RETROSPECTIVĂ 2025, un an paradoxal pentru cultura română: săli pline, premii câștigate, bugete tăiate
0În 2025, cultura română a trăit la intensitate maximă: festivaluri cu săli pline, nume internaționale, orașe transformate în scene și un public mai numeros ca oricând. Dincolo de efervescență, anul a scos la iveală fragilitatea sistemului cultural, prins între succesul evenimentelor și presiunea financiară constantă.
Toate acestea, bune și rele, au stat în umbra unei pierderi inestimabile: patru obiecte din Tezaurul României au fost furate dintr-un muzeu din Țările de Jos.
Film
La Cluj-Napoca, TIFF și-a menținut statutul de reper: cea de-a 24-a ediție (13–22 iunie 2025) a deschis cu „Christy“, filmul irlandezului Brendan Canty, și s-a închis cu „Sirāt“, cel mai recent proiect al lui Óliver Laxe. Printre invitați s-au numărat regizorul Béla Tarr și actorul Eduard Fernández, iar proiecțiile speciale – ca „Vila din Portugalia“ – au adus întâlniri directe între public și echipele filmelor. Cu peste 125.000 de spectatori, TIFF și-a păstrat atmosfera de festival urban total: săli pline, discuții nocturne și un oraș care, timp de zece zile, a trăit exclusiv prin filme.
Toamna a adus o altă întâlnire esențială: Les Films de Cannes à Bucarest (24 octombrie – 2 noiembrie 2025), care a continuat tradiția de a aduce în România filmele abia premiate la Cannes. În selecția de peste 40 de titluri s-au regăsit „It Was Just an Accident“ de Jafar Panahi, „The Chronology of Water“, semnat de Kristen Stewart, și „Resurrection“ de Bi Gan. Ediția s-a extins în cinci orașe – București, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași și Arad – și a funcționat ca o punte între public, critici și cineaști, cu discuții despre noile direcții ale cinemaului global.
La Sibiu, Astra Film Festival, ajuns la ediția 32 (17–26 octombrie 2025), a continuat să exploreze documentarul ca formă de cunoaștere și reflecție socială. Printre titlurile premiate s-au numărat „Still Nia“ de Paula Oneț – un film despre vindecare prin dans – și „Viitor luminos“ de Andra MacMasters, portretul unei generații aflate între migrație și apartenență.
În primăvară, One World Romania (aprilie–mai 2025) a adus pe ecrane documentare despre drepturile omului, sub tema „M-auzi?!“. Printre selecțiile ediției: „CALIU: Nicidecum altceva, ce să fac altceva?“, „Musafirul“ și „Trenuri“ – filme despre comunitate, alienare și tăcere. Proiecțiile din București, Oradea, Timișoara și Arad au fost însoțite de dezbateri cu regizori și activiști, transformând festivalul într-un spațiu unde filmul și realitatea au intrat în dialog direct.
Teatru
La Sibiu, Festivalul Internațional de Teatru a transformat pentru a 32-a oară orașul într-un imens laborator al artelor spectacolului. Între 20 și 29 iunie 2025, peste 800 de evenimente – de la teatru, dans și circ contemporan la instalații vizuale și performance-uri stradale – au adus împreună artiști din peste 80 de țări. Printre momentele-cheie s-au numărat prezențele lui Bill Murray, Kathleen Turner și Wole Soyinka, laureat Nobel pentru Literatură, într-o ediție care a vorbit despre prietenie și recunoștință între culturi. Festivalul a avut și o secțiune de film, în colaborare cu American Independent Film Festival, extinzându-și granițele spre ecran.
În octombrie, Festivalul Național de Teatru (FNT) a ocupat Bucureștiul între 17 și 26 octombrie 2025, sub deviza „FNT 2025. TE PRIVEȘTE!“, avându-l ca artist asociat pe regizorul Radu Afrim. Peste 30 de spectacole, instalații și expoziții au transformat capitala într-un laborator scenic. În program au fost și producții străine – „Grădina de sticlă“ din Republica Moldova și „Toaca“, o coregrafie colectivă din Polonia – alături de producții românești și dezbateri despre sensurile teatrului de azi.
