tva - ultimele știri

Guvernul a decis reducerea temporară a accizei la motorina standard, în încercarea de a atenua efectele crizei de pe piața petrolului și a carburanților.

Alianța pentru Unirea Românilor solicită Guvernului reducerea TVA la carburanți, în contextul creșterii accelerate a prețurilor acestora. Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu propune o cotă a taxei pe valoarea adăugată de 15% pentru a opri scumpirile la pompă.

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a anunțat luni că a discutat în Guvern și va propune plafonarea adaosului comercial la toate produsele agroalimentare, pentru o perioadă de șase luni, Coaliția de guvernare precizând ulterior că măsura se va aplica deocamdată pe o perioadă de 3 luni.

Prețurile motorinei standard au ajuns luni la valori cuprinse între 10,25 lei/litru la Petrom și 10,43 lei/litru la Rompetrol și Mol, la OMV fiind de 10,41 lei/litru, în timp ce Lukoil vinde cu 10,32 lei/litru. Motorina premium se vinde însă cu 10,99 lei la Mol, 10,96 la OMV și 10,7 la Petrom.

Fermierii vor putea achiziționa motorină la preț redus, fără accize și TVA, utilizată pentru lucrările agricole mecanizate din sectorul vegetal, a informat vineri Ministerul Agriculturii, precizând că a pus deja în dezbatere publică proiectul de act normativ.

La Interviurile Adevărul discutăm cu Ioana Arsenie, strateg financiar și antreprenor în consultanță despre regulile aplicabile în 2026 pentru veniturile din drepturi de autor.

Marele câștigător al scumpirii carburanților din România rămâne în continuare statul român, chiar dacă plafonează adaosul comercial pe care îl practică benzinăriile. În cele ce urmează vom explica cum se formează prețul carburanților și cât încasează statul din prețul fiecărui litru.

Discuții tensionate au avut loc între premierul Ilie Bolojan, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare (PNL), și ministrul Energiei, Bogdan Ivan (PSD), în legătură cu oportunitatea reducerii accizelor și TVA-ului la carburanți, potrivit unor surse guvernamentale citate de Digi24.

România se confruntă cu o criză energetică complexă, iar soluțiile guvernamentale trebuie să fie prudente și bine analizate.

Consilierul guvernatorului BNR, Eugen Rădulescu, a acuzată că „avem un sistem corupt până în măduva oaselor”, afirmând că țara are un deficit de 30% la colectarea TVA, în timp ce țările vecine reușesc să colecteze peste 90%.

Deficitul bugetar al României este profund afectat de evaziunea fiscală ridicată, statul pierzând anual aproape 10% din PIB din cauza colectării ineficiente a taxelor. Evaziunea, în special cea din TVA (3,8% din PIB), este o cauză majoră a veniturilor bugetare scăzute.

Ianuarie 2026 este prima lună din ultimii șapte ani în care veniturile colectate la bugetul de stat au fost mai mari decât cheltuielile, reiese din execuția bugetară publicată vineri de Ministerul Finanțelor.

Gabriel Biriș, avocat specializat în fiscalitate, a criticat dur pachetul de măsuri de relansare economică propus de Guvern, afirmând că impactul real al acestora va fi redus, în ciuda prezentării lor ca soluții pentru stimularea economiei.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat duminică seară că România ar urma să revină pe creștere economică în 2026, cu un avans de peste 1%, susținut de fondurile europene și investițiile publice.

Transportatorii rutieri din România plătesc în continuare cel mai ridicat preț din regiunea Europei Centrale și de Est pentru motorină, în pofida faptului că aceștia beneficiază de un mecanism de compensare a accizei la motorină, de 65 de bani/litru pentru perioada 1 ianuarie – 31 martie 2026.

Pachetul 3 de măsuri prevede și creșterea plafonului pentru plata TVA la încasare, precum și acordarea unor bonificații fiscale din impozitul pe profit anual și din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, potrivit proiectului de lege pus în dezbatere publică.

Guvernul a aprobat, la propunerea Ministerului Finanțelor, un set de modificări legislative care vizează clarificarea aplicării unor facilități fiscale, alinierea legislației naționale la standardele OCDE și introducerea unui termen de tranziție pentru e-Factura persoane fizice.

Guvernul a demarat miercuri, 21 ianuarie, prima ședință a Grupului de lucru al coaliției pentru a analiza modul de repartizare și echilibrare a impozitului pe venit și TVA către autoritățile locale, cu participarea prim-ministrului Ilie Bolojan.

Guvernul austriac a decis miercuri să reducă Taxa pe Valoarea Adăugată (TVA) la produsele alimentare de bază şi câteva alte produse alimentare, dat fiind că inflaţia în Austria este de două ori mai mare decât media UE, obiectivul țării fiind reducerea scumpirilor.

Începutul lui 2026 aduce în Rusia majorarea TVA de la 20% la 22%, pentru a ajuta la finanţarea războiului din Ucraina.

