Reacția Moscovei după ce separatiștii transnistreni au cerut protecție față de Republica Moldova: ce urmărește regimul de la Tiraspol

Regimul de la Moscova a reacționat imediat la apelul separatiștilor din Transnistria, teritoriu din estul Republicii Moldova, transmițându-le acestora din urma că „protejarea cetățenilor ruși” este una dintre prioritățile sale.

Imagine din Tiraspol FOTO Arhivă

Aşa-zisul congres al „deputaţilor de la toate nivelurile” din Transnistria, întrunit miercuri la Tiraspol la solicitarea liderului separatist local Vadim Krasnoselski, a adoptat o rezoluţie oficială prin care cere „protecţia” Federației Rusiei în faţa a ceea ce a descris ca fiind o presiune concertată asupra economiei sale din partea Guvernului Republicii Moldova, transmite Agerpres.

„Cerem Consiliului Federaţiei şi Dumei de Stat a Rusiei (cele două camere ale Parlamentului federal rus, n. red.) să implementeze măsuri de protecţie a Transnistriei pe fondul presiunii sporite din partea Republicii Moldova”, se afirmă în rezoluţia adoptată de așa-zișii deputaţi locali, care susține totodată că în teritoriul separatist pro-rus situat pe malul stâng al râului Nistrul locuiesc „220.000 de cetăţeni ruşi”.

Așa-zișii deputați transnistreni acuză conducerea pro-europeană de la Chişinău că ar fi declanşat un „război economic” împotriva regiunii lor şi că ar fi blocat în mod deliberat negocierile în formatul „5+2”, care oricum au devenit nefuncționale din cauza agresiunii militare lansate de o așa-numită parte mediatoare, Rusia, împotriva altei părți mediatoare, Ucraina.

De fapt, nemulţumirea regimului separatist pro-rus de la Tiraspol survine după ce Guvernul Republicii Moldova a luat o măsură absolut normală ca firmele din Transnistria să achite taxe vamale la bugetul Republicii Moldova.

Ministrul rus de Externe Serghei Lavrov a criticat aspru această măsură și i-a numit pe cetățenii ruși din Transnistria drept „victime ale unui complot vestic”.

Moscova crește din pix numărul rușilor pentru care se poziționează ca „protectoare”

Miercuri, la scurt timp după adoptarea rezoluției de la Tiraspol, MAE de la Moscova a ținut să dea un comunicat în care susține că „protejarea cetățenilor ruși” este una dintre prioritățile Kremlinului.

„Protejarea intereselor locuitorilor din Transnistria, a compatrioţilor noştri, este una dintre priorităţi. Toate cererile sunt întotdeauna examinate cu atenţie de către organismele ruse competente”, a transmis Moscova.

Apelul așa-zisului congres de la Tiraspol survine cu o zi înainte ca Vladimir Putin să-şi susţină discursul despre starea naţiunii. Înainte de evenimentul de la Tiraspol, unii preconizau posibilitatea emiterii unei solicitări de anexare a Transnistriei la Federația Rusă și o recunoaștere a acestui act, joi, de către Putin.

Însă „congresul” de la Tiraspol s-a încheiat fără o cerere pentru alipirea Transnisitriei la Federația Rusă, ci doar cu un apel de protecție pentru „220.000 de cetățeni ruși”, o cifră revizuită în creștere de la 200.000 în versiunea inițială a rezoluției.

Pe lângă apelul către Federația Rusă, rezoluția mai conține alte șase puncte cu adresări către ONU, OSCE, Parlamentul European, Crucea Roșie și alte instituții internaționale în care se promovează ideea unei „blocade economice” din partea Republicii Moldova.

Chișinăul a reacționat la acuzațiile Tiraspolului prin intermediul vicepremierului responsabil de Reintegrare, Oleg Serebrian. „Biroul Politici de Reintegrare respinge declarațiile propagandistice venite de la Tiraspol, amintind că regiunea transnistreană beneficiază de pe urma politicilor de pace, securitate și integrare economică cu Uniunea Europeană, avantajoase pentru toți cetățenii”, a declarat oficialul moldovean de rang înalt.

Donald Tusk: Rusia, o provocare permanentă

Comentând agitația din jurul Congresului de la Tiraspol, premierul polonez Donald Tusk a apreciat miercuri că tensiunile din Transnistria sunt „periculoase” pentru regiune şi Ucraina.

„Ameninţarea unei intervenţii ruse sau cel puţin o provocare este permanentă. Aceasta nu mă surprinde. Dar arată cât de periculoasă este situaţia, şi nu doar pentru Ucraina”, a spus el, întrebat despre cererea separatiştilor transnistreni de a cere „protecţie” din partea Moscovei.

