Copilul își face temele cu ChatGPT și pare că se descurcă mai bine. Ce se întâmplă când AI nu mai este acolo

Inteligența artificială rezolvă temele în locul elevilor. Problema apare la teză, când copilul rămâne singur cu foaia. Cercetările recente arată că notele luate cu ajutorul AI-ului nu înseamnă și că materia a fost învățată. Psihologul Olga Ghițac explică pentru „Adevărul" ce pierde un copil când drumul până la răspuns devine prea scurt și cum poate folosi ChatGPT fără să-l lase să gândească în locul lui.

Când copilul îi predă AI-ului procesul de gândire Foto: Shutterstock

Un studiu realizat pe elevi de liceu din Turcia a urmărit ce se întâmplă atunci când adolescenții folosesc inteligența artificială pentru a învăța matematica. Cercetătorii i-au împărțit în trei grupuri: elevi care au lucrat fără AI, elevi care au avut acces la un program asemănător ChatGPT și elevi care au folosit o versiune special concepută pentru învățare, care le oferea indicii, dar nu le dădea direct răspunsurile.

Cât timp au avut inteligența artificială la dispoziție, elevii care au folosit-o s-au descurcat mai bine la exercițiile de practică decât cei care au lucrat fără ajutorul ei. Diferența a fost și mai mare în cazul programului conceput special pentru învățare, care îi ghida spre rezolvare fără să le ofere direct răspunsul.

La test, însă, AI-ul a dispărut din ecuație. Elevii care folosiseră programul capabil să le ofere direct răspunsurile au obținut rezultate cu 17% mai slabe decât cei care învățaseră fără inteligență artificială. În schimb, cei care folosiseră varianta care oferea doar indicii s-au descurcat aproximativ la fel ca elevii care lucraseră fără AI.

Studiul, publicat în „Proceedings of the National Academy of Sciences” (PNAS), arată astfel o diferență importantă între a rezolva mai bine exercițiile atunci când ai AI-ul la dispoziție și ceea ce poți face singur atunci când instrumentul nu mai este disponibil.

Când copilul îi predă AI-ului procesul de gândire

„Inteligența artificială este un instrument extraordinar atunci când este folosit bine. Poate să structureze informația, să ofere idei, să explice, să scurteze foarte mult timpul pe care altădată îl petreceam căutând prin cărți, caiete sau zeci de pagini pe internet. Problema apare atunci când copilul nu o mai folosește ca instrument, ci îi predă procesul de gândire”, explică Olga Ghițac, psiholog, pentru „Adevărul”.

În ecuație intră și mediul digital în care cresc copiii, în care informația și recompensa pot veni aproape instantaneu.

„Pentru mine, unul dintre cele mai mari riscuri este graba. Copiii acestei generații trăiesc deja într-un mediu în care recompensa vine foarte repede. TikTok, clipurile foarte scurte, informația fragmentată, răspunsul care apare imediat, toate acestea îi obișnuiesc cu ideea că între întrebare și răspuns trebuie să existe cât mai puțin timp. Iar învățarea adevărată nu funcționează întotdeauna așa”, spune ea.

Tocmai etapele mai puțin plăcute ale învățării pot avea un rol pe care răspunsul instantaneu îl face ușor de ocolit.

„Uneori trebuie să nu știi. Să cauți. Să greșești. Să te întorci. Să încerci din nou. Să te enervezi puțin și apoi să ai bucuria aceea: «Aha, am înțeles!». Dacă introducem permanent un instrument care scurtează drumul dintre întrebare și răspuns, copilul poate pierde tocmai experiența procesului. Iar procesul este o parte esențială a învățării”, continuă aceasta.

O temă impecabilă nu arată neapărat cât a înțeles elevul

Pentru părinți și profesori, diferența poate fi dificil de observat dacă evaluarea se oprește la produsul final. Un proiect bine scris sau un exercițiu rezolvat corect nu arată automat cât din proces îi aparține copilului.

„Un copil poate veni cu o temă impecabilă, foarte bine structurată, cu un vocabular foarte bun, și totuși să nu poată explica liber ce a scris”, adaugă specialista.

Olga Ghițac propune o verificare care nu presupune nici detectoare AI, nici control permanent al dispozitivelor: „Dacă un copil a făcut un proiect extraordinar, nu mă interesează doar proiectul. Vreau să vorbesc cu el despre el. «Povestește-mi ce ai înțeles. De ce ai ales ideea aceasta? Tu ce crezi? Ce ai fi făcut diferit? Explică-mi cu cuvintele tale.»”

