Travel Forum 2026. Românii cheltuie 3,6 miliarde de euro în vacanțe în străinătate, iar turiștii străini nu vin la noi. Ce e de făcut

Românii cheltuie 3,6 miliarde de euro în vacanțe în străinătate, în timp ce turiștii străini ocolesc România. Gradul de ocupare al hotelurilor e de 30% pe an, sezonul durează două luni și nimeni nu vine iarna. La Travel Forum 2026, organizat de „Adevărul" și IC Events la Hotelul Sheraton București, industria și-a spus problemele fără menajamente: lipsă de strategie, promovare fără rezultate și un sistem de vouchere gândit prost de la bun început.

Dragoș Anastasiu și Irineu Darău au discutat problemele din turism la Travel Forum 2026 Foto: Adevărul/Ovidiu Udrescu

Alexandra Arsene, ANAT: „Răspunderea rămâne în mâna omului”

Alexandra Arsene, secretar general ANAT, a vorbit despre responsabilitatea agențiilor și a companiilor în folosirea inteligenței artificiale, susținând că AI-ul poate deveni un avantaj competitiv pentru firmele care știu să îl folosească, însă decizia și responsabilitatea finală trebuie să rămână la om.

„Putem avea un rol foarte important pe partea de educație. Dar ce vreau să aduc în discuție acum este partea de responsabilitate. Sigur că AI-ul e un instrument. Sigur că agențiile care înțeleg importanța acestui instrument vor avea un avantaj. Filtrul acesta pe care omul îl aplică AI-ului e ceea ce va asigura avantajul competitiv pentru agențiile de turism.

Vă dau un exemplu. La începutul părții de analiză juridică în ceea ce privește domeniul AI a existat o situație: un cetățean care își pierduse bunica a întrebat chatbotul companiei Air Canada dacă poate beneficia de un tarif redus. I se spunea că poate cumpăra biletul la preț întreg, urmând să primească din partea companiei o rambursare. A cumpărat biletul. Nu a primit rambursarea. A ajuns în instanță.

Compania e responsabilă de ce i se spune clientului. Nu putem pune responsabilitatea în cârca clientului. Aici e punctul pe care vreau să-l ating în această intervenție: faptul că răspunderea rămâne în mâna omului”, a adăugat Arsene.

Arsene a vorbit și despre rolul organizațiilor patronale, despre care spune că trebuie să poată interveni în momentele de criză, dar și să anticipeze problemele care pot apărea în industrie.

„Știți cum e, în domeniul nostru, al organizațiilor patronale, în general ești relevant în situații de criză, când poți să intervii. Altfel, în situații calme, încercăm să fim aproape de oameni, să răspundem la problemele lor. Când putem interveni, intervenim.

Intenția noastră e să fim aproape de ei, să vedem «the bigger picture», care de multe ori nu coincide cu interesul pe termen scurt și mediu, dar, având acces la informații la nivel mondial, putem să anticipăm anumite evenimente care vin peste noi...”

Secretarul general ANAT a susținut că dezvoltarea instrumentelor digitale face ca informația să poată ajunge rapid la un număr foarte mare de persoane, inclusiv prin intermediul unor oameni care nu au neapărat intenții bune. În acest context, ea consideră că educația este esențială.

„E destul de greu de combătut, pentru că democratizarea acestor instrumente digitale pune în mâna multor persoane instrumentul prin care să ajungă la foarte multă lume și nu toți sunt bine intenționați. Educația face diferența.

Reglementări există. Problema e că ele nu sunt aplicate, iar unele dintre ele nu sunt aplicabile. Chiar dacă intenția e una bună, practica ne omoară. (...) Nu cred că trebuie să mergem spre o suprareglementare, ci spre educație. (...) Educația este punctul focal pentru toată chestiunea asta.

Ne-ar ajuta și campanii guvernamentale, evident, dar și sprijinul, dacă vreți, al mass-media, care să nu mai promoveze... Ele atrag, vând, dar componenta morală trebuie să fie peste monetizare”, a spus Arsene la Travel Forum 2026.

ANAT: Industria turismului găsește tot mai greu angajați. Pe cei buni îi găsești și mai greu”

Lipsa forței de muncă bine pregătite este una dintre problemele cu care se confruntă industria turismului, iar extinderea sezonului ar putea contribui la păstrarea angajaților, susține Alexandra Arsene, secretar general ANAT. Ea spune că industria trebuie să investească mai mult în formarea oamenilor, inclusiv prin educație și pregătire încă din timpul școlii.

Industria turismului se confruntă cu o acută lipsă de personal calificat Foto: arhivă

„Sustenabilitatea costă și depinde cine suportă costul ăsta. Cred că responsabilitatea mai importantă rămâne producătorului. Dincolo de chestiunea de mediu, văd sustenabilitatea ca un concept extins. Nu vorbim doar de mediu, trebuie să fie și din punct de vedere social, economic.

Acum vedem schimbările... se extinde sezonul. Extinderea sezonului înseamnă, practic, că noi avem o oportunitate de a sprijini (...) acordarea de stimulente pentru a face investițiile atractive, să putem avea turiști care să vină și în extrasezon și să putem să păstrăm forța de muncă, pe care o găsim greu.

E extrem de greu să avem o forță de muncă suficient de calificată, suficient de bine pregătită, care să ofere servicii suficient de bune din punct de vedere calitativ. Greu găsești angajați, ca în toate domeniile. Și pe cei buni îi găsești și mai greu.

Cred că soluția e undeva la mijloc. Trebuie să ne asumăm, ca industrie, să nu ne așteptăm să găsim oameni gata pregătiți. Găsim oameni din ce în ce mai puțin dispuși să o ia etapă cu etapă. Trebuie să atingem foarte bine aceste ținte de educație. Să avem încă din timpul școlii oameni care să aibă mindset-ul potrivit pentru a intra în câmpul muncii.

