Articole scrise de Bianca Dobrescu

Economistul Andrei Caramitru avertizează că ajutoarele sociale „empatice” produc efecte adverse: oameni apți de muncă care preferă sprijinul financiar în locul angajării, muncă la negru pentru a nu pierde beneficiile, rețele de fraudare în jurul prestațiilor mai mari și stimulente greșite.

De la manageri de orchestre și dirijori, până la violoniști laureați la festivaluri internaționale, artiștii români trag un semnal de alarmă în fața comasării școlilor de muzică prevăzută de reforma în Educație. Ciprian Râvnic vorbește despre „catastrofe”.

„Cine câștigă Bucureștiul intră direct în prima linie a politicii naționale. «Primarul general devine, imediat după președinte, cel mai votat om din țară în termeni de număr absolut de sufragii»”, explică analistul politic Cristian Roșu, pentru Adevărul.

Într-un an marcat de incertitudini fiscale, scumpiri și catastrofe naturale frecvente, piața asigurărilor din România arată o discrepanță majoră: românii își protejează cu prioritate bunurile materiale, dar ezită când vine vorba de asigurări de viață sau de sănătate.

Istoricul Mădălin Hodor a reacționat la cald după negocierile dintre Donald Trump și Vladimir Putin, subliniind că Rusia a obținut deja un avantaj istoric, prin revenirea la logica înțelegerilor dintre marile puteri.

Tot mai mulți adulți cu vârste de peste 50 de ani se întorc pe băncile școlii, schimbând modul în care este privită experiența universitară, se arată într-o analiză a Financial Times. Motivele sunt diverse: de la dorința de a explora o pasiune veche, la nevoia de a finaliza un vis amânat.

Modelele de inteligență artificială pot depăși oamenii la Olimpiada Internațională de Matematică, însă uneori greșesc la operații aritmetice de nivel primar, avertizează profesorul James Fergusson, specializat în cosmologie teoretică în cadrul Universității Cambridge.

Tinerii în vârstă de până la 30 de ani sunt mai singuri ca niciodată, arată un material publicat în Financial Times, care pune apariția acestui fenomen pe seama accesului nelimitat la internet, combinat cu factori economici și sociali.

Creșterea cheltuielilor în același ritm cu venitul, fenomen cunoscut drept „lifestyle creep”, face ca mii de oameni să rămână fără economii, chiar dacă au salarii peste medie.

Inflația nu afectează doar bonul de la supermarket, ci și modul în care oamenii se întâlnesc, trăiesc și își păstrează legăturile. Un raport citat de phys.org, arată că presiunile financiare schimbă fundamental relațiile.

OpenAI tocmai a lansat GPT-5, modelul de inteligență artificială considerat „cel mai inteligent, rapid și util de până acum”. Dar pe măsură ce uneltele AI devin tot mai performante, provocarea se mută de la capacități la competență: cum le folosim, ce întrebări știm să punem.

„Plasticul este un material care a ajutat omenirea să progreseze, prin reducerea costurilor, dar și a cererii pentru alte materii, precum metalele”, afirmă Mihail Tănase, specialist comunicare la Harta Reciclării.

Cum gestionăm expunerea corporală în relația cu copilul? Psihologii vorbesc despre imagine de sine, limite sănătoase și sensibilitatea etapelor de dezvoltare ale acestuia. În primii ani, corpul părintelui devine reper și sursă de învățare pentru cel mic.

Joi, 7 august, ora 10.00. În fața Cimitirului Militar Ghencea, soarele bate în asfaltul proaspăt măturat. Pentru prima dată, strada din fața cimitirului, uitată la marginea Sectorului 5, a fost curățată, iar bălăriile tăiate. Ba chiar, fațada de deasupra porții a fost vopsită.

Sicriul cu trupul neînsuflețit al fostului președinte Ion Iliescu, care a murit marți, 5 august, va fi așezat la cimitirul Ghencea Militar 3, pe un afet de tun.

În timp ce OpenAI anunță noi măsuri de „igienă digitală” pentru cei aproape 700 de milioane de utilizatori săptămânali ai ChatGPT, psihologii trag un semnal de alarmă: folosirea frecventă a inteligenței artificiale în contexte personale poate afecta autonomia cognitivă, încrederea în sine.

