Starea de urgenţă economică în Transnistria. Administraţia separatistă de la Tiraspol cere donaţii pentru plata salariilor şi pensiilor

Regiunea transnistreană se confruntă cu o criză economică severă, în contextul scăderii producției industriale și al pierderii principalelor surse de finanțare. Autoritățile separatiste de la Tiraspol au declarat stare de urgență economică și cer donații pentru plata pensiilor și salariilor.

Alexandr Rozenberg anunţă că s-a intrat în colaps. FOTO: arhivă

Regimul separatist de la Tiraspol traversează una dintre cele mai dificile perioade economice din ultimele decenii, după ce a rămas fără resursele financiare necesare funcționării aparatului administrativ.

În fața blocajului bugetar, autoritățile au ajuns să solicite sprijin direct de la populație și mediul de afaceri pentru acoperirea cheltuielilor esențiale, inclusiv plata pensiilor și salariilor.

Potrivit datelor citate de dw.com, producția industrială a regiunii a scăzut cu 27% în 2025, iar declinul a continuat și în acest an, cu încă 24% în primul trimestru. În acest context, administrația condusă de Alexandr Rozenberg a recunoscut public amploarea problemelor.

„Nu sunt doar statistici. Sunt fabrici oprite, locuri de muncă reduse, colective aflate în șomaj tehnic și pierderi de venituri pentru populație și buget”, a declarat acesta.

Pentru a evita colapsul total al sistemului de plăți, Tiraspolul a instituit o stare de urgență economică pentru 30 de zile și a creat un fond special de donații, la care sunt invitați să contribuie atât cetățenii, cât și companiile locale.

Colapsul financiar, accelerat de război și decizii politice

Deteriorarea economiei transnistrene a fost accelerată de războiul din Ucraina și de o serie de măsuri economice adoptate de Chișinău și Kiev.

Una dintre ele este aceea că, începând din 2024, companiile din regiune au fost obligate să achite taxele vamale către bugetul Republicii Moldova, nu către administrația separatistă.

În plus, în 2025, livrările de gaze rusești către Tiraspol au fost oprite, iar Chișinăul a încetat achizițiile de energie electrică de la centrala de la Cuciurgan, controlată de regimul transnistrean. În lipsa acestor venituri, considerate esențiale pentru bugetul local, regiunea a pierdut peste 80% din sursele sale financiare, la care s-au adăugat efectele sancțiunilor internaționale și dificultățile logistice.

Planuri de reintegrare și presiuni externe

În paralel cu criza din stânga Nistrului, Republica Moldova, sprijinită de Uniunea Europeană, avansează un plan de reintegrare economică a regiunii. Președinta Maia Sandu a promulgat un mecanism de eliminare a scutirilor fiscale pentru agenții economici transnistreni, măsură care urmează să intre în vigoare în perioada următoare. Obiectivul declarat al Chișinăului este reintegrarea completă a regiunii până în 2030, în paralel cu procesul de aderare la Uniunea Europeană.

În acest context, oficialii europeni au discutat și despre retragerea trupelor rusești staționate în regiune, condiționând eventuale relaxări ale sancțiunilor impuse Rusiei de această măsură, după încheierea războiului din Ucraina.

Relația tot mai strânsă cu malul drept al Nistrului

În tot acest timp, tot mai mulți locuitori ai Transnistriei se orientează către Republica Moldova, potrivit  vicepremierului pentru reintegrare, Valeriu Chiveri, care a declarat că zilnic peste 25.000 de persoane traversează Nistrul pentru muncă, studii sau servicii medicale.

În 2025, aproximativ 75.000 de locuitori din stânga Nistrului au fost integrați în sistemul de asigurări medicale al Republicii Moldova.

Procesul de reintegrare ridică, însă, probleme majore de ordin financiar și administrativ.

„Vorbim de peste 300.000 de cetățeni care locuiesc în stânga Nistrului: copii, bătrâni, angajați în diferite instituții, agenții economici, care au nevoie de acces la servicii, de sănătate, de pensii, etc.”, a declarat președintele Parlamentului din Republica Moldova, Igor Grosu, aflat zielel acestea în România, cu prilejul Summitului B9.

Chișinăul mizează atât pe veniturile interne, cât și pe sprijinul partenerilor externi, în special al Uniunii Europene. Bruxelles-ul a alocat deja 60 de milioane de euro pentru gestionarea crizei energetice din regiune, sumă pe care administrația de la Tiraspol a refuzat-o în 2025.