România își caută președintele după o campanie cu ecouri estice și falii interne- Al Jazeera

Românii au revenit la urne pe 4 mai, pentru al doilea scrutin prezidențial în mai puțin de șase luni, într-un context tensionat, generat de anularea fără precedent a alegerilor din noiembrie 2024. Votul are loc într-un climat de neîncredere, polarizare politică și tensiuni externe care depășesc frontierele naționale, relatează Al Jazeera.

Românii își aleg președintele/ FOTO:Arhiva

Scrutinul din noiembrie a fost anulat după ce informații oficiale au arătat existența unei ample operațiuni de influență din partea Rusiei, în favoarea candidatului Călin Georgescu — un independent cu discurs pro-Moscova, care surprinsese printr-o ascensiune fulgerătoare. Între timp, Georgescu a fost exclus din cursă, iar România a rămas cu o întrebare esențială: ce cale alege în fața unei lumi tot mai fragmentate?

Cum se votează și cine votează

Secțiile de vot s-au deschis duminică la ora 7:00, în cele aproape 19.000 de locații din țară, iar altele 965 au fost organizate în diaspora, din Italia până în Statele Unite. Votul din străinătate are potențialul de a înclina balanța, așa cum s-a întâmplat în tururile decisive din alegerile trecute.

Președintele României este ales pentru un mandat de cinci ani, cu posibilitatea de a fi reales o singură dată. Dacă niciun candidat nu obține majoritatea absolută din voturile exprimate în primul tur, un al doilea tur va avea loc pe 18 mai.

Temele care au dominat campania

Inflația a fost printre cele mai presante preocupări ale electoratului. Creșterea prețurilor la alimente și energie, dublată de un sistem social sub presiune, a accentuat exodul forței de muncă și a alimentat retorica populistă.

Corupția și lipsa încrederii în partidele tradiționale rămân constante ale ultimelor decenii. România se menține în coada clasamentului european privind percepția corupției, iar încrederea în instituțiile statului este printre cele mai scăzute din UE.

Divizarea ideologică se adâncește. O parte semnificativă a electoratului este nemulțumită de sprijinul acordat Ucrainei, în timp ce o altă parte militează pentru întărirea legăturilor cu UE și NATO. Acest clivaj este reflectat în arhitectura actuală a Parlamentului, unde coaliția pro-europeană (PSD-PNL-USR-UDMR) se confruntă cu o opoziție naționalistă tot mai vocală, în special AUR și alte formațiuni eurosceptice.

Cine sunt principalii candidați

George Simion (38 de ani) – liderul AUR, aflat pe primul loc în sondaje cu circa 30% din intențiile de vot, promite o „Românie suverană” și condamnă deschis implicarea occidentală în regiune. Este împotriva căsătoriilor între persoane de același sex, refuză sprijinul militar pentru Ucraina și a fost interzis în Moldova și Ucraina pentru declarații revizioniste. Simion a criticat anularea alegerilor din noiembrie, pe care o numește „o lovitură de stat mascată”.

Crin Antonescu (65 de ani) – fost președinte interimar și ex-lider liberal, susținut de alianța PSD-PNL. Cu un scor estimat la 24%, Antonescu mizează pe experiență instituțională și sprijinul aparatului politic tradițional. Susține menținerea României în UE și NATO și o poziție fermă în sprijinul Ucrainei.

Nicușor Dan (55 de ani) – matematician, activist și primar al Capitalei, a intrat în cursă ca independent. Cu circa 22% în sondaje, Dan este preferat de electoratul urban, progresist, nemulțumit de oferta partidelor clasice. Campania sa pune accent pe reformarea instituțiilor, combaterea corupției și investițiile în educație și apărare.

Victor Ponta (52 de ani) – fost premier, astăzi candidat independent, aflat la 10% în sondaje. Ponta a mizat pe o retorică protecționistă și anti-Bruxelles, reluând teme naționaliste în încercarea de a atrage electoratul rural și nostalgic PSD. A fost achitat în dosarul de corupție care i-a încheiat mandatul de premier, dar rămâne o figură controversată.

Elena Lasconi (53 de ani) – jurnalistă și primar al orașului Câmpulung, candidata USR intră în cursă cu doar 7% sprijin electoral, după ce o parte a partidului a migrat spre Nicușor Dan. Populară în rândul electoratului liberal și al diasporei, Lasconi susține modernizarea administrației publice și consolidarea parteneriatului european.

Ce putere are președintele?

Deși România este o republică semi-prezidențială, șeful statului are un rol-cheie în politica externă, numirea premierului, conducerea CSAT, dar și în reprezentarea internațională a țării. Președintele poate respinge o dată un prim-ministru propus și are dreptul de a întoarce legi în Parlament.

Un președinte eurosceptic, aflat în conflict deschis cu Guvernul, ar putea genera blocaje instituționale și tensiuni în relațiile internaționale, într-un moment în care regiunea se află la granița unui conflict major.

Alegerile prezidențiale din 2025 nu sunt doar despre alegerea unei persoane — ci despre alegerea unei direcții. Într-o Europă tulburată și într-o regiune sub presiune, România se află la o răscruce între integrare și izolare, între pragmatism și radicalizare, subliniază Al Jazeera.