Evoluția proiectelor de interconectare electrică Moldova-România. Interviu cu secretar de stat al Ministerului Energiei
0Constantin Borosan, secretar de stat al Ministerului moldovean al Energiei, a vorbit într-un interviu acordat ziarului ,,Adevărul” despre proiectele de interconectare electrică dintre Republica Moldova și România, subliniind că linia electrică Strășeni–Gutinaș nu are finanțare, în urma deciziei administrației Trump privind retragerea sprijinului USAID.
În contextul în care Republica Moldova a reușit să treacă prin iarna 2024–2025 fără a importa gaze de la concernul rus Gazprom, dar a fost lovită la începutul acestui an de o criză energetică după ce Moscova a refuzat să livreze gaze regiunii transnistrene prin rute alternative în urma deciziei Kievului de a nu mai prelungi contractul de tranzit al gazelor către Europa, l-am întrebat pe secretarul de stat din Ministerul Energiei, Constantin Borosan, cum a fost această iarnă din punct de vedere energetic. Demnitarul moldovean a explicat că aceasta a fost una dificilă cu precădere pentru regiunea separatistă Transnistria.
,,Cu privire la gaze, din decembrie 2022, nu mai consumăm de la Gazprom, dar nici malul stâng al Nistrului nu mai consumă din 2025 de la Gazprom. Pentru prima dată în istorie nu consumăm gaze de la Gazprom în Republica Moldova, și nici energie electrică de la MGRES, adică Centrala termoelectrică de la Cuciurgan. Tot pentru prima dată, în această iarnă, pe malul drept al Nistrului, în casele oamenilor au fost căldură, lumină, dar pe malul stâng al Nistrului nu au fost. Iarna am trecut-o foarte bine. Ne-am pregătit din timpul verii sania, planurile, scenariile pentru iarnă. Am mers fix după ele. Criza energetică i-a impactat foarte mult pe ei sărmanii, oamenii din regiunea transnistreană. Au majorat tarifele, au un regim deosebit de consum de energie electrică, de gaze naturale. Foarte puternic i-a lovit. Pe malul drept, dacă consumam anterior energie electrică de la MGRES, acum ei nu au gaze suficiente pentru ei și nu știu dacă vor avea pentru că, în fiecare zi, sunt informați că vor avea gaze. Noi ne-am reorientat foarte rapid și avem experiență, capacități, și achiziționăm energie electrică din alte surse. Trebuie să înțelegem: a fost un element de impact al prețului pentru că MGRES vindea cu un preț de dumping, unul care nu există, fiindcă nu plăteau pentru gaze naturale”.
Miza Kremlinului
Având în vedere că liderii de la Chișinău au afirmat că această criză energetică a fost provocată intenționat de Moscova, având scopul să destabilizeze relațiile dintre malul drept și cel stâng al Nistrului, precum și să influențeze prețurile pentru resursele energetice în contextul alegerilor parlamentare din acest an, Constantin Borosan a fost întrebat dacă Kremlinul și-a atins obiectivele.
,,Știți, câteodată mă gândesc, în 2021, 2022, 2023 iarnă a fost mai dificilă și în 2024, ce poate să mai fie. Gata, nu mai consumăm gaz rusesc și ei au decis să facă exact contrariul proverbului rusesc: русские своих не бросают (traducere: rușii nu-și abandonează oamenii lor) și i-au lăsat, sărmanii înghețau. Eu am fost în regiunea transnistreană, am văzut că oamenii înghețau. (A reușit Kremlinul să-și atingă scopul sau nu?) Nu, este o pierdere. Pe termen scurt, poate în 2021 și 2022 ne-a creat o durere, fiindcă a fost o situație pe care am trebuit să o gestionăm fără cunoștințe, fără experiență. A trebuit să identificăm rapid, să investim în securitate, dar astăzi suntem o 100 de ani distanță față de anul 2021 în ceea ce privește creșterea securității energetice. Dar pe termen mediu și lung, Gazprom nu mai livrează gaze deloc în Republica Moldova, inclusiv pe malul stâng al Nistrului, unde influențau într-un anumit fel regiunea transnistreană, dar acum-nu. Pe malul drept al Nistrului au pierdut controlul transportului gazelor naturale. Noi am făcut unbundling. Acum, o să finalizăm și licența de furnizare. O să dispară Gazprom din Republica Moldova, în totalitate. Din august cetățenii o să primească factură de la altă companie. Deci, asta este o pierdere totală pentru ei. Mai vindeau măcar ceva decât să nu vinzi deloc. Noi am investit foarte mult, de exemplu, în energie: luni, 14 aprilie, la noi a fost un nou record de energie regenerabilă. Precedentul a fost de 29%, iar acum este de 36,5% și încă nu este vara. Deci, acum, să revii la MGRES, nu poți: Fraților, mulțumim, duceți-vă și modernizați-vă centrala, apoi discutăm, dar după ce încheiem linia electrică Vulcănești-Chișinău, lucrurile se vor schimba substanțial”.
