Articole scrise de Bianca Dobrescu

Un articol din Scientific American a stârnit discuții intense pe Reddit. Totul a pornit de la un episod al podcastului Science Quickly, din 21 octombrie 2025.

Peste un milion de persoane discută săptămânal cu ChatGPT despre gânduri suicidare, potrivit unui anunț recent făcut chiar de OpenAI. În timp ce compania afirmă că îmbunătățește siguranța conversațiilor, psihologii atrag atenția asupra pericolelor.

Într-o lume în care „vindecarea” a devenit un ideal social, iar dezvoltarea personală un ritual aproape obligatoriu, granița dintre autenticitate și narcisism spiritual este tot mai fină.

Uneori se întâmplă lucruri care par imposibil de planificat. Coincidențe, le numesc unii. Semne, le zic alții. Restul e felul în care alegem să le înțelegem.

La 31 de ani, Markus Villig conduce una dintre cele mai mari platforme de transport alternativ care domină piaţa din România. Într-un interviu acordat „Adevărul”, fondatorul Bolt vorbește despre cum va arăta orașul viitorului, de ce reglementările țin Europa pe loc.

Unii oameni se tem de fericire așa cum alții se tem de înălțimi, pentru că mintea lor a învățat, de-a lungul vieții, că momentele voioase sunt urmate adesea de pierdere, critică sau rușine.

Un nou studiu arată că partenerii romantici își influențează reciproc sprijinul pentru partidele politice de-a lungul timpului.

O postare cu un grafic Eurostat, care arată că în 2024 17,4% dintre europeni se considerau săraci, a generat nenumărate comentarii pe Reddit, unde utilizatorii au discutat nu doar cifrele, ci și diferențele culturale dintre Est și Vest.

Românii încep să-și facă planurile pentru finalul de an, iar pentru cei care nu știau, în 2025 Crăciunul pică într-o zi de joi, iar a doua zi, 26 decembrie, într-o vineri. Asta înseamnă că angajații vor avea o pauză de patru zile, între 25 și 28 decembrie, fără să fie nevoie de concediu suplimentar.

Un nou Eurobarometru arată că 73% dintre europeni consideră că țara lor a avut de câștigat de pe urma apartenenței la Uniunea Europeană. În România, procentul scade la 67%, unul dintre cele mai mici din blocul comunitar, alături de Grecia și Bulgaria.

Politicile de „incluziune totală” din școli, menite să aducă echitate, riscă să provoace exact opusul: haos, epuizare și abandon educațional mascat.

Consiliul Concurenței a sancționat cu 5,35 milioane lei companiile Stericycle, AKSD, Bio Hazard, Eco Fire și Mondeco pentru participarea la o înțelegere pe piața serviciilor de tratare și/sau eliminare a deșeurilor rezultate din activități medicale din România.

Ministerul Finanțelor a anunțat recent o operațiune de preschimbare a titlurilor de stat care ajung la scadență în 2026, oferind investitorilor posibilitatea de a le transforma în obligațiuni cu maturitate extinsă până în 2035.

În cartea sa Regenerează-ți creierul (Editura For You), dr. Alberto Villoldo recomandă cultivarea germenilor și a microplantelor acasă, pentru activarea enzimei Nrf2, „regulatorul principal al detoxifierii”.

Un proiect privind montarea de dispensere cu absorbante gratuite în școlile din Brașov a devenit subiect de dezbatere publică între administrația locală și consiliera USR Ilinca Ghiza, care a inițiat propunerea.

Programul „FIV pentru Sectorul 2”, lansat de Primăria Sectorului 2 și aprobat de Consiliul Local în luna septembrie, continuă până la epuizarea fondurilor disponibile. Proiectul oferă sprijin financiar de până la 20.000 de lei pentru procedura de fertilizare in vitro (FIV).

