Articole scrise de Bianca Dobrescu

De la violența stradală la criza de încredere în justiție, cazul readuce la suprafață un tablou complet al României de azi unde agresivitatea, lipsa de empatie și neîncrederea în autorități devin norme de viață.

O șoferiță beată care a ucis un biciclist a primit doi ani și opt luni cu suspendare, iar cazul a stârnit furie publică. În paralel, o decizie mai veche privind condamnarea cu suspendare a unui adult acuzat de abuz sexual asupra unei minore, a reaprins o întrebare recurentă.

Federația Greenfield Băneasa, care reprezintă peste 6.000 de membri, a transmis o scrisoare deschisă către Diana Buzoianu, ministra Mediului, Apelor și Pădurilor, în care atrage atenția asupra modului în care este implementat proiectul de transformare a Pădurii Băneasa în arie protejată.

Extinderea metroului din București readuce în prim-plan una dintre cele mai sensibile teme: exproprierile. Proprietarii spun că sumele oferite de stat sunt prea mici, în timp ce autoritățile invocă grilele notariale și evaluările legale.

Cazul livratorului asiatic, lovit și insultat pe stradă în București de un tânăr român cu replici precum «ești un invadator» și «du-te înapoi în țara ta», a stârnit dezbateri aprinse în societate. Psihologii spun că asemenea agresiuni pornesc din frustrare și din tipare de violență transmise social.

De la interdicția de a-ți recupera permisul de conducere dacă ai datorii la stat, la taxa de 25 de lei pe fiecare colet comandat din afara Uniunii Europene și până la panica legată de POS-urile obligatorii inclusiv la tarabă, Pachetul II de măsuri a aprins forumurile online.

Incidentul în urma căruia un livrator asiatic a fost lovit pe stradă, în București, de un român care l-a insultat cu „ești un invadator” și „mergi în țara ta” a stârnit un val de reacții dure, de la foști miniștri la activiști și organizații civice.

În toamna lui 2025, Uniunea Europeană ar putea adopta o lege care transformă fiecare telefon într-un potențial instrument de supraveghere. Sub pretextul protejării copiilor, Bruxellesul ia în calcul obligarea platformelor să scaneze automat toate mesajele, inclusiv cele criptate end-to-end.

În România, dulapul cu medicamente a devenit noua cămară. Avem farmacii la fiecare colț, frigidere pline cu siropuri și părinți care îți bagă un Nurofen în palmă la prima tuse. Pe Reddit, străinii se miră, psihologii vorbesc de anxietate colectivă, iar statisticile confirmă.

Cât te costă să crești și să întreții un copil în 2025? De la câteva sute de lei pe lună dacă alăptezi și primești haine, până la mii de lei în orașele mari, unde grădinițele, after-school-ul și bonele depășesc salariul mediu.

Un an de școală privată în România poate ajunge să coste cât o mașină nouă: între 10.000 și 12.000 de euro. Pentru unii părinți, aceste sume sunt văzute ca o investiție în viitorul copilului, pentru alții, ca un sacrificiu făcut din dorința de a evita neajunsurile din școala de stat.

Papanașii cu dulceață rămân desertul preferat al românilor, iar mulți cred că doar la restaurant ies pufoși și aurii. Chef Horia Manea demontează acest mit și arată că pot fi preparați la fel de bine acasă, dacă respecți pașii corecți.

Cunoscuta solistă de muzică populară Daniela Ploia trece prin clipe dificile după ce a făcut publice mesajele mai puțin ortodoxe pe care i le-ar fi trimis un medic psihiatru de la Spitalul Clinic de Urgență Timișoara.

Pe hârtie, tinerii din România sunt de centru și de dreapta. În online, vocea lor sună altfel: capitalismul e „evil”, comunismul e reabilitat, iar echilibrul pare o utopie. Cifrele și conversațiile se bat cap în cap, iar fenomenul are rădăcini adânci.

„De ce e atâta răutate în spațiul online românesc?”, un psiholog explică cum anonimatul, lipsa consecințelor și validarea rapidă transformă agresivitatea într-un comportament obișnuit pe internet.

Prima lună după majorarea TVA și a accizelor a adus pentru români o „notă de plată” dură: coșul zilnic de cumpărături mai scump, facturi mai mari și venituri care nu mai acoperă cheltuielile.