Incertitudine în regiunea separatistă Transnistria
Din luna februarie, Tiraspolul primește gaze livrate până la granița Republicii Moldova de o firmă elvețiană controlată de investitori unguri, însă plătite de o companie din Dubai, despre care, în spațiul public, s-a afirmat că ar fi finanțată de oligarhul rus Roman Abramovici. În acest context, Constantin Borosan a fost întrebat ce informații deține în legătură cu durata acestui aranjament, precum și cum răspunde acuzațiilor potrivit cărora, prin permiterea tranzitului acestor gaze, autoritățile de la Chișinău ar permite sprijinirea separatismului și regimului de la Tiraspol.
,,Ei nu știu cât vor avea (n.r.-gaze prin această schemă). Cât era contractul cu Gazprom valabil până în septembrie 2026 și îndeplinit, dar bine au redus livrările și transportau gaze numai pentru malul stâng al Nistrului, dar era cât de cât un orizont de timp. Dar înainte de Anul Nou, Gazprom a spus că nu mai furnizează gaze până când vor lua o decizie. Ok, nu e nicio problemă. Noi avem gaze, dar pe malul stâng al Nistrului și iarăși revenim la proverbul rusesc: русские своих не бросают. În prezent, compania din holdingul din Ungaria, care are legături cu mai multe companii în diverse jurisdicții, cum ar fi România sau Elveția, livrează gaze până la granița Republicii Moldova. Până în regiunea transnistreană, însă, livrarea este realizată de Moldovagaz, iar Tiraspoltransgaz plătește în avans pentru transport. O companie din Dubai achită costul gazelor, dar întrebarea este: dacă mâine nu mai plătește, ce fac transnistrenii? Până în 2025, când încă se făceau livrări directe, ce se întâmpla acolo? Se finanța o „binefacere”? Ce anume se finanța? Se speculează foarte mult, din păcate, înțelegem dorința de titluri și like-uri, dar trebuie să fim realiști. Ceea ce s-a întâmplat cu țara noastră în ultimii patru ani este fără precedent; nimeni nu s-a confruntat cu o asemenea situație. Însă, chiar și așa, nu am avut deconectări de la energia electrică, iar asta contează foarte mult. Eu cred că avem autorități competente în țară: Serviciul de Informații și Securitate, Serviciul pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor acest subiect intră în competența lor. (n.r.: dacă Roman Abramovici finanțează compania din Dubai). Dar întrebarea reală este: ce facem noi ca să nu ne mai pomenim în astfel de situații? Trebuie să învățăm lecțiile. Guvernul a votat proiectul de lege privind gazele naturale și am introdus prevederi care permit autorităților să desemneze furnizorul care livrează gaze naturale în regiunea transnistreană, pentru a evita repetarea situației din luna ianuarie a acestui an. Este un cadru mai flexibil, derogatoriu, pentru că în mod normal companiile transnistrene ar trebui să vină pe malul drept al Nistrului, să se licențieze, să implementeze Pachetul Energetic III, să creeze o ANRE recunoscută. Asta ar dura ani. De aceea, furnizorul desemnat va trebui să aibă stocuri de gaze, ceea ce implică timp și pregătire”.
