Articole scrise de Bianca Dobrescu

Lipsa de timp pentru sine nu mai este doar un disconfort modern, ci un factor de risc real pentru sănătatea creierului. Cercetările recente arată că presiunea continuă de a performa, fără perioade de refacere, favorizează declinul cognitiv și chiar demența.

România își pregătește propria „viză de aur”: un program inspirat din modelul american introdus de Donald Trump, care oferă drept de ședere investitorilor străini dispuși să plaseze cel puțin 400.000 de euro în economie.

„Fericirea și sănătatea mintală la vârsta a treia nu depind doar de factorii individuali, ci sunt extrem de influențate de interdependența emoțională și de calitatea relațiilor de lungă durată”.

Un nou studiu publicat în Journal of Behavior Therapy and Experimental Psychiatry arată că persoanele cu trăsături marcate de răceală emoțională și lipsă de empatie pot avea o capacitate peste medie de a interpreta corect ce gândesc și simt ceilalți.

De la o petiție scrisă la 14 ani până la participarea la Summitul G20 din Africa de Sud, Constantin-Alexandru Manda a demonstrat că implicarea în societate nu are vârstă. Tânărul avocat vorbește despre energia civică a generației sale și despre democrație.

Pe TikTok, fiecare stare are un hashtag, iar orice emoție poate părea o tulburare. În spatele avalanșei de autodiagnosticări și etichete de tip „am anxietate socială”, psihologii descoperă adesea altceva: oameni care nu vor să mintă, ci să fie văzuți. Fenomenul se numește malingering.

Într-o sală arhiplină din București, șamanul Alberto Villoldo a vorbit despre legătura dintre știință și spirit, despre extincția care se desfășoară sub ochii noștri și despre potențialul omului de a „crește un corp și un creier nou.”

La Conferința „Capitalul autohton al României”, ministrul investițiilor și proiectelor europene, Dragoș Nicolae Pîslaru, a explicat de ce, în ciuda presiunilor bugetare, România are șansa de a evita recesiunea economică.

România are multă energie antreprenorială, dar prea puțin capital consolidat. Iar pentru a deveni un actor regional, trebuie să treacă de la o economie bazată pe costuri mici la una bazată pe competență, tehnologie și valoare adăugată, spune secretarul de stat în Ministerul Economiei.

Numărul firmelor nou-înființate în România a crescut semnificativ în 2025, dar tot mai mulți antreprenori aleg să-și suspende activitatea. Datele ONRC arată un mediu de afaceri în expansiune, dar și o creștere vizibilă a prudenței în fața incertitudinii economice.

România trece printr-un proces rapid de îmbătrânire a populației, unul dintre cele mai accelerate din Uniunea Europeană, însă participarea socială a vârstnicilor rămâne redusă. Doar 4,6% dintre persoanele de peste 65 de ani au făcut voluntariat în ultimul an, iar 6,6% au urmat un curs de formare.

Educația românească traversează o criză de credibilitate. Potrivit raportului Ipsos Education Monitor 2025, doar 12% dintre români consideră că sistemul educațional oferă calitate, al doilea cel mai scăzut procent dintre cele 30 de țări analizate, după Peru.

După ce în Parlament a fost depus un proiect de lege care prevede introducerea unui permis special (categoria AM1) pentru utilizarea trotinetelor și bicicletelor electrice, Adevărul a solicitat poziția principalelor platforme de mobilitate și livrare care folosesc aceste mijloace de transport.

„Suntem adesea părinții pe care am fi vrut să îi avem, nu cei de care au nevoie copiii noștri”, spune psihologul Oana Doruș. În spatele fiecărei crize de furie, al fiecărui refuz sau al fiecărui plâns există o poveste despre legătura dintre oamenii care învață împreună cum să se apropie.

Discuția despre „burgerul vegetal” nu este o simplă dispută de etichetă, ci o negociere identitară. „Mâncarea funcționează ca un reglator emoțional, un marcator de apartenență și un simbol moral”, explică psihologul clinician și psihoterapeutul Mirela Maftei.

Deși este adesea perceput ca o perioadă de liniște și bucurie, concediul lung de maternitate poate deveni, în lipsa sprijinului și a contactului social, o veritabilă capcană psihologică.

