Preşedintele în exerciţiu, Igor Dodon, îi cere Maiei Sandu să renunţe la retorica electorală şi să nu mai solicite retragerea trupelor militare ruse din Transnistria. Igor Dodon consideră că asemenea afirmaţii pot tensiona relaţiile Republicii Moldova cu Federaţia Rusă şi pot duce la tensionarea situaţiei pe Nistru.
Ministrul de Externe al Federaţiei Ruse, Sergey Lavrov, a afirmat că declaraţiile Maiei Sandu cu privire la necesitatea de evacuare a trupelor ruse din regiunea transnistreană sunt „iresponsabile”.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că preşedintele ales, Maia Sandu, nu a discutat cu Federaţia Rusă despre iniţiativa de a transforma misiunea rusă de pacificare din Transnistria în una civilă, sub egida OSCE.
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe de la Moscova, Maria Zaharova, a criticat afirmaţiile preşedintelui ales, Maia Sandu, cu privire la necesitatea ca trupele Federaţiei Ruse din Transnistria să fie evacuate.
Preşedintele ales, Maia Sandu, a făcut o declaraţie surprinzătoare, joi seara, în cadrul unei emisiuni la Moldova 1. Maia Sandu a afirmat că nu intenţionează să aibă vreo întrevedere cu liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski.
Preşedintele ales, Maia Sandu, a declarat că nu va accepta federalizarea Republicii Moldova ca soluţie pentru soluţionarea conflictului de pe Nistru. Totodată, Maia Sandu a subliniat că în calitate de şef al statului va pleda pentru evacuarea trupelor ruse din regiunea transnistreană.
Liderul Partidului Liberal Democrat din Rusia, Vladimir Jirinovski, consideră că după victoria Maiei Sandu în alegerile prezidenţiale din R. Moldova, Chişinăul va încerca să preia controlul asupra Transnistriei pe cale militară.
Liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a declarat că „autorităţile” din Transnistria sunt gata să colaboreze cu oricare oficial înalt ales de poporul moldovenesc.
Preşedintele moldovean în exerciţiu, pro-rusul Igor Dodon, a numit o tânără cu cetăţenie rusă ca vicepremier responsabil de Reintegrare, adică de soluţionarea dosarului transnistrean.
Alegerile prezidenţiale care vor avea loc duminică în R.Moldova reprezintă un test pentru firava democraţie a statului frate de peste Prut, într-un context dificil marcat de pandemia de COVID-19 şi de factorul geopolitic, prezent la toate alegerile desfăşurate în Republica Moldova.
Republica Moldova a informat statele membre OSCE despre degradarea situaţiei vizând drepturile omului în regiunea transnistreană. În cadrul şedinţei Consiliului Permanent al OSCE, din 15 octombrie, Delegaţia Republicii Moldova a pus în evidenţă abuzurile comise de regimul de la Tiraspol pe parcursul ultimelor luni, transmite IPN.
Asociaţia Promo-LEX vine cu noi precizări privind cele patru persoane răpite în stânga Nistrului. Potrivit asociaţiei, cetăţenii Andrei Amarfi şi Alexandru Puris au ajuns ieri acasă, în jurul orei 20.00. Ambii afirmă că nu au fost torturaţi. Despre Adrian Glijin, mama şi soţia acestuia afirmă că nu cunosc nimic despre locul aflării. Nu există nici o informaţie nici despre o altă persoană răpită, Stanislav Mînzarari, transmite IPN.
Aşa-numitul minister de Externe de la Tiraspol a anunţat că doi din cei patru cetăţeni ai R. Moldova, reţinuţi de structurile de forţă ale Transnistriei, au fost eliberaţi. Autorităţile de la Tiraspol susţin că ese vorba despre doi angajaţi ai Ministerului de Interne de la Chişinău
Preşedintele Igor Dodon a anunţat joi, 8 octombrie, că a discutat la telefon cu liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, despre cazurile ce ţin de răpirea celor patru cetăţeni ai R. Moldova pe teritoriul din stânga Nistrului.