Tot acest acces la instrumentele online nu ne ajută foarte tare. (...) Eu am un copil preadolescent care își dorește să fie influencer și e greu să-i explici că, de fapt, sunt milioane de alți influenceri care n-au reușit pentru unul care a reușit”, a spus ea.

Alexandra Arsene, ANAT: „Nu suntem noi oaia neagră a Europei”

Alexandra Arsene, secretar general ANAT, susține că turismul românesc are nevoie mai ales de măsuri administrative și de predictibilitate, nu neapărat de alocări suplimentare de bani. Ea a dat ca exemplu pregătirea sezonului estival și problemele recurente legate de plaje.

„Stăm extrem de bine la partea de ajutor verbal. Extrem de bine stăm la chestia asta. De pus în practică e mai dificil un pic și înțelegem foarte bine toate constrângerile care există. Și, de fiecare dată, noi am încercat să nu cerem bani, ci pur și simplu chestiuni care sunt mai mult legate de zona operațională și legate de predictibilitate.

Partea asta cu plajele, că nu suntem gata niciodată să începem sezonul la timp, că tot timpul se începe sezonul târziu, sunt tot felul de sincope care, din punctul meu de vedere, nu costă bani și trebuie făcute din timp.

Cu toate bubele lui, litoralul nostru e foarte frumos și e comparabil cu foarte multe alte litoraluri. Nu suntem noi oaia neagră a Europei. Serviciile au crescut foarte mult în calitate”, a adăugat reprezentanta ANAT.

Arsene a vorbit și despre efectele voucherelor de vacanță asupra turismului intern, susținând că acestea au contribuit la creșterea numărului de structuri turistice autorizate și la fiscalizarea unei părți a sectorului.

„Voucherele au ajutat foarte mult. Acum suntem 80% turism intern și românii vin în continuare în România în detrimentul altor destinații – este un plus. Aceste vouchere au fost studiate de economiști, mecanismul de acordare – înapoi se întorc mai mulți bani decât se dau. Și vorbim și despre faptul că se creează locuri de muncă, s-au scos foarte multe structuri de primire turistică (...) A fost o creștere exponențială a numărului de structuri autorizate. Existau și operau și înainte, doar că în zona gri sau neagră. Aceste vouchere au ajutat la fiscalizare”, a spus ea.

Secretarul general ANAT consideră că operatorii români trebuie sprijiniți pentru a putea concura pe o piață în care turiștii au tot mai multe alternative.

„Dacă noi nu ajutăm operatorii din România să fie competitivi, nu ne putem aștepta la rezultate spectaculoase”, a adăugat Arsene.

Adina Serac, TUI România: „City break-urile nu vor muri niciodată”. 

City break-urile rămân un segment important pentru turiști, iar agențiile de turism trebuie să găsească modalități prin care să-i convingă pe cei care își organizează singuri astfel de călătorii să apeleze la servicii specializate, consideră Adina Serac, Head of Sales TUI România. La Travel Forum 2026, aceasta a vorbit despre evoluția city break-urilor, dar și despre schimbarea rolului agențiilor într-o perioadă în care turiștii au acces la foarte multe informații online.

TUI nu va renunța la city-break-uri Foto: arhivă

„Niciodată nu renunțăm la city break-uri, sunt în continuare o componentă foarte importantă. Cred eu că, atunci când menționăm city break-uri, ne referim la cele în afara țării, dar pot fi și în țară și avem câteva exemple chiar de succes: Oradea, Timișoara, Sibiu, Brașov, Iași.

Sunt câteva exemple de succes la noi, în România, și, în momentul în care discutăm de city break-uri, nu m-aș opri la un city break în Londra, Paris, ci, practic, le-aș privi împreună. Nu spun nici măcar în paralel, pentru că turismul intern și cel extern nu sunt în antiteză, sunt unul în completarea celuilalt.

Din punctul meu de vedere, city break-urile nu vor muri niciodată, pentru că au un mix perfect între ruperea de cotidian, scurt, dar te ajută să schimbi peisajul. Mixul perfect pentru ce înseamnă partea culturală, gastronomică. Reușești să ajungi într-o destinație unde te deconectezi, te bucuri de ce are de oferit destinația respectivă și la un preț mult mai mic față de o vacanță”, a continuat ea.

Cum le mutăm din zona «do it yourself» în agențiile de turism?”

Serac consideră că agențiile trebuie să își regândească rolul, întrucât turistul are astăzi acces direct la informații despre hoteluri, zboruri și destinații. În opinia sa, avantajul agențiilor ar trebui să fie reprezentat de capacitatea de a filtra informația și de a oferi siguranță și sprijin.

„Cred că diferența majoră față de ce se întâmpla înainte e, de fapt, accesul la informație. Anterior, turiștii veneau în agențiile de turism tocmai pentru a obține informații, informații cu privire la hoteluri, la zboruri, la ce pot face în destinație.

În momentul de față, toate aceste informații, poate chiar mai mult decât își dorește turistul, când spun mai mult, e că există uneori mai multă informație care poate să bulverseze, se găsesc online. Și atunci diferența sau plusul pe care noi, agențiile, trebuie să-l aducem constă în modul în care diseminăm informația”, a spus ea.

Reprezentanta TUI România a subliniat și importanța siguranței și a încrederii, despre care spune că pot deveni elemente prin care agențiile să se diferențieze de soluțiile online.

„Ne întoarcem la ce spuneam inițial: siguranță și încredere. Te poți informa online, poți căuta informația în diverse surse. Problema e că trebuie să știi să alegi această informație”, a adăugat Serac.

