De ce pierdem turiști în fața Greciei și Turciei. Dragoș Anastasiu: „Concurentul unui hotel din România nu mai este hotelul de peste drum”

Românii nu au renunțat la vacanțe, dar au devenit mai atenți la bani, mai exigenți și au mult mai multe variante din care să aleagă. Un hotel de pe litoralul românesc nu se mai luptă doar cu cel de alături, ci cu ofertele din Grecia, Turcia, Bulgaria, Italia sau Spania. Iar inteligența artificială începe să schimbe din nou felul în care ne alegem concediile. Într-un interviu pentru „Adevărul”, Dragoș Anastasiu, fondatorul grupului Eurolines, vorbește despre cum s-a schimbat turistul român, de ce vacanțele în străinătate câștigă teren, unde pierde România în fața concurenței și ce se va întâmpla cu agențiile de turism în era ChatGPT.

Cum arată piața de turism în 2026 Foto: Shutterstock

„Adevărul” continuă dezbaterea despre schimbările prin care trece industria turismului la Travel Forum 2026 - „Turismul în noua economie globală: destinații, conectivitate, investiții și mobilitate”, organizat în parteneriat cu IC Events. Evenimentul va avea loc pe 29 septembrie, între orele 09.00 și 15.00, la Sheraton Bucharest Hotel. Printre temele discutate se numără schimbarea preferințelor turiștilor, turismul intern în raport cu cel internațional, conectivitatea și investițiile, rolul agențiilor de turism, precum și impactul inteligenței artificiale și al digitalizării asupra industriei. Dragoș Anastasiu, fondatorul Grupului Eurolines, se numără printre speakerii confirmați ai evenimentului.

Cum s-a schimbat piața turismului în ultimii doi-trei ani? Ce s-a modificat cel mai mult în comportamentul românilor atunci când își aleg și cumpără vacanțele?

Dragoș Anastasiu: Cred că schimbarea cea mai mare este că turistul român a devenit mult mai informat și mult mai atent la ceea ce primește pentru banii lui. Și are astăzi acces la o ofertă enormă. Nu mai compară Mamaia cu Eforie sau Poiana Brașov cu Predeal. Compară România cu Grecia, Turcia, Bulgaria, Italia sau Spania.

În câteva minute poate să vadă hotelul, camera, plaja, review-urile, restaurantele din jur, prețul avionului și ce spun alți turiști care au fost acolo. Asta schimbă foarte mult jocul.

A devenit și mai puțin tolerant față de servicii slabe. Dacă acum 10-15 ani accepta anumite lucruri pentru că nu avea foarte multe alternative sau informații, astăzi nu le mai acceptă.

În același timp, românii călătoresc mult mai mult. Datele Eurostat arată, de exemplu, că în 2024 numărul românilor care au făcut călătorii turistice a crescut cu peste 30% față de anul anterior, iar în cazul călătoriilor în străinătate creșterea a fost și mai mare.

Așadar, eu nu cred că românii renunță la vacanțe. Dimpotrivă, vacanța a devenit pentru foarte mulți o parte importantă din stilul lor de viață, rămâne în topul cheltuielilor sale anuale. Doar că au devenit mai sofisticați și mai selectivi în felul în care alege și cumpără un sejur.

Cum s-a simțit vara aceasta în turism? Ați observat o schimbare a consumului, fie în ceea ce privește bugetele alocate vacanțelor, fie numărul sau durata acestora?

A fost o vară complicată pentru turismul românesc și cred că s-a simțit destul de clar prudența consumatorului.

Primele date oficiale confirmă asta. În iunie, sosirile în structurile de cazare din România au scăzut cu aproximativ 2,5%, dar înnoptările au scăzut cu aproape 6%. Pentru mine este interesant mai ales faptul că înnoptările scad mai repede decât numărul turiștilor. Asta spune ceva și despre durata sejurului.