Festivalul Național de Teatru Tânăr IDEO IDEIS a aniversat, între 31 iulie și 5 august 2025, 20 de ediții la Alexandria. Opt trupe de liceeni – din orașe precum Bacău, Iași, Botoșani sau Brașov – au lucrat timp de o săptămână cu mentori precum Andreea Grămoșteanu, Judith State, Paul Ipate și Andrei Huțuleac, în ateliere și spectacole colective. Programul a inclus peste 20 de evenimente pentru comunitate și proiecții de film, într-o ediție care a celebrat două decenii de teatru tânăr și energie creativă.
Muzică
Ediția a XXVII-a a Festivalului Internațional „George Enescu“ (30 august – 22 septembrie 2025) a adus la București orchestre de top, de la Orchestre National de France (condusă de Cristian Măcelaru) și Tonhalle-Orchester Zürich (Paavo Järvi), până la Royal Concertgebouw Orchestra (Klaus Mäkelä). Printre soliști: Julia Fischer, Joshua Bell și Angela Gheorghiu. Programul a traversat repertorii, de la Enescu la compozitori contemporani, într-o ediție care a umplut sălile cu muzică simfonică și cameră.
În iulie, Electric Castle (16–20 iulie 2025) a adus peste 280.000 de oameni la Bonțida. Justin Timberlake, Queens of the Stone Age, Justice, Yungblud, Bicep și Shaggy au trecut pe scenele festivalului, într-un amestec de genuri care a făcut din domeniul Bánffy unul dintre cele mai vii spații de muzică și artă din regiune.
UNTOLD 2025, ediția aniversară de zece ani (7–10 august), a strâns peste 420.000 de participanți pe Cluj Arena. Post Malone, Metro Boomin, Armin van Buuren, Martin Garrix, Tiësto și Alan Walker au fost printre headlinerii unui show uriaș de lumini, lasere și proiecții 3D.
Tot vara, Beach, Please! (9–13 iulie 2025) a făcut din Costinești epicentrul muzicii trap și hip-hop, cu A$AP Rocky, 21 Savage, Lil Baby, Killa Fonic și Deliric. Beach, Please! a devenit, în doar patru ediții, un fenomen care reflectă noul val al industriei de entertainment din România – conectat, masiv și influențat de cultura online.
Carte
Între 28 mai și 1 iunie, Bookfest 2025 a umplut Romexpo cu cititori, scriitori și lansări. Portugalia a fost țara invitată de onoare, iar printre oaspeți s-au numărat José Luís Peixoto, Gonçalo M. Tavares, Mircea Cărtărescu și Doina Ruști. În paralel, edițiile regionale de la Timișoara și Cluj au dus festivalul dincolo de capitală.
În noiembrie, Gaudeamus a revenit cu ediția 31, găzduind peste 600 de evenimente. Tatiana Țîbuleac, Ana Blandiana, Radu Paraschivescu, Mihai Radu și Marta Petreu s-au numărat printre invitați, iar printre cele mai căutate volume – „Toate cărțile. Testamentul lui Abraham“, de Igor Bergler (Editura Litera), „În singurătatea minții mele“, de Gabriel Liiceanu (Editura Humanitas), „Meserii nerecomandate femeilor“, de Gabriela Adameșteanu (Editura Polirom).
La Iași, FILIT 2025 (22–26 octombrie) a adus peste 200 de invitați, de la Tracy Chevalier și Junot Díaz, la Tatiana Țîbuleac și Radu Vancu, în seri de lecturi, dezbateri și întâlniri în școli și biblioteci. Iar la Sibiu, Festivalul Zona 9 (Z9), ajuns la ediția a 11-a, a pus poezia tânără în centru, cu autori din Germania, Polonia, Slovenia, Republica Moldova și România – Nico Bleutge, Marta Podgórnik, Anja Golob, Alex Văsieș, Andrei Dósa – într-un program care a amestecat performance, voce și instalație.
