comunism - ultimele știri

Primele palate extravagante ale romilor au fost ridicate la începutul anilor '90 și au o istorie plină de controverse. Au fost adesea privite cu suspiciune, iar, la rândul lor, proprietarii acestora s-au plâns de discriminarea la care au fost supuși de-a lungul timpului.

Mai accesibilă acum ca oricând în ultimul secol, emigrarea românilor spre Occident păstrează o istorie tulburătoare. Mii de români au sfârșit în trecut în încercările temerare de a părăsi România, iar alții au avut de înfruntat provocările extreme ale unor lumi dure, complet necunoscute lor.

Într-un interviu pentru „Adevărul”, istoricul Cosmin Popa analizează semnificația istorică a alegerilor prezidențiale din 18 mai, arătând că suntem în fața ultimei ofensive a reziduurilor ceaușismului împotriva democrației. El subliniază că lupta împotriva propagandei pro-ruse nu s-a terminat.

Se împlinesc 35 de ani de la primele alegeri prezidențiale în democrație și încă sunt mulți români care nu își exercită acest drept obținut cu prețul vieții a mii de oameni în Decembrie 1989.

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului (IICCMER) va depune plângere penală la Parchetul General cu privire la declaraţiile considerate „ofensatoare" ale vicepreşedintelui AUR Marius Lulea cu privire la comunism.

Silviu Predoiu, fostul șef al Serviciului de Informații Externe (SIE), a declarat joi, în cadrul unei dezbateri electorale, că în România a fost mai degrabă „o dictatură” decât comunism.

În urmă cu 80 de ani, după mai multe întâlniri internaționale, cărțile erau făcute și România intra sub semnul secerii și ciocanului: era instaurat la conducere primul executiv comunist, Guvernul Petru Groza.

Istoricul Luciana Jinga, expert în cadrul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, a explicat într-un interviu pentru „Weekend Adevărul“ ce însemna să fii femeie în urmă cu câteva decenii

Mulți români păstrează amintiri dureroase despre viața pe unul dintre cele mai mari șantiere din istoria recentă a României: Canalul Dunăre - Marea Neagră. Au vorbit despre „orașele de carton” ale canalului, taberele în care și-au petrecut tinerețea, muncind la construcția acestui proiect imens.

O școlăriță cu șorț pepit și guler alb, de dantelă, intră timid pe poarta pensionului. Acesta va fi universul său vreme de câțiva ani. Aici va învăța franceză și italiană, istorie și geografie, dar și latină și croitorie. Aici va fi pregătită pentru viață. Tot aici i se vor da lecții de bune maniere

Fostul director al Serviciului de Informații Externe (SIE), Silviu Predoiu, a oferit recent un interviu în cadrul podcastului „Vorbitorincii”, unde a lăudat regimul comunist din România, despre care spune că „trăind timpurile acelea, nimeni nu era frământat”.

Reinstaurarea cultului muncii din plăcere, propusă în programul de guvernare publicat de Călin Georgescu, a stârnit un val de ironii pe rețelele sociale. Unii români și-au amintit de „munca patriotică” din anii de comunism.

Taxe vechi, uitate, dar nu de tot.

În perioada comunistă, scriitorii au scris pe ascuns. Scrierilor lor erau în mai multe exemplare pentru ca, în cazul în care Securitatea confisca unul dintre ele, restul să poată fi duse peste graniță, unde să fie publicate. Altele au rămas în sertar, până la căderea comunismului.

Vloggerul Cosmin Avram a descins în Tunisia, tara despre care spune că a renunțat la democrație pentru comunism. „E de Doamne ferește", spune el, și-i invită pe nostalgicii după comunism să vadă cât de ușor a schimbat un președinte ultranaționalist o țară.

Începând cu anul școlar viitor, elevii claselor a XII-a vor avea o oră în plus integrată în orar: Istoria comunismului din România, care devine materie obligatorie. Planurile-cadru au fost deja modificate, iar programa a fost publicată în Monitorul Oficial.

Astăzi, 21 decembrie, România marchează Ziua Memoriei Victimelor Comunismului, o dată semnificativă stabilită prin Legea nr. 198/2011.

35 de ani au trecut de la Revoluția din Decembrie 1989 însă subiectul rămâne în continuare deschis și naște mari controverse.

Începând cu anul școlar viitor, elevii din clasa a XII-a vor studia obligatoriu o nouă materie: Istoria comunismului din România. Programa școlară pentru această disciplină a fost lansată la începutul acestei săptămâni într-un context politic ce s-a potrivit ca o mănușă.

Ideea reeducării a prins în toate regimurile totalitare. Guvernanții care veneau la putere și voiau să scape de oponenți îi anihilau în mod direct sau îi trimiteau în lagăre de muncă sau în închisori, fie că vorbim de intelectuali sau de țărani, de legionari sau de comuniști.