Costurile unui atac cibernetic asupra unei companii românești pot depăși cu ușurință 150.000 de euro, iar în cazurile majore pot ajunge la zeci de milioane, avertizează Dan Cîmpean, directorul Directoratului Național pentru Securitate Cibernetică (DNSC).

Într-o lume în care fraudele online, conturile clonate și videoclipurile false generate de inteligența artificială devin tot mai sofisticate, România se confruntă zilnic cu zeci de mii de atacuri cibernetice.

Toată lumea vorbește despre detox ca despre curățarea corpului: ficat, colon, sucuri verzi, fasting. Dar dr. Alberto Villoldo spune că emoțiile negative produc o chimie la fel de toxică cum o fac pesticidele din mâncare sau poluanții din aer.

Percepția legată de bogăție trece, cu siguranță, prin stomac. Dar și prin educație, cultură și valori morale. De la felul în care am fost crescuți până la lumea digitală care glorifică succesul rapid, judecata noastră despre bani spune mai mult despre noi decât despre cei care îi au.

Granița dintre iubirea romantică și prietenia apropiată e mai subțire decât credem. Dincolo de sex sau etichete, ceea ce ține oamenii aproape e felul în care se sprijină, se ascultă și rămân prezenți unul în viața celuilalt.

Un nou studiu relevă că adolescenții crescuți în sărăcie sau lipsă de sprijin emoțional dezvoltă mai frecvent depresie și anxietate decât cei expuși la agresiuni directe. Efectele deprivării se transmit din copilărie până la vârsta adultă.

De la patul nefăcut până la e-mailul lăsat în draft, amânarea e o formă tăcută de auto-sabotaj. Nu ține de voință, ci de felul în care creierul procesează frustrarea, frica și plăcerea.

Cazurile în care pacienții sunt lăsați ore întregi fără îngrijire arată, în opinia lui Radu Gănescu, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România (COPAC), „o imagine de nedorit a sistemului de sănătate”.

Pe Reddit, în comunitatea r/Europe, utilizatorii discută tot mai des despre o realitate confirmată și de datele Fondului Monetar Internațional: Europa își pierde treptat greutatea economică.

Într-o societate care funcționează pe repede-înainte, unde performanța este criteriul suprem, chiar și somnul a ajuns să fie tratat ca o competiție. Tinerii încearcă să doarmă mai puțin, să fie mai productivi și să funcționeze la capacitate maximă, ignorând nevoia fiziologică de refacere.

România discută din nou despre siguranța rutieră, dar specialiștii spun că adevărata problemă nu e lipsa legii, ci lipsa de educație.

Pe forumul internațional r/AskBalkans, utilizatorii discută despre prognoza FMI pentru 2026, care arată o creștere economică de sub 2% în România, cea mai lentă din Europa de Est.

Creșterea costurilor și nesiguranța economică îi forțează pe tot mai mulți români să-și regândească bugetul. Economisirea nu mai e un lux, ci o strategie de supraviețuire. Specialiștii în finanțe personale vorbesc despre un nou tip de echilibru: acela care îți permite să-ți acoperi nevoile.

Când Melania Medeleanu a fondat Asociația Zi de BINE, în februarie 2020, România se pregătea, fără să știe, pentru o perioadă de izolare și incertitudine. Ideea ei părea, la prima vedere, una simplă: să transforme zilele de naștere ale oamenilor în prilejuri de a face bine.

Uneori, independența precoce e un simptom al absenței. Copilul care se adaptează singur nu e neapărat puternic, ci format în lipsa unei protecții afective și a unei prezențe stabile.

Lipsa de timp pentru sine nu mai este doar un disconfort modern, ci un factor de risc real pentru sănătatea creierului. Cercetările recente arată că presiunea continuă de a performa, fără perioade de refacere, favorizează declinul cognitiv și chiar demența.

România își pregătește propria „viză de aur”: un program inspirat din modelul american introdus de Donald Trump, care oferă drept de ședere investitorilor străini dispuși să plaseze cel puțin 400.000 de euro în economie.