Alegeri pentru Primăria București: veteranii partidelor versus candidații-surpriză care pot răsturna sondajele
0Daniel Băluță (PSD) conduce în sondaje pentru Primăria Capitalei, urmat de Cătălin Drulă (USR) și Ciprian Ciucu (PNL). Gabriela Firea e testată intern de PSD, iar Anca Alexandrescu pregătește o candidatură susținută de partidele populist-suveraniste, dar și cu sprijinul lui Cristian Popescu Piedone.
Alegerile parțiale pentru Primăria Municipiului București vor avea loc pe 7 decembrie 2025, la mai puțin de un an după maratonul electoral care a epuizat electoratul și a reașezat scena politică. Când părea că apele s-au liniștit, partidele revin în campanie, iar românii sunt chemați din nou la urne.
Funcția de primar general ales de cetățeni în urma unui vot a rămas vacantă după alegerea lui Nicușor Dan ca președinte al României, iar competiția de acum riscă să repornească vechile rivalități dintre PSD, PNL și USR, dar și să aducă în prim-plan o nouă generație de candidați care mizează pe discursul suveranist și anti-sistem.
Un scrutin parțial, dar cu miză națională
Guvernul a stabilit oficial data alegerilor pentru 7 decembrie, iar campania electorală va fi una comprimată. Candidații își pot depune dosarele între 12 și 17 noiembrie, iar campania se va desfășura între 22 noiembrie și 6 decembrie.
Scrutinul de la București este cel mai important dintre cele 12 organizate în țară. Primăria Capitalei a rămas fără titular după plecarea lui Nicușor Dan la Cotroceni, iar rezultatul poate influența echilibrul de putere înaintea anului electoral 2026.
PSD: duel intern între Daniel Băluță și Gabriela Firea
În interiorul PSD, competiția este deschisă între primarul Sectorului 4, Daniel Băluță, și europarlamentara Gabriela Firea. Liderul interimar al partidului, Sorin Grindeanu, a confirmat că decizia finală se va lua la începutul săptămânii viitoare, după discuții cu organizația PSD București.
Băluță, aflat la al treilea mandat de sector, este considerat favorit în sondajele interne, cu 24–25% intenție de vot la nivelul Capitalei, potrivit datelor CURS și INSCOP. El mizează pe un profil administrativ solid și pe proiectele deja vizibile în Sectorul 4.
Firea, fost primar general între 2016 și 2020, testată în mai multe scenarii interne, este văzută ca o variantă de notorietate, dar cu dificultăți în a atrage electoratul tânăr. În sondajele publice recente, obține între 4% și 10%, în funcție de formularea opțiunilor.
În acest context, Rareș Hopincă, primarul Sectorului 2, și-a exprimat public preferința pentru Daniel Băluță ca potențial candidat al PSD la Primăria Capitalei. Într-o intervenție la Antena 3 CNN, Hopincă a spus că „Bucureștiul are nevoie de un primar experimentat care să poată să deslușească foarte bine toate problemele administrative ale orașului, care nu sunt deloc ușoare”.
Întrebat cine ar fi, în opinia sa, persoana potrivită pentru această funcție, Hopincă a răspuns direct: „Din punctul meu de vedere, Daniel Băluță ar fi un candidat bun”.
El a subliniat că este vorba despre o opinie personală, nu despre o decizie oficială a partidului: „Susținerea o va avea candidatul PSD în momentul unui vot în partid. Dacă m-ați întrebat însă de opinia mea personală, aceasta este opinia mea personală”.
Hopincă a evitat să comenteze preferințele liderului interimar Sorin Grindeanu, afirmând doar că acesta „va supune la vot cum este statutar în partid”.
Declarația lui Hopincă vine pe fondul discuțiilor din conducerea PSD privind lista scurtă de nume analizate pentru candidatură, în care mai apar și primarul Sectorului 3, Robert Negoiță, respectiv Rareș Hopincă însuși. Totuși, potrivit informațiilor din partid, Băluță rămâne favorit pentru nominalizare.
PNL: Ciprian Ciucu, cel mai bine plasat liberal
Pentru liberali, Ciprian Ciucu este candidatul cu cele mai mari șanse. Președintele PNL, Ilie Bolojan, a anunțat că edilul Sectorului 6 conduce în sondajele interne și în măsurătorile INSCOP comandate de partid.
Potrivit cercetării realizate între 8 și 12 august de INSCOP Research, Ciucu obține 18,9% din intențiile de vot, situându-se pe locul al doilea după Băluță (21%). În scenariile comune PNL–USR, scorul lui urcă la 33,7%, însă alianța nu mai este posibilă după ce USR a confirmat candidatura proprie.
Sebastian Burduja și Stelian Bujduveanu au fost testați în același sondaj, dar cu rezultate mult mai slabe, de 10,5% respectiv 6,3%. Amândoi au exclus între timp o candidatură.
USR: Cătălin Drulă intră oficial în cursă
Singurul partid care și-a anunțat oficial candidatul este USR. Cătălin Drulă, fost ministru al Transporturilor, a fost validat de organizația București și a început deja seria de întâlniri cu electoratul.
În sondajele CURS și INSCOP, Drulă se află la 18–20%, la egalitate cu Ciprian Ciucu. El mizează pe un discurs tehnic și anti-sistem, dar va trebui să recâștige încrederea bucureștenilor după performanța modestă a USR la alegerile locale și europarlamentare din 2024.
Anca Alexandrescu și blocul populist-suveranist
Realizatoarea de la Realitatea Plus, Anca Alexandrescu, a anunțat că „99%” va candida la Primăria Capitalei. Ea este susținută informal de partidele populist-suveraniste – AUR, SOS și POT – care au decis să o sprijine din postura de candidat independent.