O lecție de economie predată de un profesor de liceu a ajuns virală pe internet. S-a întâmplat după ce dascălul a povestit pe Facebook modul în care le-a explicat copiilor doctrinele și ideologiile politice dar și felul în care acestea se reflectă în activitatea economică a unei țări.

Numeroasele fotografii publicate pe rețelele de socializare înfățișează „iernile de altădată”,cu copii jucându-se pe ulițele satelor înzăpezite și familii strânse în jurul meselor de sărbători. Imaginile fac furori, trezesc nostalgii, dar și controverse.

Imaginați-vă că sunteți călători în timp, privind Bucureștiul anilor 1980 prin ochii celor care vor trăi în 2080. Cum va arăta Capitala României la finele secolului XXI în comparație cu cea din secolul XX? Și, mai ales, cum vor percepe urmașii imaginile din urmă cu un veac?

România a suferit enorm în perioada comunistă, iar alături de anii 80, anii 50 au fost cei mai grei. Într-un decor cenușiu, inaugurarea unui magazin Gospodina în București reprezenta un adevărat eveniment, surprins și de televiziunea acelor vremuri.

Șapte organizații ale mediului de afaceri, fac apel la mobilizarea mediului politic pentru menținerea României pe traiectoria pro-europeană și trans-atlantică pe care țara noastră s-a angajat după căderea comunismului în 1989.

Acum aproape 35 de ani aveau loc primele alegeri prezidențiale libere din istoria României. Era primul exercițiu democratic pentru un popor care trăise 45 de ani în comunism. A fost însă un eveniment umbrit de întâmplări grotești, scandaloase care nu aveau nimic în comun cu libertatea de expresie.

Ascunse în spatele replicilor bine tâlcuite și al recuzitei atent realizate, mesajele spectacolelor de teatru au trecut de multe ori nebăgate în seamă de comuniști – nu toți însă au fost dispuși să facă un compromis, iar pentru asta au plătit un preț mare.

Primul deceniu după Al Doilea Război Mondial a transformat complet și pe neașteptate viața românilor. Milioane de oameni care abia trecuseră peste traumele războiului „s-au trezit” într-un alt coșmar, pus la cale de noul regim comunist coordonat de sovietici și inspirat de stalinism.

Traian Nicola se numără printre spionii români care au dezertat în timpul regimului Ceaușescu, solicitând azil politic în SUA. Fostul ofițer din cadrul DIE și-a povestit experiența, arătând ce l-a determinat să renunțe la România pentru a trăi în SUA.

Marile proiecte industriale din România primilor ani de comunism, prezentate cu fast de regim și privite adesea cu nostalgie de numeroși români, au adus țara într-o criză economică profundă, la mijlocul anilor ‘50, arătau rapoartele spionajului american.

„Weekend Adevărul“ a discutat cu profesorul Matei Gheboianu, specialist în istoria comunismului din România, despre rolul uniformei și al ținutei școlare înainte de 1989, scopurile ascunse ale regulilor din învățământ, precum și despre efectele negative ale diversității vestimentare.

Cenzura comunistă din perioada lui Ceaușescu a transformat radical multe filme, unele devenind de nerecunoscut, cum este cazul „Baloane de curcubeu”, care a trecut prin 18 versiuni înainte de a fi aprobat pentru difuzare într-un singur cinematograf de cartier, pentru o scurtă perioadă.

În mesajul său de vineri, președintele Klaus Iohannis a subliniat că ziua de 23 august ilustrează impactul semnificativ pe care un singur om îl poate avea împotriva urii propagate de regimurile totalitare, evocând figura Regelui Mihai, de Ziua Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului.

În seara zilei de 22 mai 1965, a debutat la Televiziunea Română „Teleenciclopedia", cea mai longevivă emisiune de televiziune din România.

Cu o fundație rock, dar cu un format de muzică electronică, Șuie Paparude a adus un nou stil de muzică în România proaspăt ieșită din comunism – indiferent de stilurile cu care au jonglat de-a lungul timpului, cert este că „e suflet în aparat“.

Una dintre cele mai importante sărbători ale epocii comuniste era 1 Mai, Ziua Internațională a Muncii, confiscată de comuniști.

Analfabeți, dar cu dorința de a se afirma, torționarii din închisorile comuniste au semnat cele mai negre pagini din istoria României.

Celebrul actor american Kirk Douglas a vizitat studiourile de la Buftea, la invitația autorităților române, în timpul filmărilor la coproducția româno-franceză „Dacii“.

Înainte de a pleca definitiv din țară, Eugen Ionescu, de la a cărui moarte se împlinesc 30 de ani, a fost umilit în cel mai josnic mod de către autoritățile comuniste.

Fostul președinte Ion Iliescu a vorbit în cadrul unui interviu pentru consilierul său, Ionuț Vulpescu, fost ministru al Culturii și actual deputat, despre anii în care a condus statul, dar și despre situația actuală a României.

