candidaţi - ultimele știri

Celebrul dirijor al Orchestrei Lăutarii, Nicolae Botgros, jurnalistul Constantin Cheianu, antreprenoarea din Găgăuzia, Maria Acbaș, și fostul ministru moldovean al Muncii și Protecției Sociale, Marcel Spătari vor candida la alegerile parlamentare din septembrie, conform lui Igor Grosu, liderul PAS.

Pregătirea alegerilor pentru Primăria Capitalei aduce o listă lungă de posibili candidați. Printre numele anunțate, dar și vehiculate, se regăsesc atât personaje mai puțin cunoscute publicului larg, cât și cu notorietate. Sociologii punctează că anumite elemente pot reprezenta un avantaj.

Polonezii au avut de ales, duminică, între primarul pro-european al Varșoviei, Rafał Trzaskowski, și istoricul conservator și fost boxer amator Karol Nawrocki.

Biroul Electoral Central (BEC) solicită candidaților să nu emită în spaţiul public mesaje electorale, având în vedere că sâmbătă, la ora 7, s-a încheiat campania electorală.

George Simion a anunțat, vineri, că Guvernul din Republica Moldova fraudează votul. „Nu îi lăsăm!”, a scris liderul AUR pe Facebook.

Oana Moraru, expert în educație și psihopedagogie, a publicat o analiză detaliată despre cei doi candidați rămași în cursa finală pentru Președinția României: George Simion și Nicușor Dan.

Lucian Romașcanu, preşedintele PSD Buzău, a subliniat că dacă este cineva care crede că există o „posibilitate a partidelor de a mai influența votul românilor nu a fost atent la rezultatele de duminică”.

Fostul judecător Cristi Danileț a criticat, într-o postare pe Facebook, candidații la alegerile prezidențiale. Simion e în cădere, Antonescu să se întoarcă în hibernare, Ponta nu mai are ce căuta în politică.

Românii au revinit duminică, 4 mai, la urne, într-un exercițiu democratic tensionat, cu miză regională, după anularea precedentului tur electoral de către Curtea Constituțională.

Românii sunt chemați din nou la urne pentru a-și alege președintele, la doar șase luni după anularea alegerilor din noiembrie anul trecut.

Românii au revenit la urne pe 4 mai, pentru al doilea scrutin prezidențial în mai puțin de șase luni, într-un context tensionat, generat de anularea fără precedent a alegerilor din noiembrie 2024.

Românii voteză din nou, duminică, într-un scrutin prezidențial reluat după anularea fără precedent a alegerilor din noiembrie 2024.

România se pregătește să înfrunte o posibilitate care, acum câțiva ani, părea improbabilă: alegerea unui președinte naționalist, autodeclarat trumpist, care promite să „răstoarne sistemul”.

În cursa pentru Palatul Cotroceni s-au înscris 11 candidați, fiecare cu propriul său profil politic, dar și cu trăsături astrologice care, spun unii, pot dezvălui aspecte relevante ale personalității lor.

Cea de-a treia dezbatere prezidențială are loc, miercuri, la Palatul Parlamentului, și este organizată de Antena 3 CNN. La confruntare au fost invitați toți cei 11 candidați la alegerile din 4 mai, deși, inițial, lista conținea doar șase nume.

Sociologul Remus Ștefureac, directorul INSCOP, a comentat remarca lui Nicușor Dan care a stârnit indignarea candidaților la prezidențiale în cadrul dezbaterii de la TVR.

După ce s-a retras de la confruntarea electorală organizată luni de Digi 24 la Palatul Cotroceni, Simion nu va participa nici la dezbaterea de marți seară de la TVR, unde au fost invitați toți cei 11 candidați la alegerile de duminică.

Campania prezidențială este marcată de mai multe scandaluri mărunte create în jurul principalilor candidați. Specialiștii atrag atenția că primii cotați în sondaje sunt ținta atacurilor care ajung să și distragă atenția de la subiectele care ar trebui să preocupe electoratul.

Alegerile prezidențiale din luna mai readuc în atenție o problemă mai veche în societatea românească. Alegerea șefului de stat este întotdeauna scrutinul cel mai urmărit de cetățeni, lucru care se remarcă și din prezența mai ridicată la vot față de alte scrutine.

