La ce vârstă ar trebui să primească un copil primul smartphone

Vârsta la care un copil primește primul smartphone ar putea conta mai mult decât cred părinții. Un studiu realizat pe mai bine de 100.000 de tineri din 163 de țări a găsit o legătură între primirea unui telefon înainte de 13 ani și o sănătate mintală mai precară la începutul vieții adulte. Psihologii atrag, însă, atenția că vârsta nu ar trebui să fie singurul criteriu luat în calcul de părinți.

La ce vârstă ar trebui să primească copiii telefon Foto: https://pixabay.com/illustrations/boy-kid-child-bed-baby-home-sofa-8656622/

Cercetarea, publicată în „Journal of Human Development and Capabilities", a analizat răspunsurile a peste 100.000 de adulți cu vârste între 18 și 24 de ani, care au fost întrebați atât la ce vârstă au primit primul smartphone, cât și când au început să folosească rețelele sociale.

Rezultatele au fost aceleași în toate regiunile și limbile analizate: tinerii care avuseseră telefon înainte de 13 ani obțineau, în medie, scoruri mai mici la evaluarea stării psihice. Și cu cât primiseră telefonul mai devreme, cu atât diferența era mai mare. Pe scala folosită de cercetători, media era de 30 de puncte pentru cei care primiseră primul smartphone la 13 ani și scădea până la 1 punct în cazul celor care îl avuseseră de la cinci ani.

„Cu cât un copil primește un telefon mai devreme, cu atât este mai probabil ca sănătatea sa mintală la vârsta adultă să fie mai precară. Această relație este deosebit de puternică înainte de vârsta de 13 ani. Asta înseamnă că fiecare an în minus înainte de 13 ani este asociat cu rezultate și mai slabe”, a explicat Tara C. Thiagarajan, coordonatoarea cercetării, citată de Psy Post.

De ce contează accesul la rețelele sociale

Cercetătorii au încercat să afle și ce anume ar putea explica rezultatele. Rețelele sociale par să aibă un rol important: la nivel global, accesul la acestea de la vârste mici a reprezentat aproximativ 40% din legătura observată între primirea timpurie a unui smartphone și problemele raportate mai târziu.

În ecuație au apărut și cyberbullyingul, deteriorarea relațiilor de familie și problemele cu somnul. Primele două au fost strâns legate de accesul timpuriu la rețelele sociale. În cazul somnului, cercetătorii au observat însă o legătură și independent de folosirea social media, astfel că iau în calcul și timpul petrecut cu alte activități pe telefon, precum jocurile sau clipurile video.

„Primul telefon nu este doar un obiect pe care copilul îl primește, ci și o poartă către un mediu cu notificări permanente, rețele sociale, comparație, conținut dificil de filtrat și contacte cu persoane necunoscute. De aceea, vârsta la care primește telefonul contează, dar la fel de mult contează și ce fel de telefon primește copilul, ce acces are și cât control are familia. Studiile arată o asociere, nu dovedesc că telefonul provoacă problemele de sănătate mintală. Trebuie să luăm aceste studii cu prudență și să ținem cont de mulți factori: dificultăți familiale, vulnerabilități preexistente, bullying, condiții sociale sau probleme de sănătate mintală,” declară pentru „Adevărul” Luminița Tăbăran, psiholog clinician.

Telefon simplu sau smartphone?

Un copil poate avea nevoie de un telefon pentru a ține legătura cu părinții, fără să aibă neapărat nevoie și de acces la internet sau la rețelele sociale. De aceea, primul telefon nu trebuie să fie neapărat un smartphone.

