Misiunea aproape imposibilă a lui Siegfried Mureșan. De unde poate lua cele 50 de voturi lipsă pentru a trece Guvernul

Siegfried Mureșan pornește spre Palatul Victoria fără majoritatea necesară învestirii și cu aproximativ 50 de voturi lipsă, chiar dacă adună sprijinul PNL, USR, UDMR și al minorităților. PSD devine astfel arbitrul negocierilor și ar putea cere intrarea la guvernare pentru a-i oferi voturile decisive. Trei politologi explică pentru „Adevărul” de ce atingerea pragului de 233 de voturi ar fi doar primul obstacol și cum un eșec poate apropia România de alegeri anticipate.

Ce se întâmplă dacă Mureșan nu strânge voturile Foto: Facebook

Anunțul făcut de Nicușor Dan după consultările cu partidele parlamentare a avut un element neobișnuit: președintele a spus că Siegfried Mureșan i-a cerut timp de gândire înainte de a accepta propunerea. La câteva minute după declarația de la Cotroceni, europarlamentarul PNL a anunțat că acceptă.

Politologul George Jiglău, de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, spune că momentul trebuie privit și în contextul în care numele lui Mureșan părea să fi pierdut teren în ultimele luni.

„Într-adevăr, e o desemnare mai puțin protocolară, n-am avut premierul desemnat acolo, lângă președinte, cum se întâmplă de obicei. Înțeleg că a fost iarăși o mutare gândită de președinte doar de către el și neanunțată partidelor, nici măcar partidelor care au fost acolo. Eu cred că domnul Mureșan nu se aștepta și de aici reacția pe care a avut-o. Eu cred că nimeni nu se aștepta să fie desemnat domnul Mureșan. Adică, la modul realist, nimeni nu a vorbit despre domnul Mureșan ca având șanse la desemnare în toată perioada asta, de când a fost propus de către PNL, USR, UDMR”, explică George Jiglău.

În opinia sa, episodul legat de „timpul de gândire” ar putea avea o explicație mai simplă decât pare.

„A apărut informația asta, că a fost anunțat cu jumătate de oră înainte la telefon și, probabil fiind luat prin surprindere, cine poate ști cum anume a formulat atunci, pe moment, dacă a cerut timp de gândire la modul explicit sau ar fi fost o interpretare a președintelui? Faptul că postarea de pe Facebook a lui Siegfried Mureșan a fost atât de categorică și a venit relativ repede după ce au început să apară semnele astea de întrebare mie îmi spune că nu a avut nevoie de timp de gândire. Cred că a acceptat propunerea destul de repede. Deci poate că a fost un pic de telefonul fără fir acolo la mijloc”, lămurește politologul.

„Un actor care pare nesigur intră cu un capital de negociere mai mic”

Cătălin Done, politolog și analist de politică externă și securitate, privește însă critic felul în care a fost făcut anunțul.

„În cazul de față, președintele a transmis simultan două semnale aparent contradictorii: «acesta este omul pe care îl desemnez» și «acest om încă nu mi-a spus ferm că acceptă». Or, într-o negociere politică, primul semnal îl întărește pe premierul desemnat, în timp ce al doilea îl vulnerabilizează”, completează acesta. 

Cătălin Done atrage atenția că desemnarea deschide o procedură în care Mureșan trebuie să negocieze cu partide care vor încerca, la rândul lor, să obțină cât mai mult.

„Puterea nu este doar capacitatea formală de a lua o decizie, ci și capacitatea de a-i face pe ceilalți să creadă că decizia ta este stabilă. Un actor care pare nesigur înaintea negocierii intră cu un capital de negociere mai mic. Ceilalți pot aștepta, pot amâna concesiile sau pot testa limitele mandatului său”, consideră el.

La rândul său, politologul Cristian Pîrvulescu consideră că problema mai importantă pentru noul candidat la funcția de premier este însă alta: „Forma aleasă arată că președintele nu avea altă resursă decât anunțul însuși, folosit ca presiune asupra candidatului și a partidelor. Costul de imagine s-a stins repede, fiindcă Mureșan a acceptat în câteva minute; ceea ce îl slăbește cu adevărat este recunoașterea publică a absenței majorității.”

PSD, cheia celor 233 de voturi

PNL, USR și UDMR îl susțin pe Siegfried Mureșan, însă voturile celor trei formațiuni nu sunt suficiente pentru învestirea unui nou guvern. Cristian Pîrvulescu estimează că, inclusiv cu sprijinul minorităților, rămâne un deficit important.