România va intra în 2026 cu taxe și impozite mai mari, dar este puțin probabil ca în viitorul an să se mizeze pe o creștere nouă a TVA. Christian Năsulea, profesor de economie mondială, avertizează că o nouă creștere a TVA va cauza doar probleme.

Impozitul minim pe cifră de afaceri ar trebui eliminat, iar salariul minim ar trebui majorat, consideră Adrian Codirlaşu, preşedintele Asociaţiei CFA România

Decalajul de încasare la TVA a urcat la 30% în 2023, de la 26,7% cu un an în urmă, în condiţiile în care, în 2023, raportarea SAF-T a fost extinsă şi la contribuabilii mijlocii, potrivit unei analize realizate de Deloitte România.

România a economisit, prin măsuri dure de austeritate, mai puțin de jumătate din cât ar putea economisi prin aducerea încasărilor din TVA la nivelul UE27, se arată într-o analiză realizată de Friedrich Ebert Romania.

Blocul Naţional Sindical (BNS) contrazice vineri, 21 noiembrie, afirmațiile premierului Ilie Bolojan referitoare la efectele măsurilor luate de Guvern până acum și spune că „în nivelul de trai al românilor nu există nicio urmă de revenire la o funcţionare normală a economiei”.

Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, a vorbit marți despre ipoteza creșterii TVA din 2026 și despre situația dificilă prin care trece România, arătându-se totuși optimism în privința anului viitor, când economia își va reveni.

România a obținut acordul CE pentru înlocuirea jalonului din PNRR privind reducerea GAP-ului de TVA. Astfel, s-a hotărât înlocuirea acestui jalon cu unul nou centrat pe măsuri structurale si legislative de întărire a capacității ANAF.

Declarațiile șefului ANAF privind gemul de casă care ar influența colectarea TVA stârnesc controverse. Dorin Modure, președintele Federației Sindicatelor din Administrația Fiscală „Solidaritatea”, susține că produsele realizate în gospodărie pentru autoconsum nu au niciun efect asupra colectării TVA

Fostul ministru al Muncii, Marius Budăi, îl critică pe șeful ANAF, Adrian Nica, pentru declarația privind „gemul făcut în casă” și rolul acestuia în gap-ul de TVA. Budăi spune că problema reală este evaziunea și profiturile scoase din țară de marile companii.

Afirmația șefului ANAF potrivit căreia produsele făcute pentru autoconsum, inclusiv gemul „făcut în casă de bunica”, sunt luate în calcul la calculul gap-ului de TVA, a stârnit val de ironii și explicații pe rețelele sociale, în timp ce datele europene arată că România are un gap mare la TVA.

Şeful ANAF, Adrian Nica, a declarat că, potrivit Comisiei Europene, produsele pentru consumul propriu afectează colectarea generală a TVA.

Majorarea TVA în 2026 este probabilă, caz în care cota ar putea urca la 22% ori 23% sau, într-un scenariu pesimist, ne-am putea întoarce la cota de 24%, susţine Alexandra Smedoiu, vicepreşedintele Asociaţiei CFA România.

Consilierul lui Mugur Isărescu, Eugen Rădulescu, a spus la Antena 3 CNN, că „prețurile nu au cum să scadă" adăugând însă că „veniturile vor începe să crească”, dacă programul de guvernare merge cum trebuie. În caz contrar, „putem să ajungem mult mai rău decât TVA de 24%”.

Prim-ministrul Ilie Bolojan susține vineri, 3 octombrie, la Palatul Victoria, o conferință de presă, la 100 de zile de guvernare.

Rectificarea bugetară aprobată recent este un pas binevenit spre restabilirea încrederii în actul de guvernare, consideră Gabriel Biriș, fondatorul Tax Institute, trecând în revistă principalele aspecte importante.

Premierul Ilie Bolojan a explicat că reformele și reducerile decise de Guvern au fost inevitabile pentru a salva miliarde de euro din PNRR și pentru a evita blocarea fondurilor europene.

Creșterea TVA de la 19% la 21% începând cu 1 august 2025 se reflectă deja în inflație, aceasta majorându-se cu 2,1% față de luna iulie, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS).

O eventuală creștere a TVA nu va lovi doar restaurantele, hotelurile și cafenelele, ci va fi suportată direct de consumatori, susțin patronatele din industria ospitalității, avertizând că prețurile la mese festive, nunți, botezuri, onomastici sau simple ieșiri cu prietenii, vor crește inevitabil.

Prim-ministrul grec Kyriakos Mitsotakis a anunțat o reformă radicală de 1,6 miliarde de euro (1,9 miliarde de dolari) a sistemului de impozitare a veniturilor, menită să stimuleze clasa de mijloc a națiunii, care s-a chinuit să-și revină după anii de criză.

Premierul Ilie Bolojan a declarat că nu există discuții privind o majorare generală a TVA în acest an sau la începutul anului viitor, însă sectorul Horeca ar putea fi supus unei ajustări în funcție de analiza veniturilor bugetare din toamnă.