Constantin Borosan, secretar de stat în Ministerul Energiei din Republica Moldova, a fost întrebat și dacă contractul cu Gazprom va fi prelungit sau reziliat, acesta fiind valabil până în anul 2026, însă a evitat să ofere un răspuns clar. ,,Ce avem noi de la contractul cu Gazprom?! El este valabil până în septembrie 2026, așa formal, dar el nu este executat de Gazprom din 2021. Păi, uitați-vă, Gazprom mai poate livra gaze în regiunea transnistreană până în 2026, dar a hotărât să scrie pe Telegram că nu mai livrează de la 1 ianuarie 2025. Scrisoarea a primit-o compania Moldovagaz, care a informat ulterior Ministerul Energiei, dar am văzut inițial pe Telegram, fiindcă acolo a fost făcută publică informația mai întâi”.
Odată cu declanșarea crizei energetice, Chișinăul a rămas fără 70% din necesarul de energie electrică pentru că Centrala termoelectrică de la Cuciurgan, rămasă fără gaz rusesc, nu a mai putut furniza această cantitate. În consecință, autoritățile au apelat la energia electrică importată din România și la cea produsă local. Pe acest fundal, Constantin Borosan a oferit detalii despre actualul mix energetic al Republicii Moldova. ,,Noi consumăm aproximativ 1/3 energie regenerabilă, circa 10% energie electrică de la cele două Centrale Electrice cu Termoficare (CET-uri), care funcționează la capacitate de 50 de MW, așa vor continua până la toamnă. Iar restul achiziții din România și din Ucraina, dar mai mult de pe OPCOM, fiind între 20-25%”.
Condițiile Chișinău pentru Tiraspol
Centrala de la Cuciurgan a fost timp de ani buni un furnizor esențial de electricitate pentru malul drept al Nistrului, dar și o sursă de dependență și incertitudine. În această iarnă, Republica Moldova nu a mai cumpărat energie electrică de la Tiraspol. Având în vedere acest aspect, l-am întrebat pe Constantin Borosan cum arată în prezent relația energetică dintre Chișinău și Tiraspol și dacă există posibilitatea revenirii în viitor la energia produsă de MGRES în anumite condiții. ,,În medie, anterior, Centrala termoelectrică de la Cuciurgan oferea 70% din consumul de electricitate. Iarna mai puțin, vara mai mult, dar vreau să reamintesc că, din 2009, am început să cumpărăm de la MGRES. În anul 2017 a fost o perioadă de trei luni când nu am cumpărat, iar acum am depășit termenul de acum opt ani. Acum, ei nu pot furniza pentru că nu au suficient gaz. Ei nu știu dacă o să aibă gaz pentru ei sărmanii. Dar noi le-am propus să lucrăm cu cărbune pentru că așa e mai ieftin. Cu gaze naturale, eficiența este foarte mică. Și eu am fost, precum și colegii mei la MGRES, și am spus: uitați-vă, cărbune de alt tip este mai greu de găsit, iar dacă facem investiții mai mari, va fi posibil să funcționeze. Noi am propus, mingea este la ei, dar ei spun că nu este posibil. Nu vor. Nicio problemă, noi vom cumpăra din altă parte și facem acest lucru”.
Aportul Bucureștiului
„Adevărul” l-a întrebat pe Constantin Borosan ce reprezintă România din punct de vedere energetic pentru Republica Moldova în contextul în care țara vecină tranzacționează energie electrică prin intermediul OPCOM, operatorul pieței de energie electrică din România, iar o mare parte din necesarul de curent electric al Chișinăului este acoperit de pe piața românească.
