De ce ne îngrășăm mai ușor când vine frigul. Greșelile care ne sabotează silueta toamna și iarna

Odată cu venirea sezonului rece, petrecem mai mult timp în casă, facem mai puțină mișcare și putem ajunge să mâncăm mai mult, inclusiv din plictiseală sau din obișnuință. Maria Varga, nutriționist dietetician, explică pentru „Adevărul” care sunt cele mai frecvente greșeli care favorizează acumularea kilogramelor toamna și iarna și ce putem schimba în alimentație și în rutina zilnică.

Odată cu venirea sezonului rece, petrecem mai mult timp în casă, facem mai puțină mișcare și putem a Foto: Shutterstock

Asocierea dintre sezonul rece și apetitul crescut nu trebuie pusă automat pe seama temperaturilor. Schimbarea stilului de viață poate conta mai mult, mai ales în cazul persoanelor care au deja obiceiul de a folosi mâncarea drept recompensă.

„Nu cred că venirea toamnei sau scăderea temperaturilor schimbă apetitul nostru, ci faptul că petrecem mai mult timp în casă, ne plictisim mai mult, avem parte de mai puține activități interactive, interesante, sociale. Ajungem să ne răsplătim din nou cu mâncare, pentru că este ceva ce singuri ne-am învățat să facem. Evident că, în cazul celor care nu recurg la răsplata prin mâncare, nu se va întâmpla să înceapă acum, în sezonul rece. Mă refer la cei care și-au format acest obicei de-a lungul anilor. Se reactivează automat obiceiul: vine sezonul rece, stau mai mult în casă și mănânc mai multă mâncare, mai mult dulce, mai mult cantitativ”, explică Maria Varga pentru „Adevărul”.

Combinația dintre un aport alimentar mai mare și reducerea mișcării poate favoriza creșterea în greutate. În această perioadă devine important să observăm inclusiv dacă mâncăm pentru că ne este foame sau pentru că avem la îndemână o activitate plăcută și accesibilă.

„De aceea, cumva, ar trebui să mâncăm conștient. De aceea și sloganul meu este «spor la sănătate și la mâncatul conștient», pentru că, dacă noi ne dăm seama că facem mai puțină mișcare, este evident că nu avem de ce să mâncăm atât de mult, pentru că nu avem unde să cheltuim mâncarea pe care o consumăm în exces”, continuă ea.

Legumele ajută, dar contează enorm cum le gătim

Toamna aduce și un avantaj: varietatea mare de legume care pot fi consumate crude, gătite sau conservate. Diferența poate fi făcută însă de cantitate și, mai ales, de modul de preparare.

„Ce ne poate ajuta de sezon să slăbim? Evident, ca întotdeauna, legumele, pentru că ele au foarte multe fibre, foarte multă apă, prea puține calorii și este foarte important să le introducem în alimentație la toate mesele, sub toate formele: crude, gătite, murături. Întotdeauna sunt importante alimentele pe care le alegem, cantitatea și, bineînțeles, modul de preparare. Una este să mănânci aceleași legume prăjite într-o baie de ulei și cu un amestec de făină, panko etc. și alta este să le mănânci gătite «steam fry», adică în aburi și cu o cantitate foarte mică de ulei, sau făcute la air fryer”, adaugă nutriționistul.

Obiceiurile sociale pot avea, la rândul lor, un rol important. Mesele nu înseamnă întotdeauna doar satisfacerea foamei, ci sunt asociate cu întâlnirile, sărbătorile și timpul petrecut împreună.

„Românii mănâncă foarte mult, mâncăm mult peste nevoile noastre, de plăcere, social. De fapt, pentru că așa este cultura noastră și toate lucrurile importante, întâlnirile, se desfășoară în jurul mesei. Și, într-adevăr, asta am văzut ca discrepanță nu doar în Asia, unde am fost de foarte multe ori, inclusiv în Japonia, dar și în Italia. Italienii mănâncă, cantitativ, mai puțin și fac mai multă mișcare decât românii”, subliniază Maria Varga.

Cât ar trebui să slăbim în sezonul rece

Una dintre capcane este încercarea de a compensa rapid kilogramele acumulate prin restricții alimentare drastice. Maria Varga recomandă ca obiectivul să fie construit pe termen lung, în jurul unor obiceiuri care pot fi păstrate și după terminarea unei diete.