Deputatul PDM Alexandru Jizdan, ex-ministru de Interne, a anunţat joi, 8 octombrie, că încă doi cetăţeni ai Republicii Moldova au fost răpiţi în regiunea transnistreană de către forţele de ordine ale Transnistriei şi duşi într-o direcţie necunoscută. În total, în ultimele 24 de ore, în stânga Nistrului au fost răpiţi patru cetăţeni ai Republicii Moldova, dintre care un poliţist din Floreşti.
Asociaţia Promo-LEX cere în regim de urgenţă preşedintelui, premierului şi Biroului Politici pentru Reintegrare să întreprindă rapid acţiuni eficiente pentru stabilirea locului unde se află Adrian Glijin, precum şi eliberarea imediată şi necondiţionată a acestuia din detenţia ilegală.
Dosarul iniţiat după ce un poliţist din Floreşti a fost răpit din curtea casei sale, în localitatea Camenca, de către angajaţii structurilor de forţă transnistrene, a fost transmis pentru continuarea urmăririi penale Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale, transmite IPN citând un comunicat de presă al Procuraturii Generale.
Platforma Demnitate şi Adevăr cere convocarea de urgenţă a Consiliului Suprem de Securitate, ca să ofere o informare publică autorizată din partea instituţiilor vizate în cazul de răpire a unui angajat al Inspectoratului de Poliţie Floreşti de structurile de forţă transnistrene. În legătură cu acest caz, Platforma DA cere demisia imediată a ministrului de interne, Pavel Voicu, şi a directorului SIS, Alexandru Esaulenco, transmite IPN.
Vicepreşedintele Parlamentului, deputatul PAS Mihai Popşoi, a declarat că cere explicaţii lui Igor Dodon şi premierului Ion Chicu cu privire la răpirea poliţistului Andrei Amarfi de către forţele de securitate de la Tiraspol.
Procuratura raionului Floreşti a iniţiat o cauză penală pe faptul răpirii unei persoane şi uzurpare de calităţi oficiale de către angajaţii structurilor de forţă ale Transnistriei. Cazul a avut loc în această dimineaţă, 7 octombrie, când un ofiţer din cadrul Inspectoratului de Poliţie Floreşti a fost răpit din curtea casei, situată în oraşul Camenca, regiunea transnistreană.
Serviciul de Informaţii şi Securitate anunţă că i-a identificat pe angajaţii aşa-numitului minister al securităţii de la Tiraspol, care au participat la răpirea poliţistului din Floreşti Andrei Amarfi, caz care a avut loc în dimineaţa zilei de miercuri, 7 octombrie. Materialele prealabile obţinute vor fi transmise în adresa Procuraturii Generale în suportul măsurilor procesual-penale iniţiate pe cazul dat.
Autorităţile neconstituţionale de la Tiraspol au anunţat joi, 1 octombrie, că cetăţenii stabiţiţi în regiunea trasnistreană, care intenţionează să voteze în alegerile prezidenţiale din Republica Moldova, vor putea circula liber în ziua de 1 noiembrie, pentru că restricţiile de circulaţie impuse în contextul luptei cu COVID-19 vor fi ridicate în ziua scrutinului.
Asociaţia Promo-LEX anunţă că pe 1 septembrie a fost sesizată de rudele cetăţeanului Mamontov Constantin referitor la reţinerea acestuia în ziua de 31 august 2020, de către pretinşii grăniceri transnistreni, la unul dintre pretinsele posturi de control vamal din regiunea transnistreană.
Liderul Platformei DA, Andrei Năstase, a depus o sesizare la Procuratură prin care solicită ca Igor Dodon să fie tras la răspundere, după ce şeful statului l-a numit pe Vadim Krasnoselski „preşedintele Transnistriei”. Năstase consideră că declaraţia lui Dodon este un „act imoral și anticonstituțional de recunoaștere a lui Krasnoselski drept președinte al unei bucăți din teritoriul Republicii Moldova, ocupat de forțele separatiste”.