Candidatul coaliției de guvernare la alegerile prezidențiale din luna mai, Crin Antonescu, le-a spus, joi, liderilor locali ai PNL, PSD și UDMR, că un eșec „ar fi dezastruos”, în condițiile în care cele trei care îl susțin au peste 3000 de primari. Antonescu le-a vorbit și despre contracandidații să

Legislația românească interzice finanțarea campaniilor de către terți, dar aceștia acționează.

Invitat la podcastul „Altceva cu Adrian Artene”, George Simion i-a descris într-un cuvând pe candidații la alegerile prezidențiale din mai.

„Lupta împotriva sistemului” a devenit tema pricipală a campaniei prezidențiale, fiind remarcată în cazul mai multor candidați, care se prezintă în diferite moduri în opoziție cu acesta. În același timp, „sistemul” este definit în mai multe moduri, în funcție poziția candidatului.

Universitatea Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca a lansat busola RefreshVote.ro, o platformă creată special pentru alegerile prezidențiale din luna mai.

„Toți ochii sunt ațintiți asupra României”, scrie Politico într-o analiză care prezintă scenariile scrutinului alegerilor prezidențiale din România, după anularea scrutinului de anul trecut, în urma îngrijorărilor provocate de interferența Rusiei.

Cunoscutul sociolog Gelu Duminică a făcut un scurt portret al candidaților pe care românii îi vor vota la alegerile prezidențiale din 4 și 18 mai.

Alegerile prezidențiale repetate din România sunt marcate de influențe externe, discursuri populiste și alianțe neașteptate, cu figuri controversate precum Victor Ponta și George Simion în centrul atenției.

Candidații au cheltuit 13,7 milioane de lei, într-o singură săptămână de campanie electorală, comparativ cu 47 de milioane de lei, cât au declarat în prima săptămâna de la alegerile din noiembrie.

Autoritatea Electorală Permamentă (AEP) a publicat lista cu fondurile pe care le-au obținut candidații pentru finanțarea campaniei electorale, cele mai mari sume fiind trecute pe numele lui Crin Antonescu.

Specialiștii ExpertForum (EFOR) au analizat finanțarea principalilor candidați la alegerile prezidențiale în precampania electorală derulată în primele trei luni ale anului 2025.

Serviciul de Informații Externe (SIE) a lansat vineri, 4 aprilie 2025, o provocare inedită pe rețelele de socializare pentru cei care își doresc o carieră în cadrul instituției. Este vorba de o problemă de matematică.

În România oricum aveam o criză economică incipientă, un deficit bugetar tot mai mare, o inflație galopantă, situație pe care guvernanții actuali nu reușesc să o amelioreze nici măcar cu ordonanța trenuleț și nici cu alte măsuri pompieristice și neeficiente pe care le adoptă de pe o zi pe alta.

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a transmis mai multe precizări înaintea debutului campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale din luna mai. Autoritatea a avut și un îndemn pentru candidați.

Un candidat conduce cu 30 %, în timp ce lupta este strânsă pentu locul doi, potrivit celui mai recent sondaj realizat de Avangarde.

O victorie a unui candidat de extremă dreapta în mai ar putea crea noi probleme pentru establishmentul de la Bruxelles și ar putea apropia România de mișcarea „Make America Great Again” a președintelui american Donald Trump, scrie POLITICO.

Biroul Electoral Central a decis, luni, înregistrarea a încă patru candidaturi la alegerile prezidenţiale din luna mai, în total fiind validate 12 candidaturi pentru acest scrutin.

V-ați întrebat vreodată de ce se înghesuie să candideze pentru diverse funcții politice importante ale statului român numeroși neaveniți, care la o simplă cercetare și analiză a unor simplii cetățeni cu drept de vot, nu ar avea ce să caute în astfel de poziții înalte în cazul când ar și câștiga?

Fostul premier Florin Cîţu afirmă că sunt șanse mari să nu fie doar un singur candidat susținut de Rusia pe lista celor înscriși la alegerile prezidențiale din luna mai.

Șeful INSCOP, Remus Ștefureac, a comentat, într-o postare postare pe Facebook, situația în care se află România după eliminarea lui Călin Georgescu din cursa pentru prezidențiale. Potrivit sociologului, momentul aduce o resetare completă.

Consiliul Naţional al Audiovizualului ar putea adopta, marţi, Decizia privind regulile de desfăşurare în audiovizual a campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale din luna mai, transmite Agerpres.

Alegătorii germani merg duminică la vot pentru a-și alege parlamentul și, cel mai probabil, pe noul cancelar.

