Radiografia inculturii românești. Profesor: „A fi incult este un act de un egoism feroce”
0Pe 15 ianuarie, în România sărbătorim „Ziua Culturii Naționale”, însă la acest capitol nu stăm deloc bine. Căci cultura nu este, pentru mulți dintre noi, un punct forte, iar dovezile în acest sens sunt multe și grăitoare, spun specialiștii și experții în educație.
În acest context, sociologul Bogdan Bucur, profesor universitar din cadrul SNSPA, a făcut pentru „Adevărul” o radiografie a inculturii românești, explicând, printre altele, și faptul că un om educat nu este neapărat și unul cult. Iar școala, din păcate, cam astfel de cetățeni ne livrează: niște mici impostori.
Ce înseamnă să fii incult? „Să nu ai o bibliotecă în casă, iar pereții locuinței să fie goi”
Pentru a înțelege cât mai bine ce înseamnă cu adevărat cultura, ar trebui, mai degrabă, să aflăm ce înseamnă să fii un om incult. Însă și aici definiția este una complexă, căci e dificil de caracterizat o astfel de persoană, mai ales una educată, care a trecut prin școală. Există, totuși, câteva repere care ne ghidează în aflarea răspunsului. „A fi incult este o negație a ideii de a avea cunoștințe, competențe, valori de natură culturală”, explică, pentru început, profesorul. „A fi incult presupune o incapacitate de a recunoaște drept valori consacrate principalele repere clasice în majoritatea domeniilor care aparțin culturii. Înseamnă să nu știi, de exemplu, care sunt cei mai importanți scriitori români și ai umanității, cei mai mari poeți români și ai umanității, înseamnă să nu știi care sunt cele mai importante opere de artă ale pictorilor de la noi și din afară”, continuă specialistul. A fi incult mai înseamnă, în opinia profesorului Bucur, să nu deții noțiuni elementare din domenii precum arte plastice, muzică, literatură, poezie, dans, scenografie, cinematografie. „Chiar și filmele comerciale uneori pot să ne introducă într-un univers de natură culturală. În prezent, rulează în cinematografe filmul „Maria” care dezvăluie și te ajută să descoperi muzica celei mai mari soprane a omenirii din secolul XX, Maria Callas”.
Dascălul a mărturisit că din partea unui om cult trebuie să ai anumite așteptări. „Să știe să identifice cel puțin o pictură de Nicolae Grigorescu, să recunoască marii compozitori ai umanității, un George Enescu, de exemplu. Din partea unui om cult mă aștept să recunoască principalele genuri arhitecturale, mă aștept să aibă o bibliotecă în casă, iar pereții locuinței sale să nu fie goi”. Profesorul se referă la faptul că din multe case ale românilor lipsesc repere culturale emblematice. „Nu putem avea acasă lucrări de artă originale. Însă poți avea un poster sau o reproducere perfectă a unei lucrări de referință din cultura românească sau mondială”.
Scoala trebuie să nu facă rabat de la cultură
Această bază culturală trebuie construită pas cu pas în școală, mai spune dascălul. „Aceste repere culturale clasice, naționale și internaționale trebuie să fie livrate până în clasa a XII-a. Apoi, cine dorește să studieze îndeaproape, este liber s-o facă. Însă din școală cu toții trebuie să ieșim cu un bagaj cultural elementar”. Profesorul vine în acest sens cu un exemplu: „În anii 70, la ora de muzică, elevii liceului „Ion Creangă” din București ascultau în clasă viniluri cu Beethoven sau Mozart. Atunci a fost clădită copiilor o cultură muzicală minimală pe care adulții de azi încă o posedă. Atunci li s-au livrat principalele repere culturale ale umanității și ale unei națiuni, repere care ar trebui livrate și astăzi prin sistemul de educație”, a mai declarat prof. Bucur. Dar nu se mai întâmplă. „Căci la ora de desen, de exemplu, stai în bancă și doar mâzgâlești. Dar câți dintre acești copii chiar au talent la desen? Ce poți face în schimb? Îi poți învăța să recunoască un Grigorescu, un Luchian, un Van Gogh”.
În concluzie, dascălul consideră că școala ar trebui, pe lângă alfabetizare, să livreze și cultură. „Nu vreau să jignesc pe nimeni, dar am observat oameni foarte bine alfabetizati științific, însă din punct de vedere cultural sunt zero”.
Profesorul Bucur consideră cultura o plasă de siguranță în raport cu viața pe care o ducem astăzi, dar mai ales în raport cu viața înaintașilor noștri. Cultura, în opinia sa, reprezintă vasele de sânge ale unei națiuni care leagă generațiile de dinaintea noastră cu cea din prezent. „Cultura este artera care transportă sângele vital al unei națiuni de la o generație la alta. Iar a nu deține cultură este un act de un egoism absolut feroce și periculos din punct de vedere social. Dacă nu te interesează oamenii din generația ta, dacă nu te interesează nici cei care au trăit înaintea ta înseamnă că, de fapt, că nu te interesează nici de tine”.