Serac a mai spus că rolul agenției nu se termină în momentul în care turistul pleacă în vacanță, întrucât aceasta poate interveni atunci când apar probleme în destinație.

„Dincolo de partea de recomandare, AI-ul nu va putea niciodată să ajute turistul odată ajuns în destinație. Degeaba vei scrie în ChatGPT, că s-ar putea să nu primești un răspuns pe care îl cauți și cu atât mai puțin un ajutor”, a afirmat Serac.

Andreea Petrișor, TUI România: „AI-ul nu va înlocui niciodată componenta umană”

Andreea Petrișor, Managing Director TUI România, a vorbit despre impactul inteligenței artificiale asupra industriei turismului și despre temerile legate de faptul că tehnologia ar putea înlocui angajații. Ea spune că schimbarea este deja prezentă, în special în modul în care turiștii își pregătesc vacanțele, însă consideră că interacțiunea umană rămâne esențială, mai ales în situațiile de criză.

Adevărul și IC Events organizează Travel Forum 2026 Foto: arhivă

„De foarte multe ori văd o reticență sau o frică față de AI. Nu e un subiect în care vedem o tendință de schimbare de comportament, schimbările sunt deja acolo. (...) Pregătirea practică a vacanței a fost prima pătrunsă de această tendință.

Văd foarte mult și teama că «îmi va lua jobul» sau că «mă va înlocui». Nici cu asta nu sunt de acord. Într-adevăr, ce face foarte bine AI-ul ține de partea de eficiență. Ce nu va face niciodată? Nu va înlocui niciodată componenta umană.

În momentele de criză, mai ales, se observă cât de mult oamenii își doresc să lucreze cu alți oameni. De ceva timp ne-am asumat că noi suntem o companie «AI first». Dar asta nu a înlocuit oamenii TUI care sunt în destinație, colaboratorii cu care lucrăm etc.

Am avut nave de croazieră care au rămas blocate în contextul războiului, dar oamenii au venit acasă. Noi, împreună cu voi, cei din industrie, am avut grijă de ei și asta, cu siguranță, AI-ul nu are cum să înlocuiască”.

Agențiile de turism trebuie să ofere sprijin și după ce turiștii ajung la destinație

Adina Serac, Head of Sales TUI România, a vorbit la Travel Forum 2026 despre schimbarea rolului agențiilor de turism într-o perioadă în care turiștii au acces direct la un volum foarte mare de informații online.

„Cred că diferența majoră față de ce se întâmpla înainte e, de fapt, accesul la informație. Anterior, turiștii veneau în agențiile de turism tocmai pentru a obține informații - informații cu privire la hoteluri, la zboruri, la ce pot face în destinație.

În momentul de față, toate aceste informații, poate chiar mai mult decât își dorește turistul - când spun mai mult, e că există uneori mai multă informație care poate să bulverseze -, se găsesc online. Și atunci diferența sau plusul pe care noi, agențiile, trebuie să-l aducem constă în modul în care diseminăm informația”, a spus ea.

Serac consideră că agențiile de turism trebuie să ofere în continuare un plus prin recomandări și prin sprijinul acordat turiștilor, inclusiv după ce aceștia ajung la destinație.

„Dincolo de partea de recomandare, AI-ul nu va putea niciodată să ajute turistul odată ajuns în destinație. Degeaba vei scrie în ChatGPT, că s-ar putea să nu primești un răspuns pe care îl cauți și cu atât mai puțin un ajutor.

Ne întoarcem la ce spuneam inițial: siguranță și încredere. Te poți informa online, poți căuta informația în diverse surse. Problema e că trebuie să știi să alegi această informație, altfel vei ajunge într-un context precum... s-a vehiculat online că există un festival și toată lumea s-a dus acolo să urmărească acel festival, bazându-se exclusiv pe informațiile din AI.

Punctul pe «i» trebuie pus pe siguranță, încredere. Când rămâi în destinație, e obligatoriu să fii repatriat în țară și e o chestiune legală”, a adăugat reprezentanta TUI România.

Ștefan Balaur: „Nu putem, dacă ne uităm la 2026, să nu ținem cont de puterea de cumpărare a românilor”

Ștefan Balaur, vicepreședinte și COO FIHR & Continental Hotels, a vorbit la Travel Forum 2026 despre criteriile care influențează alegerea unei vacanțe, dar și despre schimbările din comportamentul turiștilor români și evoluția turismului în ultimii ani.

„Cu siguranță, prețul e o componentă importantă în decizia de a alege o vacanță. Dar nu e singura componentă. Siguranța e, de asemenea, importantă atunci când apar, ca să spun așa, probleme în zonă. Planează o suspiciune. Dacă această suspiciune nu e prezentă, siguranța devine mai puțin importantă în decizie.

În România, din păcate, 90+% fac outgoing – vacanțe în străinătate. Foarte, foarte puține agenții se ocupă cu adusul turiștilor în România. Aceia sunt turiștii străini care influențează serviciile hoteliere, turismul din România și, din păcate, în momentul de față, balanța de plăți între incoming și outgoing e în favoarea outgoing-ului. Românii preferă destinațiile din afara țării. Cel puțin pentru moment, dacă nu mă înșel, deficitul e de 3,6 miliarde de euro”, a declarat el la Travel Forum 2026.

Balaur a explicat că începutul lui 2026 continuă, în opinia sa, tendința de scădere observată după 2024, când apetitul pentru călătorii a atins un nivel ridicat.

„Cum a început anul? Cred că continuăm trendul care a fost în 2025 față de 2024, care a fost în scădere. Cu cât ne ducem mai în urmă, cu atât ne apropiem de perioada pandemiei sau imediat după pandemie, când a fost un boom extraordinar. Toată lumea voia să călătorească, nimeni nu știa unde.

