Alegerile anticipate, un scenariu tot mai vehiculat. Ce ar însemna pentru România? Pîrvulescu: „Noul Parlament ar putea fi la fel de fragmentat ca cel actual”

România ar putea ajunge, pentru prima dată după Revoluție, la alegeri parlamentare anticipate. După mai bine de patru luni fără un guvern cu puteri depline și după respingerea Guvernului propus de Adrian Veștea, scenariul dizolvării Parlamentului a devenit mai apropiat ca oricând în istoria postdecembristă. Un nou scrutin nu ar însemna însă automat și sfârșitul crizei politice, avertizează politologul Cristian Pîrvulescu, profesor la SNSPA.

Alegerile anticipate, un scenariu tot mai posibil Foto: Arhivă

Prima solicitare de învestitură a fost respinsă pe 22 iunie, când Guvernul propus de Adrian Veștea a primit 189 de voturi „pentru”, cu 44 mai puține decât cele 233 necesare. Constituția prevede că președintele poate dizolva Parlamentul dacă acesta nu acordă votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură. Dizolvarea nu este însă automată, ci rămâne o opțiune a șefului statului.

„Deci scenariul pare realist, este mai puțin iminent decât se spune. Condiția constituțională se află la un singur vot distanță. Prima solicitare de învestitură a fost respinsă în iunie, când guvernul Veștea a strâns doar 189 de voturi din cele 233 necesare, iar termenul de 60 de zile a trecut de la jumătatea lunii august. Dacă următorul premier desemnat pică la votul de învestitură, președintele poate dizolva Parlamentul, lucru care nu s-a întâmplat niciodată după 1991. Dizolvarea rămâne însă o posibilitate, nu o obligație, și presupune ca parlamentarii să-și scurteze singuri mandatul cu doi ani. Calendarul nu este o piedică, pentru că guvernul demis poate adopta hotărârea privind data alegerilor odată cu decretul de dizolvare. Realist, vorbim de sfârșitul lui decembrie sau de ianuarie 2027”, explică Cristian Pîrvulescu pentru „Adevărul”.

Un nou Parlament nu garantează ieșirea din criză

Problema nu se încheie însă odată cu chemarea românilor din nou la urne. Actualul Parlament a avut suficiente voturi pentru demiterea Guvernului Bolojan, dar nu a reușit până acum să genereze o nouă majoritate capabilă să susțină un Executiv.

„Nu l-ar rezolva, ci doar l-ar amâna. Parlamentul actual are o majoritate care a putut dărâma guvernul cu 281 de voturi, dar nu una care să învestească altul. Noul Parlament ar putea fi la fel de fragmentat ca cel actual, doar cu o altă ierarhie între partide, iar problema celor 233 de voturi ar rămâne aceeași. Diferența este că o nouă dizolvare nu ar mai fi posibilă decât după un an. Am ajunge, cel mai probabil, în același impas, dacă partidele nu-și schimbă strategia, dar fără nicio ieșire constituțională. Criza economică nu vine din lipsa alegerilor, ci din refuzul partidelor de a-și asuma costul ajustării, iar campania electorală nu va ameliora problema deficitului”, spune politologul.

Constituția prevede că Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată în cursul unui an. Totodată, alegerile trebuie organizate în cel mult trei luni de la dizolvare.

Ce se întâmplă cu bugetul și cu funcționarea statului

Alegerile anticipate ar putea veni chiar în perioada în care trebuie pregătit bugetul pentru 2027, într-un moment în care România se confruntă deja cu probleme bugetare. Chiar și fără un guvern cu puteri depline, instituțiile statului continuă însă să funcționeze.

„Guvernul Bolojan, demis în mai, ar continua să administreze treburile curente cel puțin până la sfârșitul iernii. Statul nu intră însă automat în paralizie. Guvernul demis nu poate iniția legi, dar Parlamentul poate. Ministerul Finanțelor poate pregăti tehnic bugetul pe 2027, comisiile de buget pot lucra cu ministrul, iar partidele și-l pot asuma ca inițiativă parlamentară. Așa procedează țările obișnuite cu negocieri lungi, precum Belgia. Bugetul poate fi adoptat chiar și după dizolvare, pentru că Parlamentul cu mandat prelungit nu poate modifica legi organice, dar poate vota legi ordinare. Dacă bugetul nu este adoptat până la 1 ianuarie, se aplică cel vechi, cu limite lunare, ceea ce în condiții de inflație înseamnă o tăiere reală. Aceasta nu ar fi o fatalitate, ci alegerea partidelor”, afirmă Cristian Pîrvulescu.