Nu înseamnă că românii nu au mai plecat în vacanță, pentru că ei au plecat. Înseamnă, însă, că s-au uitat mai atent la bani. Au comparat mai mult, au căutat promoții, au redus în anumite cazuri numărul de nopți sau au ales alte perioade.

S-a simțit și modificarea sistemului voucherelor de vacanță, care a afectat în special turismul intern.

Cred că termenul cel mai potrivit pentru vara aceasta este prudență. Oamenii vor în continuare să călătorească, dar se gândesc de două ori înainte să cheltuiască.

Cum arată în prezent raportul dintre vacanțele petrecute în România și cele în străinătate? Se vede o tendință mai puternică a românilor de a alege destinații externe și, dacă da, ce îi determină să facă această alegere?

România rămâne o țară în care cea mai mare parte a călătoriilor românilor se face tot în interiorul țării. Aproximativ 90% dintre călătoriile rezidenților români erau interne în datele Eurostat pentru 2024. Dar tendința este foarte clară: călătoriile externe cresc mult mai repede. Și cred că explicația este destul de simplă. Turistul nu se gândește la patriotism, ci se gândește la o destinație de vacanță.

Dacă pentru 1.000 sau 1.500 de euro găsește în Grecia, Turcia sau Bulgaria o experiență mai bună, servicii mai predictibile, infrastructură mai bună, o plajă mai bine organizată sau un pachet mai simplu, va achiziționa această experiență.

Se adaugă și accesibilitatea. Avem astăzi foarte multe zboruri și directe, și low-cost. Uneori ajungi mai simplu din București într-o insulă grecească sau într-un oraș italian, decât într-o destinație turistică din România. Aceasta este realitatea cu care turismul românesc trebuie să concureze.

Cât de competitivă mai este România în raport cu destinațiile externe, dacă punem față în față prețurile, calitatea serviciilor și ofertele pe care le primește turistul? Unde pierdem și unde avem încă un avantaj?

Eu cred în continuare că România are un potențial turistic uriaș. Problema este că potențialul nu înseamnă automat produs turistic.

Avem Delta Dunării, Transilvania, Bucovina, Maramureș, Carpații, litoralul, zona balneară, sate extraordinare. Avem natură, autenticitate, gastronomie și avem încă locuri care nu au fost standardizate, până când și-au pierdut personalitatea.

Unde pierdem, totuși? La ceea ce punem în jurul acestor lucruri. Infrastructură, transport, curățenie, spațiu public, personal calificat, experiențe, marketing de destinație și, foarte important, predictibilitatea serviciilor.

Eu spun de multă vreme că România nu are o problemă de resurse turistice. Are o problemă în a transforma aceste resurse în produse turistice. Și mai cred că facem o greșeală atunci când vrem să concurăm doar prin preț. Nu cred că viitorul României este să fie o destinație ieftină. Trebuie să existe locuri pentru care turistul spune: vreau neapărat să ajung acolo. Și atunci este dispus și să plătească.

Delta Dunării este un exemplu foarte bun. Nu văd de ce Delta ar trebui să fie o destinație ieftină. Este unul dintre cele mai spectaculoase și fragile ecosisteme ale Europei. Dacă produsul este construit bine, poate fi o destinație premium.

Concluzionând, imaginea României este mult sub realitate; aproape fără excepție, străinii care vin în România pentru prima dată sunt impresionați pozitiv și asta pentru că, deși realitatea nu este perfectă, așteptările lor sunt inferioare imaginii. România trebuie să investească bani în imagine, să creeze instrumentul potrivit pentru acțiune (Organizația Națională de Management a Destinației) și să aibă o strategie simplă prin care să ridice, în prima fază, imaginea sa la nivelul realității.

Într-o perioadă în care costul vieții a crescut, la ce renunță românii când vine vorba de vacanțe? Caută variante mai ieftine, reduc numărul de zile sau preferă să renunțe la alte cheltuieli pentru a-și păstra concediul?