,,România foarte, foarte mult ne-a ajutat și continuă să ne ajute. Este interfața noastră de conectare cu Uniunea Europeană. Guvernul României și-a asumat, incluzând în legislația românească, posibilitatea să oferă energie electrică la preț plafonat pentru cetățenii Republicii Moldova. Poate cineva din plătitorii de taxe din România s-ar fi indignat de ce face asta statul român, dar acest lucru înseamnă enorm pentru noi. Fiecare cetățean moldovean plătește un preț mai mic pentru energie electrică, inclusiv datorită faptului că Guvernul României a adoptat această decizie. Faptul că, noi ne-am sincronizat astăzi cu ENTSO-E, este datorită că avem interconexiunea cu România, fiind linia electrică Isaccea- Vulcănești-Chișinău. Ea oferă stabilitatea sistemului energetic, care pentru ca să funcționeze, trebuie să fie menținut în niște parametri necesari în rețea. Mulți experți protestează de exemplu la Comrat, dar pentru o zi să le deconectăm lumina, nu suntem în 1998 ca să ne descurcăm cu luânări și candele. Tineretul nu va rezista o zi fără TikTok sau Instagram. Iar în timpul unei zile de lucru, cred că 60% din timp, oamenii folosesc ceva electronic: telefon, calculator și imaginați-vă că toate astea nu sunt. Păi, iată, noi am menținut și nu au fost deconectări, și datorită României. Compania Energocom a cumpărat gaze naturale, inclusiv de la companii românești. Bursa Română de Mărfuri funcționează. Să faci o bursă de la zero și să obții experiența sau doar să beneficiezi de ea și să operezi, reducând mult timp. Deci, inclusiv viteza foarte mare de mișcare pe care o avem astăzi este datorită sprijinului Europei și sprijinului României”.
Constantin Borosan a dat detalii și despre proiectele de interconectare electrică dintre Republica Moldova și România. ,,Aceasta linie Isaccea-Vulcănești-Chișinău este interconectată. Anterior, era deconectată de la sistemul românesc si european pentru că erau sisteme incompatibile. Noi, alături de Ucraina, eram în sistemul Rusia-Belarus până în data de 24 februarie, ziua invaziei. Astăzi suntem sincronizați. Până la sfârșitul acestui an, vom conecta direct linia, ceea ce va reprezenta mai mult de jumătate din consumul de energie electrică al țării. Dar avem nevoie de alte două linii ca să fie foarte confortabil din această perspectivă. Respectiv, această linie (n.r.- Bălți-Suceava) este una dintre ele, iar în acest sens în România a fost contactată deja compania de proiectare și construcție care să construiască până la râul Prut. Noi, la rândul nostru, am contractat finanțare din partea BERD, BEI și UE, care oferă un grant, iar în Parlament a fost votat recent în prima lectură declararea utilității publice acestui proiect. Acum are loc licitația organizată de BERD. A fost selectat consultantul și sperăm să fie gata în 2027. Iar ca să fie beton armat mai facem linia Strășeni-Gutinaș, dar USAID, care era sursa noastră de finanțare, a rămas fără bani și acum căutăm altă finanțare. Prin urmare, aceste trei linii de 400 KW vor fi pe lângă altele patru linii existente: Costești-Stânca, Ungheni-Țuțora, Huși-Cioara, Fălciu-Gotești, doar că ele sunt ca un drum cu o singură bandă. Iar prin celelalte trei care o să ne asigure totalul vom acoperi orice risc. (Odată cu ele o să scăpăm de șantajul energetic?). Noi odată cu linia aceasta (n.r.-Vulcănești-Chișinău) vom scăpa de șantajul rușilor, transnistrenilor și MGRES-ului. Dar ca să spui că scapi de șantaj, dependență, cel mai bine este să deții al tău, de aceea trebuie de construite centrale pe teritoriul țării noastre. Între timp, noi investim foarte mult în energie regenerabilă și suntem deja în situația în care nu avem ce face cu energia la amiază, dar ne trebuie și centrale de echilibrare, este o mare necesitate, cu ce înlocuim Termoelectrica. Însă aceste lucruri nu reușești să le faci într-un mandat de patru ani, trebuie să câștigăm următorul ca să continuăm. Alții nu au făcut nimic”.
