Promisiunile nerealiste ale candidaților la președinție: „Președintele nu poate să intervină în politicile guvernamentale” ANALIZĂ
0Alegerile prezidențiale din luna mai readuc în atenție o problemă mai veche în societatea românească. Alegerea șefului de stat este întotdeauna scrutinul cel mai urmărit de cetățeni, lucru care se remarcă și din prezența mai ridicată la vot față de alte scrutine. Puterile șefului de stat sunt însă limitate de Constituție, context în care, după promisiunile făcute în campanie, electoratul ajunge să fie dezamăgit. Acest lucru nu descurajează însă candidații, care continuă să pluseze de fiecare dată.
„Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării. Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate”, arată primul articol din Constituția României în privința atribuțiilor președintelui, pe care cetățenii urmează să îl aleagă pe 4 și 18 mai.
Potrivit Legii fundamentale a statului, președintele reprezintă statul în plan extern, având atribuții în politica externă și apărare. Este comandantul suprem al armatei și convoacă CSAT. De asemenea, numește premierul și promulgă legi.
Candidații la alegerile prezidențiale din luna mai par însă că se pregătesc mai degrabă pentru o funcție în vârful Executivului și nu pentru prima funcție în stat, care are cu totul alte atribuții față de unele propuneri pe care le înaintează aceștia în programele lor.
Programele candidaților la prezidențiale
Un punct comun regăsit pe agenda candidaților este schimbarea guvernului. Elena Lasconi îl propune pe actualul președinte interimar Ilie Bolojan, iar Nicușor Dan că nu îl va păstra pe premierul Marcel Ciolacu în fruntea Guvernului României. Mai mult plusează însă Victor Ponta, care promite chiar în programul său un nou Guvern „care să implementeze politici eficiente și transparente”. Doar Crin Antonescu nu dă garanții ca va schimba Guvernul, dar nici că îl va menține.
Deși președintele numește premierul, desemnarea acestuia este atributului partidelor parlamentare, ca urmare a formării unor majorități, fiind, practic, imposibilă schimbarea Executivului fără o înțelegere politică.
Candidații au mai multe propuneri care nu țin de atribuțiile președintelui: reducerea taxării muncii în România, reforma justiției, schimbarea legii electorale, reforma administrativ-teritorială și chiar schimbarea judecătorilor constituționali.
De ce nu sunt oneste propunerile candidaților
Politologul Cristian Pîrvulescu subliniază că programele actualilor candidați „nu sunt realizabile”, iar aceștia nici „nu au programe. (...) Nu-și mai bat capul cu programele, că oricum nu contează foarte mult. (...) Pentru simplul motiv că știu că nu pot să îl respecte. În plus că oamenii nu cunosc și nici nu sunt interesați de atribuțiile președintelui”.
„Există un președinte imaginar care trebuie să se ocupe cu tot felul de lucruri, care are o importanță majoră pentru că este ales prin vot direct, iar Constituția este o chestiune oarecare. Inclusiv scandalul din ultimile luni legat de anularea alegerilor i-a făcut pe unii să creadă că Constituția este un act oarecare și nu are o importanță extraordinară. Ca urmare, candidații propun formarea Guvernului. O făceau și înainte, adică și pentru campania din noiembrie au făcut același lucru, nu e o schimbare radicală. Propunerile pe care le au sunt legate direct de atribuțiile Guvernului și nu de atribuțiile președintelui. De asta nimeni nu discută despre problemele geostrategice reale, toți sunt defensivi. Vag pro-americani, unii și foarte slab pro-europeni. Pro-europenismul lor nu este afirmat, nu este susținut, este presupus. Crin Antonescu și Dan fac apel la el, dar în realitate nu dezvoltă. Par să trăiască într-o lume ”trumpistă” care se dezintegrează sub ochii noștri”, mai explică politologul Cristian Pîrvulescu.
De asemenea, Cristian Pîrvulescu subliniază că rezultatul alegerilor prezidențiale are un efect indirect asupra economiei, iar ultimul an electoral produce efecte dăunătoare, modelul economic care a permis dezvoltarea României fiind dependent de stabilitatea politică: „Piețele reacționează (...) Deci, nu numai că fac o campanie mincinoasă, dar induc în eroare opinia publică care va fi ulterior absolut nemulțumită, pentru că toate acele lucruri nu se pot realiza. (...) România plătește din plin aventurismul, amatorismul politicienilor și anarhismul alegătorilor”.
Politologul punctează că un șef de stat „nu ar trebui să ne promită nimic".
"Ar trebui să aibă un program foarte clar referitor la atribuțiile președintelui, care sunt legate de cele trei domenii rezervate, adică ordinea publică, și aici poate să se refere la un întreg sistem legat de ordine publică, relații internaționale și apărare. Ele sunt corelate, ele țin de ceea ce se numește funcțiile regaliene ale statului, funcțiile de conducere ale statului. Și aici vorbim despre NATO, despre apărare colectivă, despre geopolitică, relația cu Rusia, cu Statele Unite, cu China, dinamica din interiorul Uniunii Europene din care facem parte. (...) Despre politici de ordine publică legate de probleme cum sunt infracționalitatea, corupția sau traficul de droguri și de persoane, țin de ordine publică, și despre care nu se discută decât absolut periferic și foarte autoritar. Și chestiunile legate de întărirea armatei, de controlul serviciilor secrete, astea sunt atribuțiile președintei”, spune analistul.
„Nu avem un regim prezidențial. Președintele nu poate să intervină în politicile guvernamentale”- Cristian Pîrvulescu, politolog
„Președintele României este absolut slab”, mai punctează Cristian Pîrvulescu, explicând că și puterile pe care le are privind dizolvarea Parlamentului, numirea premierilor sau chiar convocarea referendumului îi sunt greu accesibile, fiind și la mâna Parlamentului, care îl poate suspenda. „Întreaga forță politică stă în prim-ministru. (...) Nu avem un regim prezidențial. Președintele nu poate să intervină în politicile guvernamentale decât în domeniile sale de competență. Constituția este foarte clară”, mai subliniază Cristian Pîrvulescu.
Potrivit politologului, candidații ocolesc adevăratele probleme pe care ar trebui să se concentreze, nu dintr-o lipsă de cunoștințe, ci pentru a „stimula publicul”, context în care pot apela și la dezinformări precum scenariul reluării turului II: „Trebuie să spunem că la noi nu se alege. La noi se respinge. Deci noi vorbim despre respingeri. Le numim alegeri, dar sunt respingeri. Sunt respinși ceilalți candidați. Nu sunt aleși”.
Se încarcă comentariile...