Într-o perioadă în care România are nevoie mai mult ca niciodată de stabilitate, viziune și de o orientare clară către valorile euroatlantice, de care doar comunismul ne-a ținut departe (!), eu cred că discuția despre viitorul președinte al țării este una esențială.

După anularea alegerilor, negocierile politice au trecut pe Facebook, unde numele potențialilor candidați pentru prezidențiale sunt deja pe buzele tuturor.

Fostul președinte al României Traian Băsescu a avut sâmbătă dimineață prima reacție pe pagina sa de socializare după decizia CCR de anulare a primului tur al alegerilor prezidențiale.

Pe 1 decembrie 2024, românii vor alege viitorul Parlament, într-un scrutin cu 31 de partide și alianțe politice, dar și 19 organizații ale minorităților naționale.

Procesul de vot pentru primul tur al alegerilor prezidențiale 2024 a început duminică, la ora 7. Secțiile de votare s-au inchis la ora 21,00. Toate sondajele îl plasau pe Marcel Ciolacu pe primul loc, ierarhia s-a schimbat la numărarea voturilor.

În diaspora, vineri s-a dat startul votului pentru primul tur al alegerilor prezidenţiale, în timp ce în ţară este ultima zi de campanie electorală pentru candidaţii la funcţia de preşedinte.

Analistul politic Cristian Pîrvulescu susține că, în cazul în care George Simion ajunge în turul 2 al alegerilor prezidențiale, indicațiile de vot din partea candidaților eliminați vor fi mai degrabă simbolice și nu vor influența semnificativ alegătorii.

În timp ce românii se luptă cu creșterea prețurilor și pierderea puterii de cumpărare, campania prezidențială se concentrează pe teme superficiale, ignorând problemele economice esențiale – o realitate dureroasă care riscă să lase cetățenii nehotărâți până în ultima clipă.

Ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării a confirmat că au fost primite reclamaţii din partea cetăţenilor în legătură cu toţi candidaţii la funcţia de preşedinte. După verificări, au fost eliminate mai multe contri şi reţele şi a fost demarată o anchetă penală.

Fostul președinte Traian Băsescu a declarat că alegerile prezidențiale din acest an sunt dominate de cei mai slabi candidați din istoria post-revoluționară a României și a criticat dur atât guvernarea PSD-PNL, cât și comportamentul liderilor politici.

Elena Lasconi este neconvingătoare pe plan internațional, George Simion timid și fără lovituri decisive, iar Marcel Ciolacu are o tactică de evitare a confruntării. Așa îi vede pe principalii candidați la alegerile prezidențiale analistul politic Cristian Pîrvulescu după dezbaterea de luni seara.

Presa internaţională a urmărit dezbaterea de luni seară a candidaţilor la alegerile prezidenţiale din România, formulând patru concluzii în legătură cu aceştia, dar şi cu tematica dezbătută.

În timp ce George Simion e prieten pe față cu Gigi Becali, Marcel Ciolacu susține cauza FCSB-ului.

Pe măsură ce alegerile prezidențiale se apropie, analiza punctelor tari și slabe ale principalilor candidați este importantă pentru înțelegerea șanselor lor în fața electoratului. Cu acest scop, analiștii Valeriu Turcan și Cristian Pîrvulescu dezvăluie detalii esențiale.

Perioada de desfășurarea a campaniei electorale pentru alegerile parlamentare 2024 va începe vineri la ora 00:00 şi se va încheia în data de 30 noiembrie, la ora 7:00.

Într-o perioadă în care românii caută un președinte puternic și apropiat de nevoile lor, psihiatrul Gabriel Diaconu oferă o analiză detaliată a celor cinci candidați cu șanse reale de a ajunge în turul doi al alegerilor prezidențiale din 2024.

Într-un climat electoral marcat de competiția acerbă dintre candidați, sociologul Ionas Vladimir și analistul politic Valeriu Turcan, fost consilier prezidențial, oferă perspective importante asupra strategiilor, temelor și mesajelor utilizate de principalii candidați la alegerile prezidențiale.

REPER a prezentat lista completă de candidați pentru alegerile parlamentare din toate circumscripțiile, inclusiv din Diaspora.

Serviciul de Protecție și Pază (SPP) a anunțat că șase candidați la alegerile prezidențiale beneficiază de protecție pe durata campaniei electorale, dintre care trei candidați beneficiază de protecție pe baza funcțiilor pe care le au.