Tiraspolul reintroduce starea de urgență în economie pe fondul „dificultăților legate de livrările de gaze naturale”
0Tiraspolul reintroduce starea de urgență în economie, iar decretul ce prevede acest lucru urmează să fie semnat în curând de liderul separatist Vadim Krasnoselski, conform presei din regiunea separatistă transnistreană.

Decretul privind reintroducerea stării de urgență în economie urmează să fie examinat și aprobat și de așa-zisul soviet suprem al regiunii separatiste.
Iar potrivit pretinsului vicepremier Serghei Obolonik, problemele legate de livrările de „combustibil albastru” în regiunea transnistreană sunt cauzate de încetinirea ritmului operațiunilor de decontare pe teritoriul Uniunii Europene. În prezent, sunt întreprinse toate măsurile necesare pentru restabilirea regimului normal de livrare a gazelor.
Pentru a face față acestei situații, au fost introduse restricții, inclusiv privind iluminatul stradal, iar autoritățile analizează posibilitatea revizuirii programului de funcționare pe timp de noapte pe fondul crizei energetice cauzate de Kremlin.
Reacția Chișinăului
Într-un comentariu pentru „Adevărul”, responsabilii Ministerului moldovean al Energiei au subliniat că Tiraspolul poate beneficia de oferta UE – un ajutor condiționat de 60 de milioane de euro, făcut public la începutul acestui an, dar refuzat de regimul separatist de la Tiraspol.
La sfârșitul lunii noiembrie, ministrul moldovean al Energiei, Dorin Junghietu, a afirmat că regiunea separatistă transnistreană dispune de până la 56 de milioane de metri cubi de gaze, cantitate suficientă pentru aproximativ două săptămâni. Potrivit ministrului, majoritatea volumelor de gaze sunt folosite pentru producerea energiei electrice. Centrala din regiune consumă aproximativ trei milioane de metri cubi de gaze pe zi, cu o producție de până la 180 MW. Acest volum, împreună cu energia produsă de centrala hidroelectrică, care livrează 34–35 MW, acoperă necesarul regiunii separatiste.
Din luna februarie, Tiraspolul a început să primească gaze livrate până la granița Republicii Moldova de o firmă elvețiană controlată de investitori unguri, însă plătite de o companie din Dubai, despre care, în spațiul public, s-a afirmat că ar fi finanțată de oligarhul rus Roman Abramovici.
Implementarea acestei scheme a început după ce, din 1 ianuarie 2025, Gazprom, companie controlată de Kremlin, a refuzat să-și onoreze obligațiile contractuale și să livreze gaz regiunii separatiste transnistrene prin alte rute, invocând pretinsa datorie a Moldovagaz, neconfirmată de un audit internațional realizat la inițiativa Republicii Moldova. Asta după ce Kievul a refuzat să prelungească contractul de tranzit al resurselor energetice către Europa.























