„Dietele restrictive nu sunt bune pe termen lung. Nu învață pe nimeni un stil de viață sănătos. Faptul că doar ți-ai restricționat caloriile sau o anumită grupă de alimente, preponderent carbohidrații, nu te învață ce să faci după ce termini dieta respectivă și, evident, vei ajunge într-un efect yo-yo când vei începe să mănânci peste măsură, la fel de prost și de dezechilibrat ca înainte”, susține ea.

În ceea ce privește ritmul scăderii în greutate, specialista vorbește despre obiective moderate: „Un ritm sănătos de slăbire înseamnă undeva între 0,5 kilograme și un kilogram pe săptămână. Ce ar trebui să facem pentru a nu pune kilogramele la loc? Să dobândim obiceiuri sănătoase. Acesta este scopul oricărei schimbări de dietă. Nu ar trebui să fie vorba despre câte calorii am mâncat, câte proteine, glucide și lipide, ci despre ce schimbări am reușit să dobândim. Pe termen lung vorbim de săptămâni, de luni și după aceea de ani. Ele, adunate la un loc, ne vor ajuta în timp să nu punem kilogramele la loc.”

Cina și gustările pot schimba bilanțul unei zile

O altă problemă apare atunci când mesele foarte consistente devin o rutină, în special seara, iar după ele urmează câteva ore petrecute pe canapea sau în fața unui ecran.

„Mesele foarte bogate seara, indiferent că este vară sau iarnă, trebuie să rămână doar pentru evenimentele speciale dintr-un an, cum ar fi o nuntă, un botez, maximum o zi de naștere. Nu ar trebui să fie ceva frecvent. Marea majoritate a oamenilor nu ies la plimbare după ce mănâncă o cină, așa cum sunt recomandările din nenumărate studii, de minimum 15 minute de plimbare după cină, ideal 30. Se așază pe canapea, la televizor, laptop sau telefon”, atrage atenția nutriționistul.

La mesele principale se adaugă uneori numeroase gustări, care pot trece aproape neobservate pe parcursul zilei.

„Evident, gustările frecvente se adună. Dacă gustările sunt hipercalorice, așa cum sunt foarte multe produse de pe piață, din supermarketuri, se adună,” continuă Maria Varga.

Mișcarea trebuie trecută în program

De altfel, activitatea fizică pe care vara o facem aproape fără să o planificăm poate să dispară treptat. Soluția propusă de specialistă este ca mișcarea să nu mai depindă de vreme sau de chef, ci să primească un loc clar în program.

„Trebuie să ne facem un program, un program în care să facem activitate fizică acasă sau să ne îmbrăcăm mai bine și să ieșim afară ori să găsim diferite locuri unde putem să facem activitate fizică într-o sală, într-un mediu închis, ca să fim feriți de intemperii. Dacă vara știm că ieșim mult în oraș, ne plimbăm mult, atunci iarna trebuie să găsim motive pentru care să facem mișcare. Și pentru asta este nevoie de program, regularitate, trecut în agendă: ora în care merg pe bandă, pe bicicletă acasă, m-am dus la sală, m-am dus la înot, m-am dus la Zumba, indiferent. Trebuie notat acest lucru în agendă”, recomandă Maria Varga.

În schimb, principiile de bază ale alimentației nu au nevoie de o reinventare odată cu schimbarea anotimpului.

„Alimentația nu trebuie adaptată foarte mult. Ar trebui să fie la fel pe tot parcursul anului. Aceeași farfurie sănătoasă, aceeași proporție, aceleași alimente de sezon. În sensul acesta se poate adapta, pentru că nu o să mâncăm cireșe toamna-iarna, când ele nu sunt prezente în emisfera noastră, și nu o să mâncăm vișine și alte alimente decât dacă sunt congelate. Pe măsură ce dispar roșiile din grădini și solarii, ar trebui să consumăm mai puține, dar vom consuma mai mult sos de roșii, mai mult bulion. Ne vom adapta și vom consuma preponderent alimentele care sunt de sezon”, susține aceasta.

Pentru Maria Varga, dificultatea actuală nu este lipsa opțiunilor, ci tocmai numărul lor foarte mare.

„Așa a supraviețuit lumea sute și mii de ani și nu s-a întâmplat nimic. Problema în ziua de astăzi este abundența, prea multe alimente din care să alegem, iar atunci suntem copleșiți și facem alegeri proaste”, conchide ea.