Cum se schimbă vacanțele românilor. Destinațiile care câștigă teren

Românii sunt mai atenți la preț atunci când își aleg vacanța, dar nu caută neapărat cea mai ieftină ofertă. Contează tot mai mult ce primesc pentru banii cheltuiți, iar pentru o parte dintre turiști experiențele, confortul sau chiar timpul economisit pot justifica un buget mai mare. Traian Bădulescu, consultant în turism și purtător de cuvânt al ANAT, explică pentru „Adevărul” cum s-au schimbat preferințele românilor și ce tipuri de vacanțe câștigă teren.

Cum s-a schimbat comportamentul turiștilor în ultima perioadă Foto: Shutterstock

„Piața turistică se află într-o perioadă de transformare, iar turistul român este astăzi mai informat, mai atent la raportul calitate-preț și, în același timp, mai interesat să obțină experiențe memorabile”, spune Traian Bădulescu, consultant în turism și purtător de cuvânt al ANAT.

Ce destinații din România au potențial

 România are destinații care pot atrage turiști în perioade diferite ale anului, iar sejururile de câteva zile deschid o piață inclusiv pentru cei care nu își pot lua un concediu lung.

„În turismul intern observăm o orientare tot mai clară către destinații care oferă mai mult decât cazare: turism cultural, gastronomic, balnear și de wellness, natură, activități și experiențe autentice. Munții, zonele balneare, Bucovina, Transilvania, Delta Dunării sau orașele cu patrimoniu cultural au un potențial foarte mare, inclusiv pentru sejururi scurte și vacanțe tematice”, spune acesta.

În străinătate, destinațiile care au atras ani la rând turiști români continuă să ocupe un loc important în piață. Alături de acestea apar însă mai multe tipuri de călătorii din care turiștii pot alege.

„Grecia, Turcia, Bulgaria, Spania, Italia sau Egipt rămân importante, însă se dezvoltă și interesul pentru destinații mai îndepărtate și pentru circuite, croaziere, city break-uri și vacanțe construite în jurul unor experiențe,” subliniază el.

Diferențele sunt tot mai vizibile și între bugetele alocate unei vacanțe. Piața trebuie să răspundă atât celor care își calculează atent cheltuielile, cât și unei categorii pentru care prețul nu este principalul criteriu de alegere.

„Se observă, de asemenea, o segmentare mai accentuată a pieței: unii turiști caută variante foarte accesibile, în timp ce alții sunt dispuși să plătească mai mult pentru servicii premium, confort, exclusivitate și experiențe personalizate,” mai spune Traian Bădulescu.

Vacanțe mai scurte, dar mai dese

La ora actuală un concediu nu mai trebuie să însemne neapărat una sau două săptămâni petrecute în aceeași destinație. Zborurile directe și posibilitatea de a organiza rapid o plecare au făcut loc și călătoriilor de câteva zile, care pot fi programate de mai multe ori într-un an.

„City break-ul rămâne unul dintre cele mai dinamice produse turistice, tocmai pentru că răspunde stilului de viață actual. Oamenii călătoresc mai des, dar nu neapărat pentru perioade foarte lungi. În paralel, turismul cultural și experiențial câștigă teren: turistul nu mai vrea doar să vadă un obiectiv, ci să înțeleagă locul, să descopere gastronomia, tradițiile, oamenii și poveștile unei destinații”, afirmă Traian Bădulescu.

Această schimbare face ca și modul în care este evaluată o vacanță să fie diferit. Numărul de stele al hotelului rămâne un reper, dar nu este singurul element pentru care un turist poate accepta un preț mai mare.

„Turismul premium se dezvoltă și el, iar acest lucru nu înseamnă doar hoteluri de cinci stele. Vorbim despre servicii personalizate, transferuri, gastronomie, experiențe private, circuite bine organizate și, foarte important, economie de timp. Pentru un anumit segment de turiști, timpul a devenit o resursă mai valoroasă decât diferența de preț”, consideră specialistul.

Mai avem nevoie de agenții de turism în era AI?

O bună parte din munca pe care turistul o făcea cândva cu ajutorul unei agenții poate fi făcută acum de acasă: poate căuta zboruri și hoteluri, poate compara tarife și poate construi un traseu. Mai nou, instrumentele bazate pe inteligență artificială pot genera în câteva secunde inclusiv propuneri de itinerarii. 

„În acest context, agenția de turism nu dispare, ci își schimbă rolul. Internetul și inteligența artificială pot furniza foarte rapid informații și variante de călătorie, însă informația nu este același lucru cu expertiza. Agenția modernă trebuie să devină - și este - un consultant de călătorie, capabil să filtreze informația, să verifice furnizorii, să construiască itinerarii și să intervină atunci când apar probleme. Cu cât piața devine mai complexă, cu atât valoarea consultanței umane poate crește”, este de părere Traian Bădulescu.

Tehnologia intervine, însă, mult mai devreme în alegerea unei vacanțe. Destinația poate fi descoperită într-un clip văzut pe rețelele sociale, hotelul verificat prin recenzii, iar ofertele mai multor furnizori comparate înainte de rezervare.

„Digitalizarea a schimbat radical comportamentul turistului. Călătoria începe astăzi înainte de rezervare, prin căutări, comparații, recenzii, rețele sociale și conținut video. În același timp, digitalizarea a crescut și concurența și a făcut turistul mult mai sensibil la preț și la reputația unui furnizor. Cred însă că viitorul aparține unui model hibrid: tehnologia pentru viteză, acces la informație și personalizare, iar omul pentru experiență, încredere, discernământ și gestionarea situațiilor complexe”, consideră el.

Dincolo de schimbările de preț, tehnologie sau durată a sejurului, Traian Bădulescu vede o transformare mai largă a motivului pentru care alegem să călătorim.

„În definitiv, turismul nu mai înseamnă doar «unde mergem?», ci tot mai mult «ce vrem să trăim?». Aceasta este una dintre cele mai importante schimbări ale pieței actuale”, conchide acesta.

Adevărul organizează, pe 29 septembrie Travel Forum 2026, dedicat schimbărilor din turism. Evenimentul își propune să creeze un spațiu de dialog și colaborare destinat uneia dintre cele mai importante industrii globale, reunind autorități, investitori și lideri ai pieței de turism pentru a analiza impactul noii ordini economice asupra circulației oamenilor, a capitalului și a oportunităților de dezvoltare.