2024 a fost undeva un vârf de călătorii, cel puțin în România, după care acest apetit a scăzut. Și nu doar că a scăzut, ci s-a îndreptat spre alte destinații, care au devenit mai posibile pentru bugetele respective”, a spus Balaur.

Puterea de cumpărare schimbă comportamentul turiștilor

Reprezentantul FIHR și Continental Hotels a pus evoluția din 2026 și în legătură cu scăderea puterii de cumpărare, despre care spune că se reflectă inclusiv în durata vacanțelor și în numărul turiștilor din anumite segmente.

„Nu putem, dacă ne uităm la 2026, să nu ținem cont de puterea de cumpărare a românilor, care, din toate statisticile, a scăzut, motiv pentru care și preferințele turiștilor s-au schimbat puțin. Se poate vedea în durata medie de ședere. Se poate vedea într-un număr mult mai mic de turiști, în special pe segmentele mai low-cost.”

Adina Serac, TUI România: „Turistul caută valoarea și siguranța”

Adina Serac, Head of Sales TUI România, a vorbit despre schimbările din comportamentul turiștilor și despre modul în care industria trebuie să se adapteze noilor criterii după care aceștia își aleg vacanțele. Potrivit acesteia, prețul rămâne un reper important pentru operatorii din turism, însă nu este singurul criteriu care contează pentru client.

„S-au schimbat preferințele turiștilor. A fost un an dificil. Consider că se vor schimba în continuare preferințele în ceea ce privește alegerea vacanțelor, a destinațiilor.

În primul și în primul rând, cred că, în mintea noastră, și a celor prezenți în sală, și a celor care activează în industrie, foarte mult rămânem blocați în preț: cât costă vacanța, astfel încât să fie produsul meu cât mai competitiv. Indiferent dacă vorbim de o noapte de cazare, de un hotel, cred că foarte mult ne focusăm în direcția prețului.

Dar cred că e un detaliu care doar ne fură ochii, pentru că turistul caută valoarea și siguranța. Siguranța e pe primul loc, din punctul meu de vedere. Cred că de foarte mulți ani traversăm ani dificili. Când discutăm despre valoare, vorbim despre ceea ce vor primi turiștii de banii pe care îi dau”, a spus ea.

Un alt aspect important sunt schimbările climatice, a adăugat ea. „Poate ne gândim: ce legătură are asta? Mai devreme, antevorbitorii spuneau că ne uităm afară, ne uităm dacă e soare, e foarte frumos – tragem o fugă pe litoral sau în Deltă sau la munte. Dincolo de chestiile astea de bază, ne uităm la schimbările climatice, care afectează pe termen lung destinațiile.

Înainte de pandemie, de exemplu, Egiptul era o destinație privită exclusiv ca destinație de iarnă și, iată, în ziua de azi, Egiptul e o destinație operabilă tot anul. Chiar vara, când temperaturile sunt mai ridicate, este o destinație foarte bună.

Alt exemplu ar fi Maldive sau Bali – destinații privite ca fiind exclusiv pentru sezonul rece din România”, a spus Serac.

Dorian Lungu: „Lucrul cel mai rău din turism este faptul că nu se lucrează împreună”

Dorian Lungu, președintele Organizației de Management al Destinației Brașov, a explicat cum a fost construită organizația și care sunt principalele probleme identificate în primele luni de activitate. OMD Brașov, care include și Poiana Brașov, a început activitatea în decembrie, iar prima întâlnire cu actorii importanți din turism a avut loc pe 27 decembrie.

„OMD-ul din Brașov are o structură atipică, în ideea în care, din punct de vedere procentual, 45% este la Primărie, în Consiliul Local, sub 50%, ceea ce, din câte știu eu, în țară nu prea se întâmplă în marea majoritate. 35% este la plătitorii de taxe, deci Asociația Hotelierilor din Poiana Brașov și Asociația Hotelierilor din Brașov, și restul se duce către Breasla Cârciumarilor și sporturile de iarnă ș.a.m.d.

Am preferat să începem cu câteva asociații reprezentative pentru Brașov și cred eu că, practic, în șase luni am reușit să realizăm OMD-ul și să-l punem pe picioare. Mai important de atât, cred că aș spune că am început cumva să încercăm să identificăm lucrurile mai slabe.

Lucrul cel mai rău din turism este faptul că nu se lucrează împreună”, a spus Lungu.

OMD Brașov vrea să aducă la aceeași masă hotelierii și marii investitori

Lungu a spus că una dintre primele provocări a fost depășirea orgoliilor și crearea unui cadru în care operatorii din turism și marii investitori să lucreze împreună.

„Mi-am dat seama că a trebuit să colaborăm cumva, să dăm orgoliile la o parte. Sunt foarte multe orgolii. Sunt oameni buni, care cunosc turismul, dar și multe orgolii. Și, când vorbim de investiții mari, am reușit să pun la masă primii patru investitori mari, ceea ce nu s-a reușit niciodată.

Foarte mult am încercat să-i aducem pe acești oameni împreună, să punem o taxă de comun acord cu ei. În Brașov e 7 lei, care se duc către OMD, de cazare pe noapte, iar 5 lei pentru Salvamont. Și acești bani se duc către asta și am reușit să avem un buget cu care să facem niște lucruri.”

Președintele OMD Brașov a subliniat că strategia de dezvoltare a destinației ar trebui construită împreună cu specialiștii și operatorii locali, ținând cont și de interesele locuitorilor.

Brașovul este foarte vizitat Foto: arhivă

„O să vedeți strategia, care țin să fie făcută de specialiștii din Brașov, în colaborare cu oamenii din Brașov. Brașovul are un statut de cetate asediată. Nu, Brașovul este o cetate locuită încă și vreau să ținem oamenii ăia să locuiască în continuare acolo. E important să fie acolo, chit că 4 milioane și jumătate de oameni trec prin Piața Sfatului anual.”