AUR îl măsoară în sondaje și pe avocatul Gheorghe Piperea, dar fără decizie finală. Liderul partidului, George Simion, a declarat că nu va intra în cursă.
Anca Alexandrescu beneficiază și de sprijinul public declarat al lui Cristian Popescu Piedone, fost primar al Sectorului 5, care a afirmat că „o recomandă vocea și talentul” și că ar vedea-o potrivită pentru funcția de primar general.
Alexandrescu are o apropiere veche de PSD, fiind fosta consilieră de comunicare a fostului președinte al partidului, Liviu Dragnea, și a fostei prim-ministre Viorica Dăncilă. În ultimii ani, s-a distanțat de linia oficială a Partidului Social-Democrat și s-a apropiat de zona mediatică populist-suveranistă, promovând frecvent mesaje anti-sistem și teme conspiraționiste în emisiunile sale.
În ultimul sondaj CURS, este creditată cu 10%.
Sondajele CURS și INSCOP: diferențe și tendințe
Potrivit datelor CURS publicate pe 19 octombrie, clasamentul electoral este următorul:
- Daniel Băluță (PSD) – 25%
- Cătălin Drulă (USR) – 18%
- Ciprian Ciucu (PNL) – 18%
- Anca Alexandrescu (independentă, susținută de AUR/SOS/POT) – 10%
- Ana Ciceală (SENS) – 6%
Sondajul INSCOP din august, realizat la comanda PNL, confirmă același trend, dar cu diferențe mai mici între primii trei candidați:
- Daniel Băluță (PSD) – 21%
- Ciprian Ciucu (PNL) – 18,9%
- Anca Alexandrescu (AUR) – 16,9%
- Cătălin Drulă (USR) – 14,7%
Ambele cercetări arată o competiție strânsă între PSD, PNL și USR, dar și consolidarea unei zone populist-suveraniste de 15–20% care devine tot mai vocală în spațiul public.
Sondajele recente confirmă clasamentul cu Băluță în frunte, dar scenariul rămâne unul dinamic. Există variații între studii, ceea ce justifică faptul că analiza se bazează pe tendințe, nu pe un rezultat definitiv. În plus, datele privind candidații mai mici sau independenți au marje de eroare mai mari ori sunt mai puțin actualizate.
În paralel, platforma de de predicții Polymarket, unde utilizatorii plasează pariuri financiare pe rezultatul alegerilor, oferă un clasament diferit față de sondajele sociologice. Potrivit datelor actualizate la 24 octombrie, Ciprian Ciucu (PNL) conduce în preferințele pieței cu 38%, urmat de Cătălin Drulă (USR) cu 27%, Daniel Băluță (PSD) cu 24%, Anca Alexandrescu cu 4% și Gabriela Firea cu 3%.
După primele trei poziții, distanța este semnificativă. În clasament apar, cu șanse reduse Vlad Gheorghe (5%) și Makaveli – Virgil Alexandru Zidaru (1%), valori care confirmă percepția că bătălia reală se poartă între candidații PNL, USR și PSD.
Totodată, 71% dintre bucureșteni resping ideea unui candidat comun al coaliției, iar 82% dintre români spun că nu au încredere în oamenii politici, conform unui sondaj IPSOS.
Candidați din formațiuni mici sau independenți
Pe lista preliminară a candidaților se află și Ana Ciceală (SENS), Vlad Gheorghe (DREPT), Liviu Negoiță (PUSL) și Virgil Alexandru Zidaru, cunoscut sub numele de Makaveli, personaj activ pe rețelele sociale, asociat mediatic cu zona pro-rusă.
Fost primar al Sectorului 3, Liviu Negoiță candidează din partea Partidului Umanist Social Liberal (PUSL), formațiune condusă de Grațiela Gavrilescu și Daniel Ionașcu. Prezența lui în cursă este văzută drept o încercare de menținere a vizibilității PUSL pe scena politică a Capitalei, în contextul relației sale tradiționale de colaborare cu PSD.
Aceste candidaturi pot fragmenta electoratul, însă nu sunt considerate decisive în actualul context politic.
Un vot despre încredere, nu doar despre administrație
Alegerile din Capitală vor testa nu doar strategiile partidelor, ci și gradul de încredere al electoratului în noii dar și vechii politicieni care își doresc postul de edil al celui mai mare oraș din țară. Din cauza campaniei scurte și a fragmentării votului, cei mai favorizați candidați sunt cei cu vizibilitate ridicată și echipe mobilizate în propriile staff-uri ale partidelor lor.
Pentru PSD și PNL, miza este dublă, în sensul câștigării Capitalei dar și a evitării percepției unei coaliții divizate. Pentru USR, provocarea este supraviețuirea politică într-un oraș care i-a adus cândva cele mai bune rezultate.
Blocul partidelor populist-suveraniste mizează pe discursuri anti-sistem, iar ascensiunea lor depinde de capacitatea de a atrage electoratul dezamăgit de partidele tradiționale.
Campanie scurtă, mize mari
Campania electorală începe pe 22 noiembrie și se încheie pe 6 decembrie, cu o zi înaintea votului. În doar 15 zile, candidații vor trebui să convingă un electorat fragmentat și tot mai reticent.
Scrutinul din 7 decembrie poate reseta scena politică din Capitală și va arăta dacă Bucureștiul mai rămâne un oraș al partidelor tradiționale sau devine terenul noilor formule anti-sistem.
Se încarcă comentariile...