„PNL, USR și UDMR adună circa o sută șaizeci de mandate, cu minoritățile aproape o sută optzeci, deci lipsesc vreo cincizeci care nu pot veni decât de la PSD. Celelalte variante sunt un guvern minoritar tolerat, fragil fiindcă învestirea cere voturi pozitive, sau o majoritate din defecțiuni individuale, adică precedentul Veștea”, crede el.

PSD intră însă în negocieri după ce Sorin Grindeanu a transmis că este dezamăgit de alegerea făcută de președinte. Social-democrații au mers la consultările de la Cotroceni susținând că, fiind cea mai mare forță parlamentară, ar trebui să conducă viitorul Executiv.

George Jiglău consideră că Mureșan nu are, în aceste condiții, prea mult spațiu pentru a ocoli negocierile cu social-democrații: „Mureșan n-are de ales, trebuie să negocieze cu PSD, mă aștept să o facă. Mă aștept să fie discuții, mă aștept ca PSD să joace dur. Nu cred că președintele a acționat într-un mod pe care îl dorea PSD.”

Politologul nu exclude nici revenirea social-democraților într-o formulă guvernamentală.

„Eu nu cred că PSD va vota un guvern din care să nu facă parte și pe care să-l susțină doar așa, de dragul premierului desemnat sau de dragul președintelui. PSD cred că a încasat o lovitură în orgoliul propriu în seara asta și mă aștept să se manifeste, dar e posibil ca în urma negocierilor să asistăm fie la o prezență a PSD într-o formă sau alta în Guvern, deci o flexibilitate din partea tuturor părților implicate”, mărturisește el.

După reacția lui Sorin Grindeanu la desemnare, George Jiglău a revenit cu o precizare: „Rămâne faptul că Mureșan va trebui să găsească echilibrul între a discuta cu PSD, a avea o ofertă pentru PSD și a nu da impresia că se abate de la linia dură pe care PNL-Bolojan a adoptat-o față de PSD. Dinspre PSD depinde care va fi reacția celor din spatele lui Grindeanu, a vocilor mai dure din partid. Dacă se poziționează pe poziții și mai dure, dincolo de dezamăgire și surprindere, atunci șansele sunt mici să se ajungă la o înțelegere.”

Nu este suficient ca Guvernul să treacă o singură dată de Parlament

Chiar dacă negocierile îi aduc lui Mureșan cele 233 de voturi necesare învestirii, următoarea problemă va fi construirea unei majorități care să permită Executivului să funcționeze.

„Miza nu este doar obținerea acestei majorități pentru învestire, ci și formarea unei majorități care să susțină funcționarea unui guvern în raport cu Parlamentul. Pentru că, dacă, să zicem, PSD, poate și alții de prin Parlament votează un astfel de guvern, atunci s-ar putea să o facă doar pentru a-l controla mai departe, prin intermediul Parlamentului”, explică George Jiglău.

Cătălin Done face aceeași distincție între voturile obținute pentru instalarea Executivului și sprijinul necesar ulterior: „Poți obține 233 de voturi o dată, însă guvernarea presupune sute de alte voturi ulterior. O majoritate de învestitură nu este același lucru cu o majoritate de guvernare.”

Ce se întâmplă dacă Mureșan nu strânge voturile

Un eventual eșec al Guvernului propus de Siegfried Mureșan ar readuce decizia la Cotroceni și ar apropia România de scenariul alegerilor anticipate.

„Un al doilea eșec ar întruni condițiile articolului 89 și ar pune dizolvarea în mâna președintelui. Aceasta e, de fapt, singura lui pârghie de presiune. Va urma probabil o altă nominalizare”, spune Cristian Pîrvulescu.

George Jiglău avertizează însă că nici alegerile anticipate nu ar garanta ieșirea din blocaj.

„La noi știm că se ajunge greu la anticipate și poate că acum va fi pentru prima dată când o să avem și așa ceva, fără a avea vreo garanție că aceste alegeri anticipate deblochează în vreun fel situația”, subliniază acesta.

Până atunci, Siegfried Mureșan are de rezolvat problema imediată: să transforme sprijinul PNL, USR și UDMR într-o majoritate de cel puțin 233 de voturi și, mai dificil, într-o formulă care să poată funcționa și după votul de învestitură.