„Datele din turism sunt eronate”

Dorian Lungu a atras atenția și asupra dificultăților pe care le întâmpină atunci când încearcă să obțină date reale despre turism, în special în ceea ce privește cazările în regim short-term.

„Cred că, dacă vine cineva și zice că se pricepe la OMD-uri în România, nu o să-l cred, că e ceva nou.

Din păcate, datele din turism sunt eronate. Nu din cauza INS-ului, dar datele pe care le are INS sunt eronate. Vă dau un exemplu: în Brașov, luăm short-term, INS are 138 în platforma lor de locații. Dacă mergem la MEDAT, la minister, avem 1.104 autorizate, cu acte în regulă. Ce am descoperit noi, făcând strategia, e că dacă mergem pe platforme, Airbnb, sunt peste 2.000”.

Lungu a susținut că dezvoltarea turismului bazat pe cazare în regim short-term pune presiune pe infrastructura orașului fără să genereze întotdeauna un nivel similar de consum în economia locală.

„Genul de turism în Brașov, din punctul meu de vedere, începe să decadă. Acei turiști se cazează câte șase în Airbnb, vin cu mașina, îți mănâncă maximum un covrig dintr-un supermarket, presiunea pe tot ce înseamnă colectare de deșeuri, infrastructură, e mare și de aici e un lanț întreg.”

„Brașovul trebuie să fie proactiv”

Lungu a vorbit și despre nevoia ca operatorii locali să se adapteze cererii și să atragă turiștii pe care destinația îi dorește, nu doar să aștepte ca aceștia să vină.

„Întotdeauna sistemul economic funcționează ca cel de cerere și ofertă. Sunt antreprenori bucureșteni care au vrut să-și deschidă restaurante de calitate în Brașov și au eșuat, pentru că acolo omul nu caută restaurantul de calitate.

Turismul brașovean a fost tot timpul un turism reactiv. Foarte puține hoteluri au răspuns punctual, s-au mai dus pe la târguri și au început să aducă anumite tipuri de clienți. Ăia sunt foarte puțini și, în general, în Poiana Brașov. Vin bucureștenii, se înghesuie pe Valea Prahovei... și asta se va schimba.

Trebuie să mergem să ne aducem turiștii pe care îi vrem, pentru că Brașovul e un pic favorizat și prin poziție... Cu toate astea, e cel mai vizitat. Așa e când ai o fată frumoasă, te duci și o cauți și-n mijlocul muntelui, că așa e vorba...”.

În acest context, președintele OMD Brașov consideră că aeroportul și infrastructura feroviară sunt esențiale pentru dezvoltarea turismului din zonă.

„Trebuie să fim proactivi, să mergem către o zonă turistică. Aeroportul are cea mai mare însemnătate. Pe urmă, să avem o discuție cu cei care operează pe calea ferată. Eu vin la București doar cu trenul, de fiecare dată, pentru că, dacă vin cu mașina, mă enervez”, a declarat Lungu.

„Aeroportul va fi poarta de intrare a turiștilor pe care noi îi vrem”

Lungu a spus că OMD Brașov încearcă să pună la aceeași masă hotelierii, reprezentanții HoReCa și ceilalți actori locali, dar și să crească durata medie de ședere a turiștilor.

„Ce e foarte important sunt aceste două aspecte. Unu – legat de lăsat orgoliile la o parte și de a lucra împreună, iar asta cred eu că am reușit să unim în Brașov - atât hotelierii, HoReCa, Breasla Cârciumarilor - și încercăm acum să identificăm tot mai mult, iar durata de ședere, care a scăzut de la 1,8 la 1,7, să crească în Brașov.

Am reușit să deschidem o linie de chartere. Germania și Israelul sunt principalii turiști care vin în Brașov. Mai avem două linii acum către Spania, care se vor deschide, deci aeroportul va fi poarta de intrare a turiștilor pe care noi îi vrem”, a afirmat Lungu.

OMD Brașov pregătește, de asemenea, o platformă prin care turiști vedeți curând un site, o aplicație a Brașovului, care să vă arate ce puteți face în Brașov, fie că sunteți singuri, fie căi să poată descoperi mai ușor activitățile și experiențele disponibile în oraș.

„O să vedeți curând un site, o aplicație a Brașovului, care să vă arate ce puteți face în Brașov, fie că sunteți singuri, fie că sunteți cu familia. Toate aceste lucruri, dacă reușim să le integrăm...”, a spus el.

Marius Popescu: Este foarte trist că avem aeroporturi care nu fac trafic

Marius Popescu, președintele Asociației Companiilor Aeriene Românești „Carpathia”, a vorbit la Travel Forum 2026 despre necesitatea unei mai bune integrări între diferitele forme de transport și despre problemele aeroporturilor regionale care nu reușesc să atragă suficient trafic.

„Când vorbim despre multimodal, ne ajută foarte tare să avem o integrare când vine vorba despre transport. Dacă un turist vine, să zic, din Franța și aterizează pe Otopeni, să ajungă într-un timp foarte scurt la Unirii sau la Gara de Nord”, a explicat Popescu.

În ceea ce privește aeroporturile regionale cu trafic redus, acesta a susținut că este nevoie de o colaborare mai bună între autoritățile locale și actorii din turism pentru a găsi soluții de atragere a turiștilor.

„Spuneați de aeroporturi care nu au trafic. E foarte trist că avem aceste perle, dar acolo, bineînțeles, este o culpă. Nu aș arăta cu degetul direct, dar e o culpă a OMD-ului sau a actorilor turistici de acolo, care nu dialoghează cu Consiliul Județean, cu Primăria orașului Tulcea, din Delta Dunării, pentru a găsi o soluție de a crește acest trafic aerian pe care îl avem în județul Tulcea”, a spus Marius Popescu.