Interdisciplinar
Street Delivery a sărbătorit 20 de ani între 26 și 28 septembrie 2025, sub mottoul „Sub semnul întrebării“. Pe strada Arthur Verona, peste 40 de proiecte au activat spațiul urban cu artă, muzică, dezbateri și instalații – de la muralul Parks, Not Parking! al Alexei Lincu până la platforma sonor-vizuală Bucharest Pressure.
În mai, Romanian Design Week (16–25 mai) a reconfigurat Bucureștiul într-o rețea de expoziții și instalații. Trei spații centrale – fosta CINA, Galeria Națională și Casa Fratelli – au găzduit expoziții ca Bucureștiul Sustenabil, Secrete Întrețesute și Formă cu rost, iar tema Design Tomorrow Today a pus accent pe viitorul comun dintre oraș, artă și tehnologie.
Tot în mai, Romanian Creative Week (14–25 mai, Iași) a adunat peste 1.500 de artiști din 15 țări, în 500 de evenimente de artă, design, muzică, film și noile media. În octombrie, o ediție extinsă la București a adus în prim-plan expoziția Für Papier und Orchester la Muzeul Național de Artă și o serie de instalații digitale. RCW și-a confirmat statutul de cea mai complexă platformă interdisciplinară din Europa de Est.
Modă
Bucharest Fashion Week 2025 a venit în două acte. Primul, Mercedes-Benz Spring Edition (27–30 martie), a reunit 19 designeri din România, Polonia, Ungaria, Ucraina și Republica Moldova. Sustenabilitatea, reciclarea și colaborarea dintre modă și artă au fost ideile recurente ale ediției.
Toamna (15–18 octombrie), podiumurile au fost ocupate de Ami Amalia, Romeo Gigli, Rhea Costa, Carmen Secăreanu, GUDU, Alexandra Șipa, ALMAZ și Kseniaschnaider. Fashion Talent Award a fost câștigat de Mara Popa, cu o colecție inspirată din motive tradiționale reinterpretate. Cu proiecții și instalații în Piața Enescu, evenimentul a făcut vizibilă o scenă care se maturizează rapid și se poziționează tot mai clar în circuitul modei europene.
Filmele anului 2025
Radu Jude a revenit cu „Kontinental ’25“, o comedie-dramă despre o executoare prinsă între birocrație și moralitate, premiată cu Ursul de Argint pentru cel mai bun scenariu la Berlinala din februarie. Tot el a semnat și „Dracula“, o reinterpretare satirică a mitului clasic, proiectată în competiția de la Locarno.
În registrul debuturilor, „Don’t Let Me Die“ („Nu mă lăsa să mor“), semnat de Andrei Epure, a avut premiera la Locarno, într-o poveste despre o femeie care descoperă cadavrul unui vecin și ajunge confruntată cu indiferența și singurătatea din jur. Mihai Mincan a continuat traseul festivalier început cu „Spre Nord“, revenind cu „Milk Teeth“, o coproducție internațională despre dispariția unei fetițe în ultimele zile ale comunismului, proiectată în secțiunea Orizzonti la Veneția.
În același registru european, în regia Teodorei Ana Mihai și cu scenariul lui Cristian Mungiu, a fost lansat „Jaful Secolului“, o dramă inspirată dintr-un caz real de furt de artă, propunerea României la Oscarul 2026. Din zona biografică, „Cravata galbenă“ de Serge Ioan Celibidachi a readus în atenție figura dirijorului Sergiu Celibidache, între rigoarea artei și limitele omului care o conduce.