Pe Facebook apar tot mai multe pagini care publică povești emoționale despre românii plecați la muncă în străinătate: tatăl care își pierde legătura cu copiii, femeia care nu se mai simte acasă nicăieri. Dincolo de nostalgie, experții atrag atenția că asistăm la un fenomen de pre-propagandă.

România intră într-o etapă critică: taxe mai mari, prețuri crescute și instabilitate regională cu efecte directe asupra economiei. Analiștii atrag atenția că supraviețuirea pe termen lung cere o strategie colectivă, cu investiții în educație, cercetare și tehnologie, dar și măsuri individuale clare.

România este stat candidat la OCDE din 2022, dar după trei ani încă se află în sala de așteptare. Ținta anului 2026 rămâne pe masă, însă întrebarea nu mai este doar când intrăm, ci dacă avem voința politică și capacitatea instituțională să respectăm standardele clubului celor mai dezvoltate economii

Din lipsă de bani, Guvernul anunță suspendarea unor contracte deja semnate, inclusiv din PNRR. Constructorii avertizează că măsura va produce efecte catastrofale și că România își sabotează singură unul dintre motoarele PIB.

În plină discuție publică privind presupusele fraude din sistemul de protecție socială, Mirel Axinte vine cu o mărturie care contrazice clișeele și acuzațiile vehiculate recent de actori publici. Într-o declarație pentru Adevărul, acesta povestește experiența sa directă.

Creșterea cotei reduse de TVA pentru locuințele noi nu este singura presiune pe piața imobiliară. Costurile cu materialele, combustibilul și forța de muncă vor împinge suplimentar prețurile, iar unele ajustări ar putea avea și o componentă speculativă, avertizează specialiștii.

Prieteni AI pentru adolescenți? Chatboții de companie ridică deja temeri legate de dependență și siguranță. Un start-up din Silicon Valley, Character.ai, susține că „oamenii vor avea prieteni AI în viitor”, potrivit Financial Times.

Spălatul ferestrelor pare simplu, dar de multe ori rezultatul lasă de dorit: pete, urme și dâre care se văd imediat în lumina soarelui. Există însă un truc vechi, la îndemâna oricui, care garantează geamuri perfect curate.

Toamna aduce în prim-plan rețetele clasice cu mere și scorțișoară, iar prăjitura răsturnată este una dintre cele mai îndrăgite. Se prepară ușor, are un gust intens și un ingredient surpriză care îi dă o aromă aparte, perfectă pentru serile răcoroase de august.

„România nu va putea să gestioneze presiunea energetică a boom-ului AI și vom plăti scump ca să alimentăm datele «verzi» pe hârtie”, avertizează Dan Popescu, Director of Engineering @SCOPEfusion.

România, țara inegalităților. Peste 45% dintre locuitorii de la sat sunt expuși riscului de sărăcie, iar unul din cinci copii adoarme nemâncat, arată un studiu al World Vision. În comuna Râmnicelu din Buzău, 20% dintre oameni depind de ajutorul minim de incluziune.

Curtea de Apel Constanța a amânat pronunțarea sentinței definitive în cazul lui Vlad Pascu, care a fost condamnat în primă instanță la 10 ani de închisoare.

O bucătărie cu prize insuficiente poate ajunge să coste proprietarul peste 2.000–3.000 de euro pentru refacerea instalațiilor, finisajelor și mobilierului. La fel, o terasă amplasată pe latură umbrită devine practic inutilizabilă, afectând calitatea vieții și valoarea locuinței.

„Mi-am dat seama că de câțiva ani, rând pe rând, mi-a dispărut bucuria de a mai sărbători orice: Paște, Crăciun, revelion, nunți, botezuri, cumetrii, până și ziua mea de naștere.”

Cel mai simplu mod de a scăpa de responsabilitate e să te prefaci că nu știi ce ai de făcut. Asta e incompetența strategică, un comportament calculat, ambalat în neajutorare. Psihologii atrag atenția: această tactică aparent banală poate duce, în timp, la dezechilibre majore în relații.

Economistul Andrei Caramitru avertizează că ajutoarele sociale „empatice” produc efecte adverse: oameni apți de muncă care preferă sprijinul financiar în locul angajării, muncă la negru pentru a nu pierde beneficiile, rețele de fraudare în jurul prestațiilor mai mari și stimulente greșite.

De la manageri de orchestre și dirijori, până la violoniști laureați la festivaluri internaționale, artiștii români trag un semnal de alarmă în fața comasării școlilor de muzică prevăzută de reforma în Educație. Ciprian Râvnic vorbește despre „catastrofe”.