Cred că vedem toate aceste comportamente. În primul rând, trebuie spus că există foarte mulți români care pur și simplu nu își permit o vacanță. Datele Eurostat arătau că aproape 60% dintre români nu își puteau permite o săptămână de vacanță departe de casă. Este mult față de media europeană și nu putem ignora lucrul acesta.

Pentru cei care își permit să plece, eu cred, însă, că vacanța a devenit destul de greu de sacrificat complet. Mai degrabă, turiștii optimizează.

În loc de șapte nopți, merg cinci. În loc de luna august, aleg să plece în septembrie. Caută early booking sau last minute. Aleg un zbor mai ieftin sau, poate, coboară o categorie la cazare. Și există, probabil, destui oameni care preferă să amâne o altă achiziție, dar să nu renunțe la concediu. De aici vine și o oportunitate foarte mare pentru turismul românesc: extinderea sezonului.

Nu putem continua să gândim turismul românesc doar în iulie și august. Dacă reușim să creăm motive pentru care oamenii să vină în aprilie, mai, septembrie sau octombrie, atunci câștigă toată lumea. Turistul poate obține un preț mai bun, angajații pot avea locuri de muncă mai stabile, iar operatorul poate avea un business sănătos.

ChatGPT și celelalte instrumente de inteligență artificială pot deja să compare destinații, să construiască itinerarii și să ajute turistul să-și organizeze singur vacanța. Cum schimbă AI piața turismului și cum trebuie să se adapteze agențiile și operatorii din industrie?

Cred că aici suntem abia la început și schimbarea va fi foarte mare. Până acum căutai pe Google „hotel Creta” și primeai sute de rezultate. După aceea începea munca ta: Booking, Tripadvisor, Google Maps, site-ul hotelului, avionul, transferul etc.

Acum îi poți spune unui instrument de inteligență artificială: suntem doi adulți, avem 2.500 de euro, vrem șapte zile în septembrie, maximum trei ore de zbor din București, vrem liniște, mare, mâncare bună și nu vrem un resort gălăgios. Compară-mi Grecia, Italia și Croația și spune-mi ce ai alege. În câteva secunde primești ceva ce seamănă din ce în ce mai mult cu ceea ce făcea un consultant de turism. Asta va pune o presiune foarte mare pe simpla intermediere.

Dacă valoarea unei agenții este doar că găsește hotelul și avionul, atunci va avea o problemă. Pentru că turistul va putea face din ce în ce mai ușor singur lucrurile acestea.

Dar eu nu cred că AI va omorî agențiile de turism. Cred că va pune probleme agențiilor care nu adaugă suficientă valoare. Agenția bună va trebui să știe mult mai multe despre client, să folosească ea însăși AI, să ofere consultanță, siguranță, acces, experiențe și soluții pe care clientul nu le găsește atât de ușor singur.

Și pentru hoteluri schimbarea este enormă. Ani de zile am învățat că trebuie să fim vizibili pe Google, pe Booking, pe social media. Acum apare o întrebare nouă: ce trebuie să fac pentru ca atunci când cineva întreabă ChatGPT unde să petreacă cinci zile în Delta Dunării, hotelul meu să fie printre recomandările pe care le primește? Asta va deveni foarte important.

Cred că în următorii ani vom trece de la search la recommendation. Turistul va căuta mai puțin prin sute de rezultate și va cere din ce în ce mai mult unei inteligențe artificiale să filtreze „lumea” pentru el.

Iar pentru industria de turism asta schimbă foarte multe. Dacă ar trebui să rezum toate aceste schimbări într-o singură idee, aș spune așa: Turistul român călătorește, vrea să călătorească și, probabil, va călători din ce în ce mai mult. Dar este mai informat, mai exigent și are infinit mai multe opțiuni decât avea acum 10 sau 15 ani.

Concurentul unui hotel din România nu mai este hotelul de peste drum. Este un hotel din Grecia, Turcia, Italia, Bulgaria sau de oriunde din lume. Iar răspunsul nostru nu poate fi doar să scădem prețul. Trebuie să construim produse și experiențe pentru care oamenii chiar își doresc să vină în România.