Pe segmentul de cinema mainstream, 2025 a fost un an de revenire pentru producțiile de public. Comedia „Vecina“, cu Constantin Bojog și Oana Zara, a devenit una dintre cele mai vizionate producții românești ale anului. „Cursa“, regizat de Anghel Damian și Millo Simulov, a mizat pe spectacolul mașinilor și cascadoriilor, într-un format comercial de anvergură. „Candidatul perfect“ a adus o satiră politică în cheie de comedie, iar „Tati full time“, cu Alex Bogdan și Raluca Aprodu, a vorbit despre viața de familie în ritmul unei comedii de situație.
România pe scena internațională
La Bienala de Arhitectură de la Veneția 2025 (10 mai – 23 noiembrie), Pavilionul României a fost prezent cu proiectul Human Scale, semnat de artistul Vlad Nancă și biroul de arhitectură Muromuro Studio (Ioana Chifu și Onar Stănescu), curatoriat de Cosmina Goagea și organizat în două spații complementare – Pavilionul României din Giardini della Biennale și Noua Galerie a Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică din Veneția. Expoziția a propus o reflecție asupra funcțiilor simbolice și sociale ale desenului de arhitectură în contextul secolului XXI, invitând vizitatorii să exploreze relația dintre om, mediul construit și memorie.
Festivalul Un Week-end à l’Est de la Paris (18 noiembrie – 1 decembrie 2025), ediția a IX-a a avut România ca țară invitată, cu un program extins de aproape două săptămâni dedicat culturii române contemporane. Evenimentul a reunit peste 80 de artiști români – scriitori, cineaști, artiști vizuali și muzicieni – printre care Mircea Cărtărescu, Cristian Mungiu, Dan Perjovschi, Matei Vișniec, Corneliu Porumboiu sau Ioana Pârvulescu, în expoziții de artă, proiecții de film, lecturi publice, concerte și dezbateri în multiple spații din Paris. Regizorul Cristian Mungiu a fost ambasadorul festivalului, iar proiecțiile și întâlnirile cu publicul au întărit dialogul cultural între România și Franța într-un context european larg.
În cadrul Expo 2025 Osaka (13 aprilie – 13 octombrie 2025), România a fost reprezentată de pavilionul național intitulat „Romania, Land of Tomorrow“, parte din secțiunea Saving Lives. Pavilionul a oferit o experiență multisenzorială interactivă, în care publicul a descoperit elemente ale patrimoniului natural, tradițiilor, inovației și creației românești – de la instalații multimedia la concerte susținute de tinerii artiști ai Universității Naționale de Muzică din București (COOLsound on Tour). În primele luni ale expoziției, pavilionul a fost vizitat de peste 500.000 de persoane.
Mircea Cărtărescu a continuat să ducă numele României în lumea internațională a cărților. În februarie, el a devenit primul român nominalizat la Booker Prize, iar în luna mai a câștigat premiul „Pluma de Plata“, unul dintre cele mai prestigioase din Spania. După ce a fost invitat la mai multe festivalul și întâlniri de marcă din toată lumea, Cărtărescu încheie anul triumfător: a câștigat Premio Napoli, unul dintre cele mai vechi și prestigioase premii literare din Italia, decernat încă din 1954 și dedicat promovării culturii europene.
Alte repere culturale ale anului
Unul dintre cele mai așteptate momente ale anului a fost sosirea în țară a tabloului „La Blouse Roumaine“ al lui Henri Matisse. Ieșită dintre granițele Franței pentru prima dată, celebra pictură este expusă la Muzeul Național de Artă al României până pe 8 februarie 2026, în cadrul expoziției „RomânIA – reprezentarea identitară a portului popular în artă“. Împrumutată de la Centre Pompidou din Paris, lucrarea a devenit imediat punctul de atracție al expoziției, o întâlnire între patrimoniu, modernitate și ideea de identitate culturală.
Câteva săptămâni mai devreme, Bucureștiul s-a aprins – la propriu – în culorile iMapp Bucharest 2025, unul dintre cele mai mari festivaluri de video mapping din Europa. Fațada Palatului Parlamentului s-a transformat într-un ecran uriaș pe care artiști vizuali din toată lumea au proiectat lumi în mișcare, animații și instalații digitale. Timp de o seară, arhitectura, lumina și sunetul au compus un spectacol comun, gândit ca o conversație între artă și oraș.