Președintele Asociației „Carpathia” consideră că lipsa unei colaborări între autorități și operatorii din turism afectează dezvoltarea unor regiuni cu potențial turistic ridicat.

„E trist. Este foarte trist pentru că actorii nu se adună între ei, să dialogheze, să lase la o parte orgoliile: că eu am cel mai frumos complex turistic, că eu ofer cea mai bună experiență turistului”, a declarat Popescu.

Acesta a susținut că autoritățile locale și operatorii din turism ar trebui să lucreze împreună pentru a atrage turiști și pentru a susține, acolo unde este necesar, anumite rute aeriene.

„Actorii de acolo, CJ-ul, să aducă turiști și să subvenționeze anumite zboruri”, a spus Popescu.

Anastasiu: Voucherele au fost o perfuzie pentru industrie, dar au fost gândite prost

Dragoș Anastasiu a vorbit și despre voucherele de vacanță și despre modul în care, în opinia sa, acest mecanism ar fi trebuit construit astfel încât să ajute nu doar industria turistică, ci și extinderea sezonului.

Dragoș Anastasiu a vorbit și despre voucherele de vacanță Foto: Adevărul/Ovidiu Udrescu

„Eu sunt medic de profesie. Nu poți să ții un pacient ani și ani la terapie intensivă, pe perfuzii și transfuzii. Nu funcționează așa organismul.

Voucherele de vacanță au fost introduse în legislația română când eu eram președinte ANAT, se întâmpla în 2008, pe partea cealaltă era doamna Udrea. Și atunci au fost introduse în România voucherele de vacanță și puteau fi folosite de mediul privat, putea să le folosească și statul. Ele au crescut încet-încet, lumea a înțeles destul de greu utilitatea lor, deși reprezentau o facilitate fiscală. În general, angajații vor cash. Când îi întrebi care sunt veniturile, bonurile de masă nu sunt considerate venituri, sunt considerate bonuri, nu bani. Aia a fost prima etapă.

A doua etapă, și aici sunt vreo 8-10 ani, când s-au introdus un fel de obligatoriu la stat și acolo s-a bucurat toată lumea, că oricum voiau să primească cash. Și au intrat aceste vouchere de vacanță, care sigur că au fost o perfuzie pentru industrie, indubitabil, au fost un ajutor pentru industrie”, a explicat el.

Anastasiu a criticat însă modul în care au fost concepute voucherele de vacanță, susținând că acestea ar fi trebuit acordate cu anumite condiții și orientate către persoanele cu venituri mai mici.

„În același timp, au fost, cel puțin în a doua fază, gândite prost. Pentru că, dacă iei în calcul ce se întâmpla cu voucherele de vacanță, toată lumea le folosea vara, la mare. Aceste vouchere ar fi trebuit să fie date cu niște condiții. Nu le-aș fi dat la toată lumea, cum s-au dat la început, inclusiv unui ministru care avea peste 10.000 de lei. Deci le-aș fi dat chiar celor care nu și-ar fi permis o vacanță și o făceau pe balcon, «balconiada». Cei care aveau până în 3.000-4.000 de lei, ei trebuiau să primească vouchere de vacanță. Le-aș fi dat celor care chiar nu-și permiteau, nu celor care s-au gândit să folosească voucherele când puteau să plătească din cash-ul lor”, a spus el, adăugând că le-ar fi dat în afara sezonului.

„Aș fi spus așa: avem vacanțele copiilor, care sunt în România determinante pentru plecatul românilor. Aș fi zis așa: în iulie, august, decembrie și aprilie nu se pot folosi. Și atunci ce se întâmpla? Aveai o categorie nouă de turiști, cei care nu și-ar fi permis, când oricum industria suferea în extrasezon. Și atunci era o aliniere a obiectivelor comune.

Așa, lumea s-a înghesuit și n-am lărgit sezonul. Gradul de ocupare la nivel național, anual, este de 30%. Cum poți să faci turism cu grad de ocupare de 30%? Eu am grad de ocupare în Deltă de 70% și nu fac profit, sunt la zero. Oi fi prost, dar cât de prost să fii?

De asta turismul nostru nu merge. Că nu are sezon. Ne îngrămădim toți. Nu avem numai hoteluri în România. În București, 50% se cazează prin apartamente. Noi toți ne înghesuim pe iulie și august și decembrie, că nu avem turiștii ăia străini care ar veni în extrasezon”, a completat Anastasiu.

Anastasiu: „De ce nu facem asta în mod strategic?”

Dragoș Anastasiu a susținut că statul ar trebui să se concentreze pe crearea condițiilor pentru investiții, în timp ce industria HoReCa trebuie să își schimbe modul de abordare și să atragă mai mult capital și mai mulți operatori internaționali.

„Ministerul trebuie doar să creeze condițiile ca industria să investească”, a afirmat Anastasiu.

El a vorbit despre necesitatea unei strategii prin care România să atragă mari operatori internaționali și să transforme promovarea turistică în rezultate concrete, dând ca exemple companii precum TUI și Dertour.

„De ce o firmă ca TUI, ca Dertour poate? De ce nu facem asta în mod strategic?”, a întrebat Anastasiu.

În acest context, fondatorul Grupului Eurolines a criticat și modul în care România participă la târgurile internaționale de turism, susținând că simpla prezență la astfel de evenimente nu este suficientă.

„Ne ducem la târguri... degeaba ne ducem și punem România pe niște taxiuri”, a spus Anastasiu.