Pentru Republica Moldova, stat candidat la aderarea la Uniunea Europeană şi care se învecinează cu România şi Ucraina, apelul Congresului de la Tiraspol este de natură să alimenteze temerile de agresiune rusă pe teritoriul său, mai ales că Federația Rusă are forţe care staţionează de zeci de ani în Transnistria sub pretextul menținerii păcii, notează AFP, potrivit Agerpres.

Maia Sandu: pași mici pentru reintegrarea economică

O fâșie îngustă de teritoriu (puțin peste 4.000 de kikometri pătrați) ce se întinde de-a lungul malului stâng al râului Nistru și până la granița de est a Republicii Moldova cu Ucraina, Transnistria ar avea în prezent o populație de 470.000 de locuitori, de aproape două ori mai puțin decât în momentul destrămării URSS, în decembrie 1991.

Ultimul recensământ cunoscut în Transnistria datează din noiembrie 2015. Datele acestui recensământ, de altfel greu de crezut, arată că rușii ar fi depășit pentru prima dată ca număr moldovenii, adică românii, diferența fiind de un procent - 34 la sută vs. 33 la sută. De asemenea, 27 la sută dintre locuitorii Transnistriei ar fi ucraineni, iar restul bulgari, găgăuzi și alte etnii. Circa 98% din populația Transnistriei deține buletine de identitate emise de Republica Moldova, pe lângă alte cetățenii, inclusiv cele ale Rusiei și Ucrainei. De altfel, chiar și unii separatiști pro-ruși au cetățenia Ucrainei, printre care așa-numitul ministru de Externe Vitali Ignatiev, cercetat în prezent pentru „subminarea securității”.

Președintele Parlamentului de la Chișinău, Igor Grosu, a declarat că nu există niciun pericol privind escaladarea situației în Transnistria, îndemnând oamenii să fie calmi.

„Nu există niciun pericol de escaladare sau destabilizate a situației. Mai curând este o campanie prin care se încearcă isterizarea societății în jurul așa-numitului eveniment de la Tiraspol, da, pus la cale de cei de la Tiraspol și de cei de la Kremlin. Nu vedem pericole de destabilizare, urmărim foarte atent”, a declarat Igor Grosu în cadrul unei emisiuni a postului public de televiziune Moldova 1.

Republica „Moldova este dedicată unei soluționări pașnice a conflictului transnistrean. Ceea ce face guvernul în prezent este aplicarea unor pași mici pentru reintegrarea economică a țării”, a reacționat președinta Maia Sandu, aflată în vizită la Tirana cu ocazia summitului Ucraina-Europa de Sud-Est.

Isterie provocată cu un scop precis

În opinia jurnalistului Vitalie Călugăreanu, corespondentul Deutsche Welle pentru Republica Moldova, Tiraspolul se dedă creării unei isterii la nivel internațional pentru a pune obstacole reintegrării economice.

„Prin isteria generată la nivel internațional, Tiraspolul încearcă să împiedice următorii doi pași anunțați de Chișinău: obligarea firmelor transnistrene de a-și achita impozitele și accizele tot în bugetul Republicii Moldova (acum încă sunt achitate la Tiraspol) și, în faza a treia, introducerea leului moldovenesc ca monedă națională în stânga Nistrului în locul «rublei transnistrene», care este utilizată astăzi după modelul rusesc.

Invazia Rusiei și rezistența Ucrainei i-au oferit Chișinăului toate pârghiile necesare pentru aceste schimbări (închiderea segmentului transnistrean al frontierei moldo-ucrainene, care a făcut Transnistria dependentă economic 100% de Chișinău), dar autoritățile moldovene au decis să le aplice etapizat, pentru a nu genera șocuri economice și sociale în stânga Nistrului, care s-ar putea solda cu un val de refugiați interni, căruia Chișinăul nu i-ar putea face față”, explică Vitalie Călugăreanu.

Jurnalistul de peste Prut a mai remarcat un amănunt, și anume că Tiraspolul vrea mai mulți bani de la Moscova: „Cu câteva ore înaintea adunării de la Tiraspol, presa subordonată regimului separatist scria că, cel mai probabil, «adunarea va cere Rusiei să crească finanțarea regiunii transnistrene», pentru a nu fi nevoită să revină în câmpul economic constituțional al Republicii Moldova. La scurt timp, aceste informații au dispărut de pe platformele online gestionate de jurnaliștii regimului”.