29 și 30.

A existat o vreme în care evreii erau segregați pe criterii etnice. Li s-a interzis să profeseze în anumite domenii, li s-au confiscat forțat afacerile, au fost izgoniți din casele lor și obligați să locuiască în ghetouri, iar apoi deportați în masă în lagăre de exterminare.

fără imagine Cuprindere europeană și nu numai! Este mai mult decât un simplu label atașat acestui recent eveniment anual ce definește valori muzicale dintre cele mai diferite, valori ale zilelor noastre, ale deceniilor din urmă.

Ca și în anii trecuți, în ultimii 31 de ani de democrație originală românească, cultura națională, la început de 2025, se duce tot în cap, dar nu în sus ”la steaua care-a răsărit”, ci vertiginos în jos.

Pe 15 ianuarie, în România sărbătorim „Ziua Culturii Naționale”, însă la acest capitol nu stăm chiar foarte bine. Căci cultura nu este, pentru mulți dintre noi, un punct forte, iar dovezile în acest sens sunt multe și grăitoare, spun specialiștii și experții în educație.

Cu prilejul Summitului European al Patrimoniului Cultural, președintele României, Klaus Iohannis, a transmis luni, 7 octombrie 2024, un mesaj în care a subliniat că, pentru viitorul Europei noastre, cultura este fundamentală, pentru că din ea se hrănesc libertatea și democrația.

La 105 ani de la semnarea actului constitutiv al prim-înființatei instituții lirice a țării, cea clujeană, managementul ONRC-N a inaugurat stagiunea 2024 - 2025 cu o nouă producție a operei „Bărbierul din Sevilla” de Rossini.

Pe Elisabeta, aproape de Gambrinus, e bine să iei hotărâri importante.

Ediția din acest an a Concursului Enescu a fost inaugurată în urmă cu câteva zile. Să ne aducem aminte, prima ediție a acestei prestigioase competițiii a avut loc în urmă cu 66 de ani, în toamna anului 1958!

Românii și turiștii străini care vizitează țara noastră sunt din ce în ce mai interesați de cultură, potrivit cifrelor INS pe anul 2023, arată, duminică, ministrul Culturii, Raluca Turcan.

Capitala are nevoie de cultură, în toate formele ei: teatre, muzee, săli de spectacole, artiști independenți și multe altele. Elevii și studenții să poată merge gratuit la muzeele Municipalității, susține Gabriela Firea.

Acest studiu vizează o analiză a rolului valorii rezilienței în constituirea unor ecosisteme culturale sustenabile, în acord cu perspectivele UE referitoare la strategiile de (re)construcție a unei societăți postpandemice.

Sindicatele din Cultură solicită majorarea „de urgență” a salariilor personalului din muzee și din bibliotecile publice. În semn de protest, sindicaliștii vor să suspende evenimentul „Noaptea Muzeelor” din acest an.

Sunt 40 de ani de când Dimineața pierdută e o frescă a ultimului secol al României, dar sunt tot atâția ani de când autoarea ei a luat distanță de paginile scrise atunci.

Nu există spectator care să nu fi fost îndrăgostit de chipul și privirea Siminei din Pădureanca, o capodoperă a cinematografiei românești. Nu se știa pe atunci că Manuela Hărăbor învățase de la Adrian Pintea tăcerea, care face, în actul teatral, uneori mai mult decât un gest.

Nu a păstrat niciodată în viața sa oamenii care nu l-au iubit: senin, a spus că „nu are rost”. A preferat, în schimb, să îi iubească pe toți cei care, la rândul lor, au în suflet un sâmbure de credință și dragostea pentru adevăr.

Audiența podcastului Avangarda a confirmat întâlnirea cu profesorul Dumitru Borțun ca fiind printre dialogurile preferate ale publicului.

Președintele României, Klaus Iohannis, a transmis, luni, cu prilejul Zilei Culturii Naționale, un îndemn ca autoritățile să sprijine acest mediu, atât în sectorul public cât și cel privat, și a atras atenția că implicarea cetățenilor este strâns legată de angajamentul civic

Preşedintele Senatului și al PNL, Nicolae Ciucă, a transmis, cu ocazia Zilei Culturii Naționale, un îndemn tinerilor care trebuie să aibă curajul să își exprime creativitatea și să facă parte din următorul „mare capitol al istoriei culturale a României”.

