Un fenomen existent și în România amenință să provoace haos în alegerile din SUA. Avertisment privind fabricile de sondaje măsluite

În mod tradițional, sondajele sunt folosite pentru a măsura opinia publică, nu pentru a o modela. Anul acesta însă, mai multe campanii democrate s-au folosit de sondaje nesigure pentru a crea impresia că propriii candidați sunt în ascensiune, încercând astfel să-și consolideze sprijinul, să atragă donatori și să-și descurajeze adversarii.

Sondajele dau peste cap alegerile din SUA Foto: Pixabay

Ascensiunea piețelor de predicții a creat, de asemenea, stimulente financiare pentru realizarea unor sondaje politice nesigure sau chiar false, într-un moment în care efectuarea unor sondaje de opinie publică de calitate a devenit tot mai costisitoare și mai dificilă, atrage atenția The New York Times.

Unii republicani, în special președintele Donald Trump, au indicat de ani de zile sondaje îndoielnice pentru a-și promova obiectivele politice, însă fenomenul a devenit mult mai pronunțat în acest an în alegerile primare democrate. În ultimele săptămâni, sondajele discutabile au creat confuzie și au denaturat percepția asupra rezultatelor unor alegeri primare importante pentru partid.

În alegerile primare pentru Senat din Michigan, sondajele au alimentat convingerea larg răspândită că reprezentanta Haley Stevens, o democrată moderată, pornea cu șanse foarte mici în fața medicului Abdul El-Sayed, un candidat progresist. După ce a votat în ziua alegerilor primare, prima întrebare adresată de jurnaliști lui Stevens a fost despre modul în care El-Sayed reușise să obțină un avans atât de mare în sondaje. În cele din urmă, ea a pierdut la o diferență de doar un punct procentual.

În alegerile primare democrate pentru funcția de guvernator al statului Wisconsin, sondajele care o indicau în mod constant pe Hong cu un avans de două cifre au creat impresia că nominalizarea sa era inevitabilă. Când a pierdut, rezultatul a fost perceput drept o surpriză uriașă.

„După ce am văzut sondajele, cred că toată lumea m-ar fi considerat un intrus”, a declarat Crowley. „În timpul acestei curse, a trebuit să fiu puțin cam nechibzuit de optimist.”

Sondajele false și manipularea opiniei publice

Lumea sondajelor a fost, de asemenea, zguduită de dezvăluiri recente privind sondaje inventate și practici îndoielnice.

Trei presupuse sondaje privind cursa pentru funcția de primar al orașului Los Angeles, alegerile primare pentru guvernator din Wisconsin și cursa pentru guvernator din Nevada s-au dovedit a fi complet false, un „experiment social pe termen scurt”, potrivit site-ului care le-a publicat.

Falsurile au fost descoperite de The Los Angeles Times abia după ce primarul Los Angelesului, Karen Bass, a distribuit cu aprobare unul dintre sondaje, care o indica în frunte.

Un alt institut de sondare a recunoscut că, într-un sondaj privind alegerile primare pentru funcția de guvernator al Floridei, a mutat sprijinul unor respondenți de la candidatul pe care aceștia declaraseră că îl susțin către un alt candidat, deoarece rezultatele inițiale „nu corespundeau interpretării noastre asupra cursei”.

Niciunul dintre sondajele menționate mai sus nu a fost inclus în instrumentele de monitorizare a sondajelor sau în relatările The New York Times, deoarece nu îndeplineau standardele de bază ale publicației în materie de transparență și profesionalism.

Toate acestea se întâmplă chiar la începutul sezonului alegerilor primare prezidențiale din 2028, când zeci de candidați ar urma să fie definiți, cel puțin parțial, de sondaje care fixează anumite percepții și stabilesc narațiuni ce ar putea avea prea puțin de-a face cu realitatea politică.

„Fiecare candidat din 2028 va avea propria fabrică de sondaje măsluite”, a declarat Lis Smith, strategă democrată care a fost consilier principal în campania prezidențială a lui Pete Buttigieg din 2020. „Sondajele nu mai sunt doar o modalitate de a măsura cursa electorală. Sunt o modalitate prin care candidații și aliații lor pot influența cursa.”

Confuzia, principala consecință

Cel mai important fenomen nou care influențează modul în care sunt percepute campaniile este răspândirea datelor provenite de pe piețele de predicții.

Deși cotele de pe piețele de pariuri se bazează adesea pe ceea ce este prezentat drept înțelepciunea colectivă și pe indicatori greu de verificat, acestea sunt amplificate de companii puternice și preluate de organizații de presă legitime care, în unele cazuri, au parteneriate financiare cu firmele care operează piețele de predicții.