Întrebat care este stadiul actual al lucrărilor la linia de înaltă tensiune Vulcănești–Chișinău, considerată un proiect strategic pentru sistemul energetic al Republicii Moldova și care îi va oferi acesteia posibilitatea de a importa energie electrică ocolind regiunea transnistreană, estimată să fie finalizată până la sfârșitul acestui an, demnitarul moldovean a precizat: ,,Au venit echipe suplimentare pe teren. Sunt cam circa 200 de oameni care lucrează pe șantierul de peste 90 de km. Domnul ministru a vizitat recent portul Giurgiulești și a inspectat o parte din lucrări. Lucrările merg, ziua este mai lungă, toți stau și lucrează acolo. Viteza privind săparea fundației este mai mare decât planificăm și asta este bine. În ceea ce privește asamblarea pilonilor, vedem că aici trebuie amenajat un sistem pentru că au venit specialiști din străinătate. Sunt echipe mixte, combinate. Și aici trebuie să mai accelerăm, dar mergem bine. La stația electrică sunt toate fundațiile, iar în vara, în luna august, totul va fi gata”.
În contextul în care, la finele lunii februarie, premierul de la Chișinău, Dorin Recean, a cerut „mai multă viteză” în implementarea acestui proiect, Constantin Borosan a fost chestionat cu privire la cauzele întârzierilor, precum și asupra modului în care este respectată în prezent solicitarea prim-ministrului. ,,Domnul prim-ministru a fost la ședință din luna ianuarie la care au participat toți executorii lucrărilor, fiind date indicații. Desigur, noi executăm aceste indicații, inclusiv mobilizarea resurselor umane suplimentare. Așteptările societății sunt foarte mari, este o realitate pe care nu o poți neglija. Dar acest proiect a necesitat mult timp. La venirea la guvernare, domnul ministru Andrei Spînu a semnat în luna septembrie contractul, dar până atunci au fost făcute multe lucruri: finanțarea a fost asigurată, legile din Parlament votate, consultantul selectat, licitația organizată, precum și multă pregătire, proiectul de execuție, proiectul tehnic care necesită timp îndelungat, dar nu poți face fără proiect. Acesta nu este pavaj pentru trotuar pe care-l pune primarul fără proiect. Nu poți admite această neglijență pentru că este o linie electrică, este securitatea statului. Construția liniei a început în aprilie anul trecut și va fi încheiată anul acesta, dar reiterez că mult timp iau hârtiile”.
„Adevărul” l-a întrebat pe secretarul de stat și despre începutul construcției liniei Suceava–Bălți, care urmează să conecteze nordul Republicii Moldova la sistemul energetic românesc. ,,În România are loc proiectarea. A fost selectat consorțiul de companii. Noi avem toată finanțarea. Proiectul a fost încadrat prin lege de utilitate publică , lucru ce înseamnă că totul are loc în viteză mare și urmează să fie anunțată licitația pentru proiectare și construcție. Anul acesta, cu siguranță, va fi proiectarea, iar anul viitor va fi posibil să înceapă munca pe teren”.
Fără finanțarea USAID
Legat de lipsa finanțării pentru linia de înaltă tensiune Strășeni–Gutinaș, Constantin Borosan a detaliat: ,,Trebuie să găsim finanțare. Americanii au oprit finanțarea organizației USAID. Linia se va face , doar că o situație este când vine poporul american și oferă 300 de milioane de dolari sub formă de grant, adică cadou, fiind plăcut să primești cadouri și altă situație este când contractezi credite. Este mai plăcut când nu trebuie să întorci nimic. În cadrul Ministerului Energiei avem Consiliul Donatorilor, unde ne întâlnim cu toți partenerii de dezvoltare, bănci internaționale, ambasade și comunicăm proiectele noastre, inclusiv acesta este unul dintre proiectele prioritare. În general este deschidere din partea finanțatorilor. Grant 100 % nu am găsit deocamdată, dar în privința creditelor probleme nu sunt și asta putem să facem rapid. Totuși, căutăm, dacă reușim, să substituim grantul. Pentru linia aceasta este vorba de 300 de milioane de dolari, iar în comparație linia electrică Vulcănești-Chișinău costă 61 de milioane de euro”.