Florin Gheorghiu (79 de ani), considerat cel mai mare șahist din istoria României, a povestit episoade șocante din viața sa, una care ar fi trebuit să arate cu totul altfel, dacă n-ar fi avut ghinionul de a fi contemporan cu un regim opresiv.

Irina Loghin a strălucit nu doar prin vocea sa puternică, ci și prin frumusețea răpitoare, lucru care i-a atras atenția Elenei Ceaușescu. Astăzi, una dintre cele mai talentate interprete de muzică populară împlinește venerabila vârstă de 85 de ani.

Istoricul Mădălin Hodor, cercetător în cadrul Consiliului Naţionale de Studiere a Arhivelor Securităţii (CNSAS), a analizat cinci mituri legate de perioada comunistă. Acesta susține că, deși miturile uneori au o bază reală, faptele nu sunt cunoscute cu adevărat de cei care duc dorul acelor vremuri.

La 24 ianuarie 1965 a murit Winston Churchill, premierul britanic în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, care va rămâne în conștiința românilor ca fiind cel care a vândut România lui Stalin.

Pegas a fost mai mult decât o bicicletă, a fost un brand. Era visul pe care orice copil crescut la bloc, cu cheia de gât, i-l cerea lui Moș Gerilă.

Alimentele pe care le mâncau românii în perioada comunistă nu conțineau E-uri și nici alte substanțe periculoase - este sloganul demontat de imagini în care este dezvăluit modul în care culturile erau tratate cu insecticid.

Revelioanele de altădată aveau un farmec aparte. În cea mai lungă noapte din an, românii se îmbrăcau frumos, puneau pe masă bucate alese și se bucurau de programul difuzat de televiziunea publică, singura de altfel.

Conducătorul nord-coreea Kim Jong Un a dat startul evenimentelor dedicate reuniunii anuale de sfârșit de an a Partidului Muncitorilor aflat la putere, a informat miercuri agenția oficială de presă KCNA

Flagelul nostalgiei privind comunismul a trecut de la cei mai în vârstă la tineri care nici măcar nu au prins anii de teroare ai regimului Ceaușescu, una dintre cauze fiind capitalismul care afectează din ce în ce mai multe clase sociale.

România a fost singura țară din Europa care, pentru obținerea libertății, a trebuit să fie vărsat sânge. Sacrificiul celor care au murit în decembrie 1989 este umbrit de faptul că la conducerea țării au rămas tot cei care făcuseră parte din structura Statului în timpul lui Ceaușescu.

Președintele Klaus Iohannis a transmis un mesaj cu ocazia Zilei Victoriei Revoluției Române și a Libertății, subliniind că nu putem permite ca trecerea timpului să dea naștere unei false cosmetizări a trecutului comunist și exercitarea votului este o responsabilitate pentru unui viitor prosper.

„Căpitanul” Corneliu Zelea Codreanu, întemeietorul Mişcării Legionare, a murit asasinat în noaptea de 29 spre 30 noiembrie 1938, lângă pădurea din localitatea ilfoveană Tâncăbeşti, în urma unui asasinat.

Revolta braşovenilor din 15 noiembrie 1987 este considerată cea mai importantă mişcare de protest din România comunistă, fiind pusă sub semnul întrebării pentru prima oară soliditatea regimului totalitar.

În urmă cu 81 de ani, constănțeanca Arlette Marcovici și Corneliu Coposu își legau destinele, la București, în prezența lui Iuliu Maniu și a altor lideri ai PNȚ. Din păcate, nu au avut parte de o viață fericită, cei doi fiind victime ale sistemului concentraţionar din România comunistă.

După aproape jumătate de secol, Mircea Baniciu și Nicu Covaci, doi membri ai formației legendare Phoenix, au cântat din nou pe aceeași scenă. Ruptura dintre ei a avut loc în perioada comunistă.

Teodor Stanca și-a petrecut cei mai frumoși ani ai vieții în închisorile comuniste și în lagărele de muncă, pentru că s-a solidarizat cu revolta studenților din Ungaria.

Actriţa Catrinel Dumitrescu împlinește miercuri 67 de ani. Teatrul şi filmul îi sunt în continuare aproape de suflet, la fel ca în urmă cu mulți ani, la premiera peliculei „Buletin de București“.

Se schimbă paradigmele comportamentului politic instituit ca regulă de decență aproape unanim acceptată în lumea democratică, tocmai pentru a se detașa cât mai vizibil și demonstrativ de ororile sistemelor comuniste, dictatoriale și criminale.

Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității - CNSAS ne aminteste cum era cu libertatea în anii comunismului, într-o paralelă cu cele mai in vogă festivaluri ale ultimilor ani și are un mesaj pentru tineri: „Să nu uităm nicicând să preţuim libertatea!”

fără imagine O scurtă sinteză pentru cei care nu au trăit în vremea comuniștilor, o reflecție despre meritocrație și câteva paralele cu ce vedem azi în jur.