Constituția stabilește că, dacă noile legi ale bugetului nu sunt adoptate înainte de încheierea exercițiului bugetar, bugetele anului precedent continuă să fie aplicate până la adoptarea celor noi.

AUR, aproape de 40% în cel mai recent sondaj

Un eventual scrutin anticipat ar putea schimba substanțial raportul de forțe. Barometrul INSCOP realizat între 1 și 7 septembrie plasează AUR la 39,7%, urmat de PSD cu 18,7%, PNL cu 16,3% și USR cu 9%. Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 1.100 de persoane, prin interviuri telefonice, la comanda Informat.ro, în parteneriat cu Strategic Thinking Group, cu o eroare maximă declarată de ±3%.

„Nu îmi construiesc analiza pe datele din sondaje. Și asta pentru că mecanismul electoral și campania contează mai mult decât procentele. Creșterea AUR de după 2024 înseamnă în bună parte concentrarea unui electorat care în 2024 s-a împărțit între trei partide, plus nemulțumirea acumulată din cauza austerității și blocajului politic. Mecanismul electoral amplifică însă primul loc, pentru că voturile partidelor rămase sub prag se împart între cele care intră. Ca prim partid, AUR ar cere conducerea guvernului, iar PSD ar ajunge partener minor al extremei drepte și ar fi exclus din familia socialistă europeană, cum s-a întâmplat anul trecut cu partidul lui Robert Fico. Coaliția celorlalte partide este exact formula care a eșuat din mai încoace. Am ajunge tot la blocaj”, mărturisește specialistul.

Diferențele dintre sondajele publicate în ultimele luni arată însă cât de prudent trebuie privite aceste procente. Cel mai recent sondaj INSCOP cotează AUR la 39,7%, în timp ce CURS îl plasa la 34% în a doua jumătate a lunii iulie. Un sondaj IRES, realizat la comanda PSD între 29 iunie și 2 iulie, indica 40%.

„În 2020, AUR a intrat în Parlament aproape fără să apară în sondaje. În 2024, nimeni nu l-a văzut pe Călin Georgescu pe primul loc, iar în 2025 multe sondaje au ratat turul al doilea. Erorile au mers în ambele direcții, deci problema este una de metodă. Mai important decât cine comandă un sondaj este ce nu se publică odată cu el, adică eșantionul, ponderarea și rata de refuz. În plus, un procent național nu spune cum se împart mandatele pe județe. Cifrele arată temperatura momentului, nu compoziția viitorului Parlament”, explică profesorul SNSPA.

Miza anticipatelor pentru Nicușor Dan

Criza politică îl găsește pe Nicușor Dan cu un nivel al încrederii mult sub cel înregistrat de foștii președinți în primul an de mandat. Un sondaj realizat la începutul lunii iulie îl credita cu 24,2% încredere, în timp ce un sondaj CURS realizat ulterior, în perioada 14-24 iulie, indica 30%. Prin comparație, Emil Constantinescu avea 52% încredere la sfârșitul primului an de mandat, Ion Iliescu era cotat la 48% în noiembrie 2001, iar Traian Băsescu avea 48% în septembrie 2005.

În eventualitatea unei noi respingeri a unui premier desemnat, decizia de a dizolva sau nu Parlamentul ar reveni șefului statului.

„În această criză, președintele dispune de cele mai importante pârghii, pentru că desemnează premierul și poate dizolva Parlamentul. După alegeri ar pierde-o pe a doua pentru un an întreg. Dacă noul Parlament s-ar bloca din nou, cum este probabil, ar desemna premieri fără să mai poată pune presiune pe partide. Nicușor Dan nu ar fi pe buletinul de vot, dar campania s-ar face împotriva sa. Suspendarea cu care amenință extrema dreaptă nu este încă un risc real, ci o temă de campanie. Dilema președintelui este însă alta. Dacă dizolvă Parlamentul, își asumă niște alegeri care nu rezolvă criza. Dacă nu-l dizolvă, devine garantul unui guvern demis care poate rămâne în funcție fără termen. Cred că, după a doua respingere, dizolvarea va fi greu de evitat, dar i-ar slăbi poziția,” conchide Cristian Pîrvulescu.