Alegătorii și donatorii văd acum aceste cifre, care pot fi influențate de tot felul de sondaje și evenimente din actualitate, și le folosesc drept indicator pentru modul în care se descurcă un candidat.

Sean Clegg, consilier principal al guvernatorului Californiei, Gavin Newsom, care este considerat un posibil candidat la președinție în 2028, a declarat că piețele de predicții au o influență tot mai mare asupra strategilor democrați, donatorilor și alegătorilor din alegerile primare.

„Impulsul este totul, iar cifrele din sondaje influențează piețele de predicții, ceea ce influențează votul strategic”, a spus Clegg. „Aripa progresistă a clasei politice este extrem de activă online și promovează aceste narațiuni bazate pe sondaje ca niciodată până acum.”

Un fenomen care nu este străin nici României

În România, problema sondajelor a devenit deosebit de vizibilă în alegerile prezidențiale din 2024, când rezultatul primului tur a răsturnat așteptările create în săptămânile de campanie. Călin Georgescu, care nu era considerat principalul favorit în sondajele publicate înaintea scrutinului, a obținut 22,9% din voturi și s-a clasat pe primul loc.

În ceea ce privește alegerile locale, institutele de sondare a opiniei publice din România, cu o singură excepție, au estimat greșit câștigătorul alegerilor pentru primăria București. Totodată, s-a greșit în estimarea scorului obținut de candidata susținută de suveraniști, Anca Alexandrescu, care a fost plasată pe locurile 3-4 în sondajele preelectorale și în exit-poll-uri, dar a ieșit pe locul al doilea în urma votului.

Remus Ștefureac, directorul general al INSCOP Research, a admis, în decembrie anul trecut, că sondajele realizate au supraestimat scorul lui Daniel Băluță, sigura explicație fiind faptul că „cei care au declarat că vor vota pentru el, pur și simplu nu s-au mai prezentat la vot pe 7 decembrie, în contextul prezenței generale foarte scăzute (un record negativ în ultimul deceniu). Altfel spus, votanții domniei sale au fost mai puțin mobilizați. De altfel, în sondajele INSCOP anterioare datei de 7 decembrie și publicate de noi în mod transparent, și pe votanți mobilizați și pe votanți potențiali, a fost evident că pe participări mai mari, Băluță obținea scoruri mai mari și pe participări mai mici, scoruri mai mici. Nu am detectat însă, din declarațiile participanților la sondaje, această prezență generală atât de mică, deci rămânem cu această supraestimare evidentă”.

Vestul Sălbatic al sondajelor

Industria modernă a sondajelor este un adevărat Vest Sălbatic, în care cifrele circulă adesea online fără prea multă preocupare pentru faptul că provin sau nu din surse de încredere, notează NYT.

„Nu există un polițist al sondajelor”, a declarat John Anzalone, un cunoscut sociolog și specialist în sondaje al Partidului Democrat, care a lucrat pentru fostul președinte Joseph R. Biden Jr., referindu-se la proliferarea sondajelor de slabă calitate care inundă piața.

Mass-media, a spus el, „va relata despre orice sondaj pe care apare numele unei universități sau al unui colegiu”, indiferent de metodologia folosită. „Dacă introduci date proaste”, a spus Anzalone, „obții rezultate proaste.”

Atât sondajele bune, cât și cele proaste au consecințe în lumea reală, influențând deciziile privind mesajele de campanie, cheltuielile și chiar dacă un candidat ar trebui să rămână sau nu în cursă.

Problemele sondajelor ar putea fi mai puțin pronunțate în cursa din 2028, deoarece alegerile prezidențiale sunt mai ușor de sondat și generează un număr mai mare de sondaje de calitate. Întrebările care planează asupra modului în care poate fi analizat corect câmpul electoral din 2028 îi lasă însă pe donatori în dificultate atunci când trebuie să decidă în ce candidați merită să investească.

Înainte de începerea alegerilor primare din SUA, în ianuarie 2028, există puține metode, în afara sondajelor, prin care să poată fi măsurat sprijinul popular de care se bucură candidații. De obicei însă, până la momentul în care începe votul, lista candidaților s-a redus deja, pe măsură ce unii rămân fără bani sau ajung la concluzia că nu beneficiază de suficient sprijin din partea alegătorilor.

„Având în vedere ce s-a întâmplat în ultimele două săptămâni, sondajele inexacte ridică într-adevăr întrebarea dacă există vreo valoare empirică pe care donatorii să o poată folosi pentru a-și ghida donațiile”, a declarat Shannon Hunt-Scott, un important donator democrat din California. „Vor fi atât de mulți candidați și atât de multe sondaje de calitate variabilă. Oamenii vor dori să le promoveze și să le folosească în toate felurile. Întrebarea este: vor avea ele vreo validitate reală? Nu poți ști.”