El a precizat că participarea la târguri este importantă, dar trebuie urmărite și rezultatele concrete ale acestor acțiuni de promovare.

„Sigur că e bine, dar trebuie mai mult”, a afirmat Anastasiu, arătând că ar trebui văzut câte contracte sunt încheiate în urma participării la astfel de evenimente și câți turiști ajung efectiv în România.

Problema vizelor pentru turiștii din afara Europei

Anastasiu a ridicat și problema vizelor, în contextul în care România încearcă să atragă turiști și investitori din piețe aflate în afara Europei.

„Principala chestiune este cum le dăm oamenilor vize ca să atragem investiții în țara noastră”, a declarat Anastasiu.

Discuția a avut loc în contextul unei dezbateri mai largi despre piețele internaționale către care România ar trebui să se orienteze pentru a atrage turiști și capital.

„Cei mai mulți turiști vin din Germania, fără doar și poate. Veneau din Israel și acum vin din Israel destul de mult, dar Germania este pe primul loc. Germania a fost principalul donator de turiști din lume. 80 de milioane de oameni, mulți seniori cu bani, nedependenți de crize, pentru că au pensii suficient de bune și care, ce să vezi, vin în țări precum România nu când ne înghesuim toți la mare, la 40 de grade, să ne ducem corpurile la soare, ci vin în aprilie, pentru că scopul nu e să se prăjească la soare, ci experiența”, a declarat Anastasiu.

Darău: „Trebuie să ne orientăm către turiștii străini”

Irineu Darău a susținut necesitatea stimulării turismului de incoming, în special în contextul evenimentelor și al turismului de business.

„La aceste evenimente, și la cele de business, e o creștere naturală. Prima de incoming este absolut necesară”, a spus Darău.

România trebuie să atragă mai mulți turiști străini Foto: Adevărul/Ovidiu Udrescu

Potrivit ministrului, turiștii străini pot avea o contribuție importantă la economia locală, inclusiv prin cheltuielile făcute pentru transport, cazare și servicii.

„Trebuie să ne orientăm către turiștii străini. Prima de incoming poate fi un atu”, a declarat Darău.

Darău a atras atenția că strategiile turistice nu pot fi schimbate de la un an la altul fără o perioadă suficientă de pregătire.

„Pachetele turistice se pregătesc cam cu un an înainte. Dacă vrei să fii atractiv, trebuie să te pregătești din timp”, a spus acesta.

În opinia sa, deciziile privind strategia de dezvoltare a turismului trebuie să aibă continuitate și să nu depindă de schimbările politice.

„Este nevoie ca aceste decizii să fie scoase în afara politicului”, a afirmat Darău.

Bugetul de marketing al ministerului, concentrat pe târguri

Ministrul a vorbit și despre modul în care sunt cheltuiți banii pentru promovarea turismului.

„Tot bugetul de marketing al ministerului este fix pentru participarea la aceste târguri”, a spus Darău.

Acesta a susținut că statul are dificultăți în a construi o strategie eficientă de promovare în social media.

„Este foarte greu să faci social media la stat. Încerc să găsesc mijloace, dar cred că nu pe un minister trebuie să o faci”, a declarat Darău.

El a explicat că există inclusiv riscul ca instrumentele de promovare ale unei instituții publice să ajungă să fie folosite politic.

„Ne trezim peste unu-doi ani cu vreun politician că-și face marketing pe minister”, a spus Darău.

Anastasiu susține un OMD național

Ideea unui organism național de management al destinației (OMD) a fost salutată de Dragoș Anastasiu.

„Mă bucur atât de tare să aud un ministru care vorbește cu atâta lejeritate despre OMD-ul național! Asta este direcția corectă”, a afirmat Anastasiu.

Acesta a susținut că România are nevoie de un mecanism de promovare care să nu depindă permanent de alocările de la bugetul de stat.

„Ne trebuie o modalitate sustenabilă, să nu mai depindem de bugetul României”, a declarat Anastasiu.

Anastasiu: OMD-urile pot funcționa prin parteneriat între stat și mediul privat

Dragoș Anastasiu a susținut că dezvoltarea organizațiilor de management al destinației nu ar trebui să depindă exclusiv de existența unui cadru legislativ, ci de colaborarea dintre autorități și mediul privat.

„Acolo unde e bună-credință și inteligență nu e nevoie de lege”, a spus Anastasiu, dând ca exemplu OMD-ul din Sibiu, care, potrivit acestuia, a funcționat pe principiile parteneriatului public-privat înainte de existența cadrului legislativ actual.

Anastasiu a amintit și de primele încercări de creare a unor astfel de structuri pe litoralul românesc.

„Primul OMD a fost înființat pe litoral și îmi amintesc că atunci eram președinte ANAT. M-am dus acolo, am strâns toți decidenții la masă, primăriile, hotelierii”, a povestit acesta.

El a susținut că asocierea dintre autorități și mediul privat este esențială pentru dezvoltarea unei destinații turistice.

„Dacă nu faceți tipul ăsta de asociere între privat și stat, nu o să fie bine pentru litoralul românesc”, le-ar fi spus atunci celor implicați în proiect.

Darău: OMD-urile trebuie să aibă finanțare stabilă

Irineu Darău a vorbit despre sursele prin care ar putea fi finanțate structurile de promovare și management al destinațiilor turistice.

Potrivit acestuia, finanțarea ar putea proveni din mai multe surse, inclusiv din cotizațiile membrilor, taxa turistică și direcționarea unei părți din anumite taxe către promovarea turismului.

Adevărul și IC Events au organizat Travel Forum 2026 Foto: Adevărul/Ovidiu Udrescu

„Cum s-ar finanța? Și din cotizațiile membrilor, și din taxa turistică – cum s-ar împărți de la nivel local la nivel național -, și prin direcționarea unei părți din taxele posibile existente către acest lucru”, a explicat Darău.