Democrația la români: „O femeie elegantă, fluierată de muncitori care sapă șanțuri”
Lipsa de educație și de cultură s-a observat inclusiv la alegerile prezidențiale de anul trecut, când românii și-au ales liderul: un candidat extremist, cu un discurs aberant, dar manipulator. „A critica democrația este ca și cum ai critica o femeie elegantă și distinsă care trece pe stradă, tu nefiind decât un muncitor care schimbă asfaltul și conductele de apă ale orașului. Acea doamnă superbă, pe care o folosesc în această metaforă, este democrația. Și nu este nimic mai ușor decât să critici democrația. Poți s-o faci, dar nu este un act responsabil”. Votul la alegerile din anul trecut este, înainte de toate, o consecință a lipsei de cultură istorică, explică profesorul. „A fost ales un om care a spus că pe vremea lui Ștefan cel Mare oamenii comunicau prin telepatie, că vom reveni la a vorbi așa cum vorbesc plantele, că apa conține informație pură. Afirmații care sfidează logica, știința, cunoștințele culturale minimale și bunul simț”.
Profesorul Bucur afirmă că rezultatul votului de la prezidențiale conține în doze egale forme de analfabetism științific, forme de incultură dar și de iresponsabilitate civică. „Există momente teribile care s-au întâmplat în trecut în numele unor idei, sub umbrela unor partide de extremă-dreapta sau de extremă-stânga, sub conducerea unor lideri politici care au dat ordine criminale. Iar omagierea, astăzi, a unor astfel de situații este inacceptabilă pentru un om care se presupune că a trecut printr-un proces de alfabetizare și care și-a însușit în școală o bază de valori culturale”. La originea votului de anul trecut se află incapacitatea analfabetă și incultă a multor oameni de a recunoaște simboluri, personalități, idei, formațiuni politice ale trecutului care se fac vinovate de instituirea unor stări de necesitate sau de urgență, de decretarea unor regimuri autoritare, dictatoriale, totalitare și de săvârșirea unor crime. „Reluarea acestor experiențe nu se poate petrece decât în condițiile în care ai un popor analfabet din punct de vedere științific și incult din punct de vedere istoric”.
Modelele toxice au invadat societatea ca o molimă. „Să răzbești în viață fără școală este doar o iluzie”
Profesorul universitar Bogdan Bucur a mărturisit că mulți dintre tinerii generației de azi nu posedă repere culturale de bază, iar asta și pentru că modelele furnizate de societate nu-i îndreaptă către cunoaștere, nu le deschide apetitul pentru educație. Dimpotrivă. Există un trend potrivit căruia nu școala te face om, ci mai degrabă șmecheria, golăneala, obrăznicia și tupeul - noile caracteristici pe care se clădesc astăzi caracterele. Însă cei care se laudă că au izbutit în viață fără școală ori ne mint pe noi, ori se mint pe ei înșiși. „Să răzbești în viață fără școală este doar o iluzie”, consideră dascălul. „Iar acești oameni care chiar au reușit sunt foarte puțini, îi numeri pe degete. Sunt insignifianți, însă sunt extrem de vocali și de vizibili în societate. Au inundat rețelele sociale și ne-au creat impresia că sunt numeroși. Însă se expun doar în momentul în care sunt pe val. Postează pe rețele și se arată glorioși în vârful micilor lor existențe doar atunci când au un teanc cu bani sau o mașină în spate. Ei se arată a fi puternici și împliniți în micul lor univers, în mica lor bulă, însă momentul lor de vârf, de glorie, ține două zile, cinci zile, două luni poate un an. După care urmează prăbușirea inerentă”.
Aceste modele toxice au invadat societatea ca o molimă, ca o plagă infectată. Și cu cât sunt mai corupte, cu atât sunt mai atrăgătoare. „Creează un trend fals, iar cine va urma această tendință va ajunge în sapă de lemn”. Analfabeții care conduc mașini scumpe, care dețin conturi de sute de mii de euro sunt puțini, insistă pe această idee prof. Bogdan Bucur. „Vorbim despre o minoritate care dă, din păcate, tonul majorității. O viață împlinită, succes, o carieră, perspective..fără educație sunt doar o Fata Morgana”. În schimb, mulți și foarte mulți sunt cei care încearcă să se păcălească singuri, să-și fure căciula. „Vor eșua însă lamentabil. Și la 40 de ani vor constata că nu au făcut nimic în viață. Și atunci vor vota Călin Georgescu”, a mai punctat specialistul.
Se încarcă comentariile...