În ceea ce privește alte proiecte din domeniul energetic puse pe pauză din cauza suspendării finanțării USAID, oficialul a menționat că: ,,Erau baterii de stocare pentru care nu au ajuns două zile (n.r.- ca să realizăm proiectul), dar acestea sunt extrem de necesare. Nu avem ce face cu energia electrică și asta ajută foarte mult la echilibrare. Mai erau motoare de 25 MW cu ardere internă pentru echilibrare, sisteme informaționale pentru Moldelectrica, pentru piața de energie, cablu de transmitere a datelor prin aceste linii etc, dar și 20 de experți care ne ajutau. În aceeași listă sunt și proiecte în domeniul eficienței energetice, proiecte privind energia regenerabilă în diferite instituții sociale”.
Constantin Borosan, secretar de stat al Ministerului moldovean al Energiei, a vorbit și despre stocurile de gaze ale Republicii Moldova, afirmând că au fost de două tipuri în sezonul rece: unele strategice, intangibile și altele destinate consumului lunar, păstrate în Ucraina și România. Iar Guvernul a propus acum modificări legislative care vor obliga furnizorii să dețină propriile rezerve, proporțional cu cota lor de piață.
,,Noi am avut două feluri de stocuri: intangibile la care nu umblam, ele sunt în mărime ca sa acopere zece zile de consum, și celelalte cu o cantitate de 15% din consumul anual, mai exact 100 de milioane de metri cubi care treptat se pun pe piață în fiecare lună la toți furnizorii. Iată, aceste 100 de milioane au fost consumate, toți au fost bucuroși să cumpere ieftin. Jumătate a fost păstrată în Ucraina și cealaltă jumătate în România. Iar cele 50 de milioane de metri cubi au rămas neatinse pentru că nu a fost necesar, nu a fost criză. Recent, am modificat Legea Gazelor. A fost votată de Guvern și transmisă Parlamentului. Modificăm conceptul stocurilor de gaze. În primul rând, Uniunea Europeană trebuia să decidă, continuă sau nu cu stocurile pentru că a adoptat această prevedere valabilă până la sfârșitul sezonului 2024-2025. Noi i-am întrebat: voi ce faceți, dar ei tot nu aveau prim-ministru, miniștri, comisari, Comisie nouă. Într-un final, ei vor să continue securitatea energetică, asta înseamnă automat și pentru noi, pentru că suntem foarte conectați cu tot ce înseamnă energie. Dar noi am spus hai să facem altfel: în 2022, am pus riscul acesta mare pe seama companiei Energocom, doar oamenii de acolo s-au învățat să facă achiziții de gaze. Între timp a avut loc o situație neobișnuită, cota de piață liberă peste 15 %, peste 10% piața gazelor, peste 10 furnizori activi, peste 80 de consumatori mari pe piața liberă. Deci, împărțim stocurile de 15% la fiecare furnizor, proporțional cotelor de piață. Ei singuri vor decide unde le vor ține, unde o să fie mai ieftin, unde va fi mai în siguranță. Este ușor să întrebi statul, unde sunt stocurile? În Ucraina, dar acolo este război. Și aceasta a fost o decizie grea pe care a trebuit să o luăm, unde ținem stocul, fiind în Ucraina este ieftin, dar război, iar în România-siguranță, dar dacă este criză, sunt cozi la scoaterea gazelor din depozit. Astfel, furnizorii de pe piață vor lua decizia, dar Ministerul Energiei va controla ca ei să aibă stocuri când intră în iarnă, iar dacă nu au să fie penalizați. Este vorba de stocuri de 15% din consumul anual, circa 150 de milioane metri cubi pe an, numai că o să fie împărțite între circa 10 furnizori. Asta înseamnă că faci achizițiile de gaze înainte ca să livrezi, iar iarna le furnizezi treptat pe piață”.
Se încarcă comentariile...