„Nu există o vârstă indicată, universal valabilă pentru toți copiii. Ca reper de precauție, un telefon simplu, fără acces la rețele sociale și fără navigare liberă pe internet, poate fi o soluție când există o nevoie reală de exemplu, copilul merge singur la școală sau trebuie să poată lua legătura cu familia. Pentru un telefon cu internet și aplicații sociale, este rezonabil ca părinții să ia în calcul amânarea până la 13 ani sau mai târziu, în funcție de maturitatea copilului. Vârsta de 13 ani nu este o bornă magică și nici o dovadă că un copil este pregătit automat. Este, în principal, vârsta minimă impusă de multe platforme și are legătură cu protecția datelor, nu cu maturitatea emoțională”, este de părere psihologul.

Pregătirea copilului poate fi evaluată și prin comportamente concrete. Luminița Tăbăran crede că acesta ar trebui să poată respecta reguli și atunci când nu este verificat, să înțeleagă că fotografiile și mesajele trimise online pot ajunge mai departe, să știe să blocheze sau să raporteze un cont și să ceară ajutorul unui adult atunci când primește un mesaj nepotrivit.

Contează și relația pe care începe să o aibă cu dispozitivul: dacă poate lăsa telefonul deoparte fără reacții extreme și dacă somnul, școala și relațiile sale din afara internetului rămân stabile.

„Dar toți colegii mei au”

Presiunea grupului poate face decizia mai dificilă pentru părinți. Faptul că majoritatea colegilor au deja smartphone nu înseamnă însă că fiecare copil trebuie să îl primească în același moment.

„Sfătuiesc părinții să nu transforme discuția într-o competiție între familii. Poate valida dorința copilului fără să cedeze automat: «Înțeleg că te simți diferit și că îți dorești ce au ceilalți. În familia noastră, decizia se ia după nevoia și pregătirea ta, nu doar după ce fac colegii»”, spune Luminița Tăbăran.

Regulile ar trebui stabilite înainte ca dispozitivul să ajungă în mâna copilului. Specialistul recomandă ca, la început, telefonul să fie folosit pentru apeluri și mesaje către persoane cunoscute, accesul la rețelele sociale să fie amânat, accesul la internet să fie limitat, iar dispozitivul să rămână în afara dormitorului pe timpul nopții.

Ce faci dacă are deja smartphone

Pentru copiii care folosesc deja un smartphone, simpla confiscare nu rezolvă neapărat problema.

„În primul rând, nu este util ca părintele să se limiteze la confiscare sau la interdicții generale. Acestea pot produce conflicte și îl pot determina pe copil să ascundă mai bine ce face. Mai eficient este un «audit» făcut împreună: verificați aplicațiile instalate și vârsta minimă; eliminați aplicațiile pentru care copilul nu este pregătit; setați conturile ca private; dezactivați localizarea și mesajele de la necunoscuți; activați filtrele de conținut și controlul parental; opriți notificările nocturne; stabiliți o zonă în care telefonul se încarcă peste noapte, în afara dormitorului”, explică psihologul.

Nu doar numărul de ore petrecute în fața ecranului poate indica apariția unei probleme. Somnul insuficient, oboseala de dimineață, scăderea rezultatelor școlare, iritabilitatea, izolarea, verificarea compulsivă a telefonului sau anxietatea legată de reacțiile primite online sunt semnale la care părinții ar trebui să fie atenți.

Iar atunci când copilul întâlnește ceva periculos online, teama de pedeapsă poate deveni ea însăși o barieră în calea cererii de ajutor.

„Cel mai important mesaj pentru copil este: «Nu vei fi pedepsit pentru că îmi spui că ai întâlnit ceva nepotrivit». Dacă există amenințări, șantaj, hărțuire, cereri de imagini intime sau contact insistent din partea unui adult, părintele trebuie să păstreze dovezile, să blocheze și să raporteze contul și să ceară imediat ajutor specializat”, mai spune Luminița Tăbăran.

În final, vârsta nu este singurul criteriu după care părinții ar trebui să decidă când îi dau copilului primul smartphone. La fel de importante sunt maturitatea lui, felul în care folosește dispozitivul și dacă telefonul începe să îi afecteze somnul, școala, relațiile sau starea de bine.