Premierul Ilie Bolojan a explicat modul în care va fi aplicată reducerea de personal în administrațiile publice locale. Șeful Guvernului a dezvăluit cum și-a dat seama că există o eroare în numărul de posturi ocupate în administrațiile locale.

Premierul Ilie Bolojan afirmă că partidele din coaliţia de guvernare nu au luat în discuţie posibilitatea unei noi majorări a taxei pe valoarea adăugată (TVA).

Preşedintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a declarat luni, 1 septembrie, că nu s-a discutat „nici măcar o dată” în coaliţia de guvernare despre o nouă majorare a TVA.

Elena Lasconi, fost candidat la alegerile prezidenţiale, avertizează că măsurile de austeritate anunţate de guvern riscă să blocheze dezvoltarea comunităților locale și să alimenteze izolaționismul politic.

Guvernul a aprobat proiectul prin care firmele mici din România vor beneficia de scutire de TVA nu doar pe plan local, ci și în alte state membre ale Uniunii Europene, dacă nu depășesc plafonul unional de 100.000 euro și cel aplicabil în țara respectivă. Măsura se aplică de la 1 septembrie.

Furnizorii de energie electrică au început să emită facturile fără prețuri plafonate. În unele cazuri, acestea au crescut de la 150 de lei, la 600 de lei, după regularizare, sau de la 68 de lei pentru un consum de aproape 100 kW, la 150 de lei, fără regularizare.

Firmele mici din România vor beneficia de scutire de TVA nu doar pe plan local, ci și în alte state membre ale Uniunii Europene, dacă nu depășesc plafonul unional de 100.000 euro și cel aplicabil în țara respectivă, potrivit unui proiect de ordonanță de urgență.

Prima lună după majorarea TVA și a accizelor a adus pentru români o „notă de plată” dură: coșul zilnic de cumpărături mai scump, facturi mai mari și venituri care nu mai acoperă cheltuielile.

Creșterea cotei reduse de TVA pentru locuințele noi nu este singura presiune pe piața imobiliară. Costurile cu materialele, combustibilul și forța de muncă vor împinge suplimentar prețurile, iar unele ajustări ar putea avea și o componentă speculativă, avertizează specialiștii.

O țară din Europa va renunța la aplicarea TVA-ului pe cărți, într-o încercare de a încuraja populația să citească mai mult.

Piaţa rezidenţială din România a accelerat puternic în iulie, înregistrând vânzări record de apartamente atât în Bucureşti, cât şi în marile oraşe, graba cumpărătorilor fiind determinată de eliminarea cotei reduse de TVA şi de creşterea TVA standard de la 19% la 21%, aplicată din 1 august.

În timp ce statisticile europene arată că românii sunt codași la capitolele lectură și participare la evenimente culturale, noile măsuri fiscale par să îngreuneze și mai mult accesul la cultură.

Premierul Ilie Bolojan a declarat, într-un interviu pentru Bloomberg, că România riscă să intre în incapacitate de plată dacă Guvernul nu va reduce rapid cheltuielile excesive din ultimii ani.

Un clip TikTok care prezintă informația falsă potrivit căreia restaurantele au TVA de 32% a adunat mai mult de 1.300 de comentarii și peste 650.000 de vizualizări, într-o săptămână.

Producătorii și importatorii auto crotică în termeni duri indecizia guvernanților privind programul Rabla, argumentând că prin aceste tergiversări, statul își sabotează propria economie, cu atât mai mult cu cât anul trecut încasările din TVA au fost duble față de investiția statului.

De frica scumpirilor generate de creșterea TVA la 21% în luna august, românii au cumpărat luna trecută cu 79% mai multe locuințe, față de aceeași lună a anului precedent, potrivit unei analize de piață.

Prima zi cu TVA și taxe crescute a adus prețuri mai mari în magazine, dar în multe cazuri produsele s-au scumpit și cu 20%. Saltul este greu de justificat prin creșterea TVA cu 2%, iar oamenii dau vina pe speculanți și pe faptul că mulți comercianți profită și vin cu scumpiri de „oportunitate”.

Un protest are loc vineri, 1 august, în Piața Victoriei din Capitală, ca reacție la măsurile de austeritate adoptate de Guvern. Manifestația, care se desfășoară sub sloganul „România demnă nu mai tace!”, a început la ora 17.00 și este autorizată până la ora 22.30.

286 de companii din România, care au cumpărat autoturisme de lux din Uniunea Europeană, au de plătit peste 12,5 milioane de lei, în urma unor controale ANAF, prin Direcția Generală Antifraudă Fiscală. Firmele nu au respectat legislația fiscală privind deducerea limitată a TVA.

Creșterea cotei de TVA la alimente are efecte directe asupra bugetului lunar alocat pentru produsele de bază cumpărate de români, unele supermarketuri anunțând o serie de măsuri menite să reducă acest impact.