Ministrul a comparat mecanismul cu situații în care o parte din anumite venituri este direcționată către domenii specifice, dând ca exemple accizele sau procentul alocat culturii din veniturile Loteriei.

Darău a susținut că finanțarea turismului ar trebui gândită astfel încât beneficiarii indirecți ai dezvoltării sectorului să contribuie la promovarea acestuia.

„Care sunt industriile care beneficiază direct din bunăstarea produsă din turism? Și acolo, cu o direcționare minimală a unor bani, e ca la un aluat care dospește: asiguri drojdia”, a declarat Darău.

El a insistat că finanțarea promovării turistice trebuie să fie predictibilă și să nu depindă de schimbările politice.

„Nu trebuie să depindă de fluctuațiile politice și să zici că vine un ministru mai deschis, care acordă mai mulți bani de marketing”, a spus ministrul.

România, în căutarea turiștilor străini

Dezbaterile de la Travel Forum 2026 au pus în centrul discuției problema competitivității turismului românesc și a modului în care România poate atrage mai mulți turiști internaționali.

Atât Anastasiu, cât și Darău au insistat asupra necesității unei strategii pe termen lung, a investițiilor și a unei promovări care să producă rezultate măsurabile.

Pentru industria turistică, miza este atragerea unor fluxuri mai mari de turiști străini, dar și găsirea unor mecanisme prin care promovarea României să nu depindă exclusiv de bugetele publice și de participarea la târgurile internaționale.

Știrea inițială

Turismul nu mai arată cum arăta acum cinci ani. Schimbările geopolitice, noile rute aeriene, inteligența artificială și un călător tot mai exigent și mai digital au transformat complet industria. Marți, 29 septembrie, începând cu ora 9.00, la Hotelul Sheraton București, Travel Forum 2026 - eveniment organizat de Adevărul și IC Events - aduce la aceeași masă autoritățile, investitorii și liderii sectorului pentru a răspunde la o singură întrebare: unde merge turismul de aici înainte?

Industria turismului trece printr-o perioadă în care schimbările economice și geopolitice ajung să influențeze direct destinațiile preferate de călători, investițiile și conectivitatea dintre piețe.

În acest context, Travel Forum 2026 aduce la aceeași masă reprezentanți ai autorităților, investitori și lideri ai industriei de turism, pentru a discuta despre transformările care redesenează harta globală a călătoriilor.

Tema ediției din acest an este „Turismul în noua economie globală: destinații, conectivitate, investiții și mobilitate”.

Transportul și infrastructura, factori-cheie pentru dezvoltarea turismului

Mobilitatea a devenit un element esențial pentru dezvoltarea economică, iar turismul este strâns legat de evoluția infrastructurii și a transporturilor.

Dezvoltarea rutelor aeriene, investițiile în infrastructura rutieră și feroviară, precum și rolul aeroporturilor și porturilor în dezvoltarea destinațiilor se numără printre temele aflate pe agenda Travel Forum 2026.

Discuțiile vor aborda inclusiv oportunitățile generate de parteneriatele public-private și modul în care investițiile în conectivitate pot contribui la dezvoltarea unor noi destinații turistice.

Cum se schimbă comportamentul turiștilor

Preferințele călătorilor reprezintă o altă temă centrală a forumului.

Participanții vor analiza evoluția turismului intern și internațional, schimbările în alegerea destinațiilor și dezvoltarea unor segmente precum turismul cultural, balnear și experiențial.

Pe agendă se află și dezvoltarea city-break-urilor și a turismului premium, precum și modul în care agențiile de turism se adaptează unui sector în care comportamentul consumatorilor se schimbă rapid.

Digitalizarea este, la rândul său, unul dintre factorii care influențează piața de travel, de la alegerea destinației și rezervarea unei călătorii până la serviciile oferite turiștilor.

Inteligența artificială, printre temele despre viitorul turismului

Tehnologia va ocupa un loc important în discuțiile de la Travel Forum 2026.

Un panel dedicat viitorului turismului va aborda utilizarea inteligenței artificiale, digitalizarea serviciilor și dezvoltarea turismului sustenabil.

Pentru operatorii din industrie, noile tehnologii pot schimba atât relația cu turiștii, cât și modul în care sunt promovate și administrate destinațiile.

Europa de Sud-Est, în noua configurație economică

Un alt subiect al forumului este poziționarea Europei de Sud-Est în contextul schimbării centrelor economice globale.

Noile fluxuri de călători și de capital, transformările geopolitice și dezvoltarea infrastructurii pot influența conectivitatea regiunii și capacitatea acesteia de a atrage investiții și turiști.

În acest context, Travel Forum 2026 își propune să creeze un cadru de dialog între autorități, investitori și reprezentanții industriei pentru identificarea oportunităților de dezvoltare și consolidarea parteneriatelor dintre sectorul public și cel privat.

Patru paneluri dedicate transformărilor din turism

Agenda evenimentului este structurată în patru direcții principale:

• Noua ordine economică și impactul asupra industriei turistice - schimbarea centrelor economice globale, contextul geopolitic, noile fluxuri de călători și investiții și rolul Europei de Sud-Est;
• Conectivitate, investiții și dezvoltarea destinațiilor - transport aerian, infrastructură rutieră și feroviară, aeroporturi, porturi și parteneriate public-private;
• Turism intern și turism internațional. Cum se schimbă preferințele călătorilor - noi tendințe în alegerea destinațiilor, turism cultural, balnear și experiențial, city-break-uri și turism premium;
• Viitorul turismului: tehnologie, digitalizare și sustenabilitate - inteligență artificială, digitalizarea serviciilor și turism sustenabil.