Arta de a rezista, ep. 3. Casa care devine atelier: cum se construiește un laborator pentru noi forme de artă

Într-o casă de la sfârșitul secolului XIX, din satul Șona, județul Brașov, Asociația Galeria ARTEP construiește pas cu pas un loc de întâlnire pentru artiști, curatori și cercetători din zone diferite ale culturii contemporane. „Rezidența Artistică 110” urmărește să transforme restaurarea unei case într-un laborator de idei, unde arta, cercetarea și dialogul devin parte din același proces.

O casă veche devine spațiu pentru artă și dialog.

Într-o țară în care marile teatre, muzeele sau festivalurile consacrate reușesc cu greu să mențină cultura la suprafață, o mare parte din viața artistică se desfășoară în afara instituțiilor. România are în jur de 4.000 de organizații nonguvernamentale active în domeniul cultural – grupuri mici, asociații locale sau colective de artiști care lucrează constant, adesea fără vizibilitate publică și fără sprijin stabil. Pentru mulți dintre acești actori, Administrația Fondului Cultural Național (AFCN) a devenit, în ultimii ani, singura șansă de a-și duce proiectele mai departe. Creată în 2005, AFCN funcționează sub autoritatea Ministerului Culturii, dar are autonomie în organizarea sesiunilor de finanțare. În 2025, doar 31% dintre cele 702 proiecte înscrise la prima sesiune au primit sprijin – restul au rămas pe dinafară.

Acesta este al treilea episod din seria „Arta de a rezista”, marca „Weekend Adevărul“, despre oamenii și inițiativele care mențin cultura vie în România. În acest episod, vorbim despre Rezidența Artistică 110, un proiect care îmbină patrimoniul rural, colaborarea internațională și cercetarea artistică într-un spațiu comun de lucru și creație.

Într-o casă veche de la sfârşitul anilor 1800, aflată în satul Șona, lângă Brașov, Asociația Galeria ARTEP pune bazele unei rezidențe artistice care vrea să depășească granițele artelor vizuale. Proiectul „Rezidența Artistică 110“ a început în 2021, odată cu achiziționarea casei și cu un plan ambițios de restaurare, gândit să transforme acest spațiu într-un loc de lucru și întâlnire pentru artiști, curatori și creatori din toate zonele culturale. 

Până la finalizarea restaurării, o parte dintre activități se desfășoară la Iași, în parteneriat cu instituția berlineză HKV. În paralel, Galeria ARTEP dezvoltă colaborări internaționale care oferă artiștilor români experiențe de cercetare în afara țării. „Co-finanțarea AFCN e foarte folositoare. Nu putem să negăm importanța unui buget care te ajută să dezvolți o rezidență importantă, pentru că poate dacă n-am fi avut această cofinanțare, atunci n-am fi avut atâția artiști, cinci la număr, în rezidență de cercetare la Berlin, timp de două săptămâni“, spune Mihaela Irimescu, galeristă la Galeria ARTEP și președinta asociației cu același nume.  

Finanțarea AFCN face posibil ritmul și consistența rezidenței.

Anul trecut, doi curatori și doi artiști au participat atât la rezidența din Berlin, cât și la cea din Iași, iar în jurul acestor rezidențe au fost organizate conferințe și alte evenimente conexe. Pentru ediția din acest an, proiectul include și o expoziție de grup. Aceasta consideră că astfel de finanțări sunt esențiale pentru orice organizație care dorește să dezvolte proiecte noi. Impactul proiectului se vede atât prin diversitatea și mobilitatea artiștilor implicați, cât și prin vizibilitatea crescută a scenei independente. „Feedbackul este unul pozitiv, pentru că ne-au cunoscut artiști noi, curatori noi, vorbesc și de iubitori de artă, care au înțeles exact demersul nostru și evident că noi, la rândul nostru, am cunoscut lumea din zona culturală mult mai complex, prin proiectul Rezidența Artistică 110“.

În absența sprijinului de la stat, dezvoltarea proiectului ar fi fost mult mai lentă, iar inițiativele ar fi trebuit regândite. „Ne-au ajutat într-un proiect în care, într-adevăr, fără cofinanțarea AFCN-ului, probabil ne-ar fi luat mai mult timp să-l dezvoltăm. E un proiect cu care chiar am câștigat acum trei ani un premiu la AFCN. Se cheamă Șona – memoria unui loc. E un proiect de arhivare a fotografiilor vechi, a arhitecturii vernaculare din sudul Transilvaniei. Și dacă n-am fi avut fondurile, cred că l-am fi regândit într-o dezvoltare mult mai înceată“.

Pentru Galeria ARTEP, susținerea proiectelor vine dintr-o combinație de cofinanțări publice, sponsorizări private și venituri din vânzarea lucrărilor artiștilor reprezentați. Asociația s-a dezvoltat ca inițiativă privată și a mizat, încă de la început, pe diversificarea surselor de finanțare. „Întotdeauna cofinanțările sunt limitate și în timp, și în sumă, de aceea încercăm să ne asigurăm proiectele și din alte surse, nu doar de la stat“, explică Mihaela Irimescu.

Finanțarea publică are, însă, un rol decisiv în ecosistemul cultural, chiar și atunci când ponderea este mai mică în bugetul general. În bugetul Galeriei ARTEP, fondurile de la AFCN reprezintă mai puțin de jumătate din totalul resurselor, însă rolul lor rămâne decisiv. „Sunt foarte importanți, nu doar pentru noi, ci pentru toate asociațiile care funcționează în domeniul artei“, subliniază Mihaela Irimescu.