În același timp, datele disponibile despre efectele AI asupra copiilor sunt încă limitate. Inteligența artificială generativă accesibilă publicului este o tehnologie relativ nouă, iar cercetătorii nu au încă răspunsuri pentru toate vârstele și toate tipurile de utilizare.

Un studiu experimental realizat de cercetători de la Technion - Israel Institute of Technology a urmărit inclusiv activitatea cerebrală a 15 copii de 6-7 ani și a 16 adulți în timp ce foloseau ChatGPT într-o sarcină creativă. Cercetătorii au observat la copii o sincronizare mai redusă a activității în regiuni asociate atenției și procesării informației comparativ cu adulții. Studiul este însă un preprint, nu a trecut încă prin procesul complet de peer review, iar numărul participanților este foarte mic, astfel că rezultatele trebuie interpretate cu prudență.

„Întâi gândești tu, apoi întrebi AI-ul”

Pentru Olga Ghițac, răspunsul nu este eliminarea tehnologiei din viața elevilor. Modul în care este construită activitatea poate face diferența între folosirea AI pentru a obține un produs și folosirea lui pentru a învăța.

„Eu nu cred foarte mult în soluția bazată exclusiv pe restricții. Să interzicem gadgeturile, să interzicem ChatGPT sau să inventăm un alt AI care să detecteze dacă elevul a folosit AI mi se pare că ne ține într-o luptă continuă cu tehnologia, în loc să ne uităm la problema de fond”, mărturisește aceasta.

În practică, specialista propune o regulă simplă pentru copii: „În ceea ce privește ChatGPT, regula mea ar fi simplă: întâi gândești tu, apoi întrebi AI-ul. Îi poți cere să îți explice ceea ce nu ai înțeles, să îți arate unde ai greșit, să îți pună întrebări, să îți ofere o perspectivă diferită. Dar după aceea trebuie să poți închide ecranul și să explici singur ce ai înțeles.”

Asta înseamnă, de exemplu, ca elevul să încerce mai întâi singur problema, iar apoi să folosească AI-ul pentru explicații, feedback sau întrebări suplimentare, în loc să îi ceară direct rezolvarea.

Când AI-ul devine o „cârjă”

Unul dintre reperele la care părinții pot fi atenți este autonomia copilului în raport cu sarcinile pe care înainte le-ar fi abordat singur.

„M-aș uita în primul rând la autonomie. Mai încearcă singur înainte să întrebe? Poate să stea în fața unei probleme fără să caute imediat răspunsul? Poate să explice cu propriile cuvinte ceea ce tocmai a scris? Tolerează faptul că nu știe? Are curiozitatea de a căuta sau vrea doar rezultatul?”, adaugă specialista.

Pragul devine mai clar atunci când instrumentul începe să influențeze percepția copilului asupra propriilor capacități: „Un semn important este momentul în care copilul spune, explicit sau implicit, «eu nu pot fără AI». Atunci nu mai discutăm doar despre eficiență, ci despre încrederea lui în propriile resurse.”

Pentru psiholog, discuția nu poate fi însă redusă la tehnologie. Volumul de muncă, oboseala copiilor, ritmul școlii și presiunea pentru rezultate pot contribui la alegerea celei mai rapide căi spre rezolvarea unei sarcini.

„Dacă volumul este foarte mare, ritmul este foarte rapid, copilul este obosit, părintele este obosit, iar evaluarea urmărește în primul rând rezultatul, atunci este firesc să apară tentația instrumentului care oferă rezultatul cel mai repede,” adaugă ea.

Într-un sistem în care răspunsurile devin din ce în ce mai accesibile, miza educației se poate muta tocmai spre ceea ce un răspuns generat în câteva secunde nu demonstrează: dacă elevul a înțeles, poate explica, poate pune întrebări și poate ajunge la o concluzie fără ajutor.

„Mi-aș dori o școală cu mai puțină materie, mai bine structurată, cu mai mult timp pentru înțelegere și enorm de mult dialog. Pentru că, într-o lume în care răspunsurile vor fi din ce în ce mai ușor de obținut, valoarea educației nu mai poate sta doar în a avea răspunsul. Trebuie să stea și în capacitatea copilului de a gândi, de a pune întrebări, de a discerne și de a ajunge singur la o concluzie”, conchide aceasta.