O simplă postare pe Reddit, care susținea că „ultimii 35 de ani au fost cei mai buni din istoria României”, a declanșat o dezbatere aprinsă despre ce înseamnă, de fapt, progresul.

România pare să prospere în cifre, însă în viața de zi cu zi mulți simt oboseala. Salariul mediu crește anual, dar pentru numeroși români rămâne doar o valoare teoretică, greu de atins.

Românii devin tot mai încrezători în propriile abilități juridice, iar o parte dintre ei își rezolvă singuri problemele legale, inspirându-se din surse online sau folosind platforme bazate pe inteligență artificială.

„Calitatea relațiilor noastre determină calitatea vieții noastre.” Așa și-a început Esther Perel, una dintre cele mai apreciate voci ale psihoterapiei contemporane, autoare de bestselleruri traduse în peste 30 de limbi și speaker cu peste 40 de milioane de vizualizări la TEDTalks.

La cinci ani de la pandemie, munca de acasă rămâne un subiect fierbinte. Deși doar 4% dintre joburile noi din 2025 sunt în regim remote, potrivit datelor oficiale, românii reacționează vehement în mediul online la articolele care anunță „sfârșitul lucrului de acasă”.

Piața de suplimente alimentare din România va atinge în 2025 valoarea de 726 de milioane de euro, în creștere cu 7,9% față de anul precedent, arată datele prezentate de unui nou studiu.

„Occidentul este pe cale să treacă printr-un eveniment îngrozitor de diviziv. Milenialii încep să-și piardă părinții. Pe măsură ce acest proces continuă, unii vor moșteni averi consistente, în timp ce cei mai mulți nu vor fi la fel de bine poziționați”, scrie Janan Ganesh.

Care este prețul social și economic al unei generații pregătite mai degrabă pentru autonomie emoțională decât pentru competențele digitale și științifice cerute de piață?

O postare de pe Reddit România a generat nenumărate comentarii și reacții după ce autorul a comparat prețurile de acum cu cele din urmă cu patru ani: „O sticlă de apă costa 2 lei în 2021, astăzi e aproape 5 lei. Vouă v-a crescut salariul cu 250%?”.

Cât câștigi la primul job, cu cine îți împarți cheltuielile, cât de devreme începi să investești sau cum alegi un angajator. Sunt decizii aparent banale, dar care pot face diferența între stabilitate și insecuritate financiară pe termen lung.

Oamenii petrec astăzi mai mult timp în fața ecranelor decât oricând. În medie, adulții din Marea Britanie stau 4 ore și 20 de minute online pe zi pe smartphone, tabletă sau computer, potrivit raportului Ofcom Online Nation 2024.

Cadourile nu sunt întotdeauna gesturi de curtoazie. Uneori devin instrumente prin care se poartă micile conflicte din familie, arată editorialistul britanic Robert Shrimsley într-un text publicat în Financial Times. Totul pornește de la întrebarea unei cititoare.

Discuția despre cât ar trebui să câștige un român pentru a avea un trai decent s-a aprins zilele trecute pe Reddit. Un utilizator a calculat că „pentru strictul necesar în România îți trebuie în jur de 5.000 lei pe lună”, incluzând chirie, mâncare, facturi, transport, medicamente, o vacanță ieftină.

După valul de comentarii stârnit de propunerea lui Titi Aur privind RCA pe CNP pentru utilizatorii de trotinete electrice, președintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), Alexandru Petrescu, a declarat pentru „Adevărul” că tema are o bază reală și trebuie privită în context european.

România se află pe primul loc în Uniunea Europeană la capitolul tineri NEET: 19,4% dintre cei cu vârste între 15 și 29 de ani nu urmează nicio formă de educație și nu lucrează, arată datele Eurostat. Procentul este aproape dublu față de media europeană.

Bucureștiul rămâne printre orașele Europei Centrale și de Est unde utilizarea bicicletei ca mijloc de transport zilnic este aproape inexistentă.

Când piața atinge maxime istorice, tentația de a intra „acum sau niciodată” poate costa scump. Experții avertizează că între hype, scheme piramidale și atacuri cibernetice, singura protecție reală rămâne educația și verificarea fiecărui pas.