Un studiu publicat de cercetătorii de la UC Berkeley și Anthropic confirmă una dintre temerile reale ale comunității de specialitate: modelele de inteligență artificială pot transmite între ele comportamente nocive, chiar și atunci când seturile de date par curate, spune avocatul Victor Buju.

Actorii europeni de voiceover trag un semnal de alarmă: tehnologia avansează rapid, iar protecția muncii lor artistice lipsește. „Mă simt amenințat, chiar dacă vocea mea nu a fost încă înlocuită de AI”, spune Boris Rehlinger.

Doar 200–300 de manageri români urmează anual un program MBA sau Executive MBA, într-o economie care ar avea nevoie de cel puțin 750 pentru a susține o dezvoltare sustenabilă. Lipsa educației formale în leadership nu mai este doar o problemă de CV, ci o vulnerabilitate sistemică.

Într-o țară cu 125.000 de ONG-uri, dar doar 25.000 active, sectorul de mediu rămâne slab reprezentat și slab finanțat. Doar 15% dintre organizațiile non-profit lucrează direct în această zonă.

România trece printr-o avalanșă de măsuri fiscale anunțate fragmentar, fără ca populația să poată estima cu exactitate efectele acestora. „Avem atât de multe măsuri anunțate și încă nu le vom ști pe toate… și mai rău este că nici măcar nu știm sau putem să estimăm efectele lor”.

Scumpirea locuințelor noi lovește direct în clasa mijlocie. De la 1 august, TVA-ul pentru apartamentele noi crește de la 9% la 21%, iar prețul unui apartament de 100.000 de euro fără TVA urcă cu 12.000 de euro peste noapte.

De la alimente și combustibili, până la haine, medicamente, energie sau apă, 1 august vine cu scumpiri pe toate planurile. Pe de o parte, intră în vigoare noile cote de TVA, crescute cu două până la 12 procente, iar pe de alta, se majorează accizele la carburanți și dispar plafoanele pentru energie.

După ce guvernul australian a decis includerea YouTube în interdicția rețelelor sociale pentru minorii sub 16 ani, România se confruntă cu întrebarea: este nevoie de o măsură similară sau de o abordare adaptată realităților locale?

În mai puțin de o săptămână, România a fost scena a patru omoruri comise de minori cu vârste între 10 și 15 ani. Valul de violență juvenilă din ultimele zile ridică întrebări firești: Ce se întâmplă cu copiii din România? Cum ajunge un copil să ucidă? Ce rol au familia, școala, statul și societatea?

Declarațiile recente ale lui Sam Altman, CEO-ul OpenAI, potrivit cărora nu există protecție juridică pentru conversațiile cu ChatGPT, au readus în discuție riscurile confidențialității în era AI.

Declarațiile lui Dragoș Anastasiu privind absența unui parteneriat real între stat și mediul privat au fost rapid confirmate de mai mulți oameni de afaceri.

Expunerea prelungită la aer poluat crește riscul de demență, arată cel mai amplu studiu publicat până acum în The Lancet Planetary Health.

O generație de copii nu va mai fi „la mila algoritmilor toxici”, a declarat ministrul britanic al Tehnologiei, Peter Kyle, după intrarea în vigoare a noilor măsuri stricte de siguranță online.

Pentru mulți vârstnici, absența din spațiul digital nu ține de comoditate, ci de frică, rușine și sentimentul de a deveni o povară pentru ceilalți. Într-o societate care își mută tot mai multe servicii în online, lipsa competențelor digitale limitează accesul la informație și reduce autonomia.

Platformele de inteligență artificială devin rapid un nou canal de distribuție pe internet. În iunie 2025, acestea au generat peste 1,13 miliarde de vizite către cele mai populare 1.000 de site-uri din lume, vorbim despre o creștere de 357% față de aceeași lună a anului trecut.

Chatboții alimentați de inteligență artificială, precum ChatGPT, se dovedesc un sprijin real pentru persoanele neurodivergente, inclusiv cele cu autism, ADHD sau dislexie, ajutându-le să comunice mai clar și mai încrezător.

Tea, o aplicație internațională destinată exclusiv femeilor, care funcționează ca o platformă de tip Yelp, unde femeile pot împărtăși în mod anonim informații despre întâlnirile avute cu bărbați, a fost ținta unui atac cibernetic de amploare.