Zeci de veterani ai războiului de pe Nistru au protestat vineri, 31 iulie, la Reşedinţa de Stat de la Condriţa, acolo unde recent a avut loc întrevederea dintre Igor Dodon şi Vadim Krasnoselski. Manifestanţii şi-au exprimat nemulţumirea faţă de faptul că Igor Dodon l-a numit pe liderul de la Tiraspol „preşedintele Transnistriei”, calificând această declaraţie drept un „act de trădare”.
Reprezentantul Special al Preşedintelui în exerciţiu al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, din partea Albaniei pentru procesul de reglementare transnistreană, ambasadorul Thomas Mayr-Harting a salutat întâlnirea Condriţa dintre preşedintele moldovean Igor Dodon şi liderul transnistrean Vadim Krasnoselski, transmite IPN.
Deputatul Platformei D, Chiril Moţpan consideră că situaţia din Zona de Securitate rămâne îngrijorătoare. Spre regret, autorităţile transnistrene înaintează temeinic în cerinţele lor şi sunt foarte decise în a obţine noi beneficii din parte Moldovei, transmite IPN.
Asociaţia Promo-LEX susţine că este pentru prima dată după 2014 când, potrivit datelor din Registrul de stat al alegătorilor (RSA) prezentate la 02.07.2020, numărul total al alegătorilor din Republica Moldova scade, fie şi nesemnificativ. În acelaşi timp, continuă creşterea stabilă a numărului de alegători din regiunea transnistreană, dar şi a celor fără domiciliu/reşedinţă, inclusiv cei care au emigrat autorizat peste hotarele ţării.
Preşedintele Comisiei securitate naţională, apărare şi ordine publică, Alexandru Jizdan, a afirmat că, pentru el, Vadim Krasnoselski nu este preşedinte. Reacţia vine după ce Igor Dodon l-a numit pe liderul de la Tiraspol „preşedintele Transnistriei”, în cadrul întâlnirii de marţi, 28 iulie, de la Reşedinţa de Stat de la Condriţa.
Deputatul PAS Oazu Nantoi consideră că, din punct de vedere juridic, faptul că Igor Dodon l-a numit pe liderul de la Tiraspol „preşedintele Transnistriei”, în cadrul întâlnirii de marţi, 28 iulie, de la Reşedinţa de Stat de la Condriţa, este „o trădare a intereselor naţionale”. În plus, parlamentarul susţine că şeful statului este un „agent de influenţă” al Federaţiei Ruse.
Ultimul tun! Bombele legislative
din Parlament, la final de mandat: imunităţi, salarii „speciale“ sau scutiri de impozit
Bilanţ COVID: Puţin peste 4.000 de noi infectări în ultimele 24 de ore. Record de pacienţi la ATI
SURSE Tensiuni în PNL.
Problema: amânarea acordării pensiilor speciale pentru aleşii locali
Bilanţ COVID: Sub 4.000 de cazuri noi de infectare. Foarte puţine teste efectuate în ultimele 24 de ore. Numărul de pacienţi la ATI rămâne peste 1.200
DNA:
Şeful de la Permise Auto Suceava putea să
încaseze şi 20.000 de euro mită într-o singură zi
Bilanţ COVID: Aproape 8.500 de noi infectări. 172 de oameni au murit, iar 1.226 de pacienţi sunt internaţi la ATI
„Cruciada“ înalt prea-răzvrătitului Teodosie în Constanţa carantinată. Poliţia a intrat peste el la slujbă
Bilanţ COVID-19: Peste 9.000 de cazuri noi de infecţie, în ultimele 24 de ore. Mai mult de 1.200 de pacienţi se află internaţi la ATI
Bilanţ COVID. Număr-record pe pacienţi la ATI: peste 1.200 de persoane, internate în stare gravă. Aproape 10.000 de noi cazuri de infectare
Ce efecte are demisia parlamentarilor USR şi PSD în cazul pensiilor speciale