Teatrul Nottara anunță că actorul Rareș Ioan Stoica a murit la doar 54 de ani. El a jucat peste 25 de ani pe scena instituției de cultură.

De ziua podcastului „Avangarda, cu Ionuț Vulpescu”, un proiect cultural care a împlinit doi ani, un dialog excepțional cu președintele Academiei Române, prof. Ioan-Aurel Pop.

Sunt azi 40 de ani de când, vorba lui Nichita, „nu numai timpul e ireversibil”.

Un pocast despre 60 de ani petrecuți în lumea artei și 80 de ani de viață între clasicism și modernitate.

Gospodăriile din Uniunea Europeană au alocat, în medie, 2,6% din totalul cheltuielilor lor pentru bunuri şi servicii culturale, în 2020, conform datelor publicate luni de Eurostat.

Dacă de Black Friday, coada uriașă la un fast food din centrul Clujului, unde se dădea șaorma gratis, a devenit știre națională, de Sfântul Andrei, clujenii stau la coadă la cărți gratis

Bancnotele euro vor avea un nou design, cu teme care se vor concentra pe cultura, păsările şi râurile din Europa, în cadrul eforturilor de a le face mai atrăgătoare, a anunţat joi BCE.

Care este drumul de la „Eu sunt Maia” la „Nu sunt eu”? Un podcast despre omul de dincolo de roluri, autorul de dincolo de cărți.

Un podcast despre Bucureștiul interbelic și Taraful de oraș Albeșteanu.

La conducerea Operei de Stat din Viena a fost un manager extraordinar, care și-a asumat că puterea executivă înseamnă să spui uneori cu sinceritate oamenilor că sunt mai puțin valoroși decât cred sau că proiectele lor au nevoie de timp pentru a fi vandabile unui public care decide trendurile consumu

Sindicaliştii din Filarmonica de Stat Sibiu au anunţat că urmează să facă o grevă de avertisment, joi seara, timp ce 15 minute şi acuză conducerea că a refuzat negocierile pentru contractul colectiv de muncă, în timp ce managerul spune că instituţia trebuie salvată de sindicat, potrivit Agerpres.

Un podcast despre timpul ce ni s-a dat, poezie, muzică, sacrificiu în timpuri comuniste șI autenticitate în timpuri de libertate.

„Dintre orașele mari Timișoara, alături de Iaşi, par a fi cele mai confortabile orașe în acest moment. Cluj a intrat într-o mașinărie de dezvoltare destul de riscantă: agresivitatea dezvoltaţionistă nu-i face bine, se pare”, scrie cunoscutul scriitor Vasile Ernu.

Episodul 9 al sezonului 3 al podcastului Avangarda, cu Ionuț Vulpescu, îl aduce la microfon pe unul dintre cei mai pasionați practicanți de rugby din România, din clubul celor care sunt Old Boys.

Un podcast despre o viață de film: confesiuni, adevăruri cutremurătoare și bucurii nespuse din viața unui dramaturg de succes.

Crede că, în mod paradoxal, România acum își trăiește anii ei de glorie. Simte că mai multe exemple ar energiza o națiune letargică și nemulțumită de ea însăși.

La summitul IQ DIGITAL de astăzi, 5 octombrie, eveniment dedicat explorării celor mai recente tendințe globale din tehnologie, desfășurat la Opera din Timișoara, am stat de vorbă cu Bruce Daisley, fost vicepreședinte EMEA la Twitter și fost vicepreședinte al YouTube în Europa.

Un podcast despre cultură, muzică, generația seratelor muzicale și însemnările celui care rămâne titanul emisiunilor culturale TV, Sosif Sava.

fără imagine Cu 117.300 de lucrători în sectorul cultural la nivelul lui 2022, în creștere ușoară comparativ cu anul precedent, dar încă sub cifra din 2019 (când erau 135.700), România stă binișor în Uniunea Europeană, unde opt țări înregistrează scăderi semnificative.

Preşedintele Klaus Iohannis a transmis un mesaj cu prilejul Zilei Limbii Române, subliniind că aceasta este un „tezaur care ne uneşte şi ne defineşte ca naţiune”.