A doua oară va fi cu noroc? Ce scrie presa ucraineană despre alegerile prezidențiale reluate din România?
0Româniia au revenit duminică, 4 mai, la urne, într-un exercițiu democratic tensionat, cu miză regională, după anularea precedentului tur electoral de către Curtea Constituțională. Votul se desfășoară într-un climat de neîncredere și contestare, iar confruntarea dintre candidații pro-europeni și cei de extremă dreapta riscă să redefinească poziționarea țării într-un moment-cheie pentru securitatea flancului estic al NATO, scrie Kyiv Post.
Alegeri anulate, candidați controversați
Decizia fără precedent a Curții Constituționale din ianuarie, prin care a fost invalidat turul întâi al alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024, a avut la bază indicii clare privind o amplă interferență străină, cu origine rusă – de la promovarea agresivă a unor mesaje electorale pe rețelele sociale, până la atacuri cibernetice îndreptate împotriva infrastructurii digitale a statului. Candidatul cel mai bine plasat la acel moment, Călin Georgescu, a fost exclus ulterior din cursă de Biroul Electoral Central, pe motivul promovării unor viziuni extremiste și antidemocratice.
Măsura a divizat societatea românească și a alimentat discursurile conspiraționiste, mai ales în zona electoratului naționalist. Excluderea lui Georgescu a fost contestată inclusiv de oficiali internaționali, precum vicepreședintele american JD Vance, care a sugerat că democrația României nu ar trebui să fie fragilă în fața unor campanii digitale externe.
Candidați principali și poziționări strategice
În contextul creat, alegerile din 4 mai capătă o semnificație dublă: pe de o parte, ele sunt un test al rezilienței instituționale în fața dezinformării, iar pe de altă parte, o bătălie pentru direcția externă a țării.
George Simion, liderul AUR, este favorit în sondaje, cu aproximativ 30% din intențiile de vot. Retorica sa suveranistă și discursul anti-sistem au câștigat teren, în ciuda unor acuzații grave privind legături cu serviciile secrete ruse și interdicțiile impuse de Ucraina și Moldova. Simion a evitat dezbaterile electorale și și-a centrat campania pe mesaje directe către electoratul său fidel, mizând pe o mobilizare masivă în mediul online. Deși se declară critic al regimului de la Kremlin, el a contestat sprijinul militar acordat Ucrainei, o poziție interpretată de unii analiști drept o formă mascată de alinare la interesele Rusiei.
Crin Antonescu, fost președinte interimar și figură marcantă a politicii din deceniul trecut, revine cu sprijinul coaliției de guvernare. El promovează o poziție moderată, pro-europeană, dar conservatoare în chestiuni sociale. Antonescu a respins ideea implicării militare directe în Ucraina, pledând însă pentru continuarea sprijinului politic și logistic oferit Kievului.
Nicușor Dan, primarul independent al Capitalei, se află pe locul trei în sondaje. Cu o platformă axată pe anticorupție, Dan este susținut de o parte a electoratului urban, pro-european, și a exprimat în mod constant sprijin pentru Ucraina și creșterea bugetului apărării. Cu toate acestea, el a fost criticat pentru relațiile cu un om de afaceri controversat, asociat unor cercuri proruse.
O campanie fără dezbateri, cu un electorat indecis
Campania electorală s-a remarcat printr-o absență notabilă a dezbaterilor televizate. Simion a refuzat complet participarea, în timp ce Antonescu și Dan au avut apariții sporadice. Aproape 40% dintre alegători se declarau, potrivit sondajelor, nehotărâți cu doar câteva zile înainte de scrutin.
Conform ANCOM, în perioada premergătoare alegerilor a fost descoperită o rețea de site-uri false, care imitau instituții ale statului și media națională. Acestea ar fi fost folosite pentru a disemina mesaje manipulatorii, într-un scenariu similar cu tacticile cunoscute de dezinformare rusească, scrie Kyiv Independent.
Geopolitica, miza ascunsă a votului
Poziția României în cadrul NATO și al Uniunii Europene este pusă în joc în aceste alegeri, în contextul în care țara este implicată activ în sprijinul Ucrainei, găzduiește infrastructură militară strategică și se confruntă cu provocări de securitate în regiunea Mării Negre.
Indiferent cine va intra în turul al doilea, prevăzut pentru 18 mai, viitorul președinte al României va trebui să gestioneze nu doar tensiuni interne și polarizare politică, ci și presiuni externe semnificative, într-un climat regional fragil și impredictibil, subliniază Zerkalo Nedeli.
Se încarcă comentariile...