Iar în mijlocul verii, Bucureștiul a devenit scenă pentru unul dintre cele mai mari concerte internaționale din ultimii ani: Jennifer Lopez, aflată în turneul Up All Night Live 2025, a cântat pe 27 iulie, în Piața Constituției, în fața a zeci de mii de oameni. Show-ul, parte din festivalul Summer in the City, a adus în același loc generații diferite de public, într-o seară care a combinat entertainmentul global cu energia de vară a orașului.
Provocări și pierderi în cultură
Anul 2025 a venit cu presiuni financiare și semnale de alarmă pentru sectorul cultural din România, marcate de tăieri bugetare, închideri de spații independente și o cursă dificilă pentru supraviețuire.
Bugetul Ministerului Culturii pentru 2025 a fost aprobat la aproximativ 1,27 miliarde lei, în scădere față de execuția anterioară și implicând reduceri în alocările pentru instituțiile de spectacole, muzee și patrimoniu, ceea ce a generat îngrijorări în rândul managerilor culturali cu privire la finanțarea proiectelor și a infrastructurii culturale. Mai mult, în sectorul cultural s-a resimțit impactul măsurilor de austeritate – plafonarea sporurilor și discuțiile despre posibile comasări sau desființări de instituții au creat tensiuni în rândul angajaților din muzee, teatre și restaurare, care au semnalat epuizare și perspective financiare precare.
Un simbol al impactului acut al presiunii financiare asupra scenei culturale locale este închiderea librăriei independente „La Două Bufnițe“ din Timișoara, un loc iubit de comunitate și reper cultural important, care și-a închis definitiv porțile pe 29 iunie 2025 după aproape nouă ani de activitate, din cauza imposibilității de a susține funcționarea exclusiv din vânzarea de carte și fără sprijin legislativ adecvat.
În plan legislativ și administrativ, una dintre cele mai discutate provocări ale anului 2025 a fost intenția Ministerului Culturii de a desființa sau transforma Institutul Național al Patrimoniului (INP) într-un departament intern, în loc să rămână o instituție publică autonomă cu personalitate juridică proprie. Propunerea, anunțată în noiembrie 2025, a generat critici din partea societății civile, a specialiștilor în patrimoniu și a unor organizații profesionale, care avertizează că o astfel de măsură ar submina expertiza științifică independentă necesară pentru protejarea monumentelor și ar expune patrimoniul la presiuni politice sau economice, riscând pierderea unor mecanisme esențiale de protecție și administrare a moștenirii culturale.
De asemenea, începutul anului a fost marcat de unul dintre cele mai grave incidente din ultimii ani pentru patrimoniul național. În ianuarie 2025, patru piese din Tezaurul Dacic – printre care coiful de aur de la Coțofenești și trei brățări spiralice – au fost furate din Drents Museum din Assen, Țările de Jos, în urma unei spargeri prin explozie. Artefactele, împrumutate de la Muzeul Național de Istorie a României pentru expoziția „Dacia: Regatul aurului și argintului“, nu au fost încă recuperate, deși poliția neerlandeză a arestat trei suspecți. Cazul a generat reacții internaționale și a readus în prim-plan fragilitatea protejării patrimoniului românesc, în timp ce statul român a primit despăgubiri de 5,7 milioane de euro din asigurare.
Pe de altă parte, scena culturală a cunoscut și semne de revitalizare: Teatrul Grivița 53 din București, primul teatru construit de la zero în România în ultimele opt decenii, și-a deschis oficial spațiile, debutând în decembrie cu spectacolul „5+3=9“ în regia lui Ștefan Lupu. Acest proiect independent marchează o ieșire din tiparele tradiționale de finanțare și funcționare și semnalează modalități alternative prin care artiștii pot crea infrastructuri culturale pe cont propriu.
Se încarcă comentariile...
