Biriș, despre rectificarea bugetară: În general, arată supraestimarea veniturilor. Guvernul trebuie să continue reforma fiscală

Rectificarea bugetară aprobată recent este un pas binevenit spre restabilirea încrederii în actul de guvernare, consideră Gabriel Biriș, fondatorul Tax Institute, trecând în revistă principalele aspecte importante.

Expertul în fiscalitate Gabriel Biriș spune că Guvernul trebuie să continue reforma fiscală

„Am acordat o atenție specială veniturilor din TVA și cheltuielilor cu dobânzile, unde s-au impus câteva mențiuni suplimentare”, a precizat Biriș în analiză.

Venituri

Potrivit acestuia, în general, rectificarea arată supraestimarea veniturilor în Legea Bugetului:

• TVA – Ținta scade cu 2,4 miliarde lei (-1,8%). Având în vedere creșterea cotelor, „această nouă țintă subliniază (i) fie o supraestimare grosieră în bugetul pentru 2025, (ii) fie o explozie a evaziunii, (iii) fie prăbușirea consumului, sau o combinație a celor trei factori. Este important de remarcat că ținta de 133,6 miliarde lei reprezintă 6,98% dintr-un PIB estimat la 1.912,6 miliarde lei. În comparație, în 2024 TVA colectat a totalizat 6,85% din PIB, iar în 2023 – 6,5%. Cu un VTTL (totalul teoretic colectabil din TVA, în lipsa GAP) care în ultimii ani a depășit 10,5% din PIB, iar astăzi se apropie de 11% cu TVA crescut, vedem lipsa oricărui progres sesizabil în reducerea evaziunii”, consideră expertul în fiscalitate.

Potrivit acestuia, următoarele măsuri de creștere a veniturilor trebuie să se concentreze pe reducerea acestui GAP cel puțin până la media UE, care ne va aduce la venituri din TVA la 10% din PIB. Veniturile suplimentare de 3% din PIB reprezintă jumătate din deficitul bugetar necesar a fi redus până în 2031. „În acest sens, reiterăm nevoia de a introduce măsuri precum taxarea inversă generalizată pentru facturile ce depășesc 5.000 de euro (similar cu măsurile aplicate pentru telefoane mobile, cereale și console de jocuri pe calculator)”, punctează Biriș.

• Impozit pe profit – ținta scade cu 1,4 miliarde (-3,4%). „Denotă înrăutățirea climatului pentru mediul de afaceri și arată nevoia urgentă de a renunța la măsuri nocive precum Impozitul Minim pe Cifra de Afaceri (IMCA), Impozitul Suplimentar pentru Bănci (ISB), Impozitul pe Construcții Speciale (IC) și de adoptare a unor reforme pentru stimularea creșterii economice. Reamintim că în Planul Bugetar-Structural pe Termen Mediu, creșterile de venituri reprezintă doar 2,5% din necesarul de consolidare fiscală totalizând 6,8% din PIB. Restul reprezintă diminuarea cheltuielilor prin creșterea accelerată și constantă a PIB în următorii 6 ani”, avertizează expertul.

• Impozit pe salarii și venit – crește cu 1,87 miliarde (+3,3%), rezultat al eliminării facilității pentru angajații din agricultură, construcții și IT, dar și a creșterii cotei de impozitare a veniturilor din dividende la 10%.

• Contribuții sociale – ținta scade cu 776 milioane (-0,3%), în ciuda extinderii bazei contribuabililor în primul pachet de măsuri fiscale. Date fiind sumele în continuare ridicate alocate cheltuielilor cu asistența socială, scăderea trebuie să indice o corectare a supraestimărilor din Legea Bugetului, sau o scădere a numărului de angajați plătitori de contribuții. Așteptările pentru aceste venituri par, de asemenea, decuplate de cele pentru veniturile din impozitul pe salarii și venit.

• Accize – obiectivul crește cu 513 milioane (+1%), ca rezultat al măsurilor cu intrare în vigoare la 1 august. În mod similar cu TVA, lipsesc măsurile de combatere a evaziunii, procentual mai mare chiar decât a acesteia.

• Fonduri europene – ținta crește cu 1,4 miliarde (+1,6%), un obiectiv ambițios având în vedere că în Raportul privind execuția la 6 luni se atrăseseră sub 50% din obiectiv. Probabil că Ministerul Finanțelor anticipează noi intrări de fonduri alocate prin PNRR ca urmarea a unor reforme adoptate în următoarele luni.

Cheltuieli

Deși deja în cuantumuri record în Legea Bugetului, bugetele de cheltuieli au fost crescute pentru toate categoriile principale:

• Cheltuielile de personal cresc cu 700 de milioane lei (+4,1%).

• Cheltuielile cu asistența socială cresc cu 3,3 miliarde lei (+1,4%).

• Cheltuielile cu bunuri și servicii cresc cu 321 milioane lei (0,3%). Dacă bugetele de cheltuieli cu personalul și asistența socială sunt deosebit de greu de ajustat, este greu de intuit de ce acest buget nu doar că nu scade, dar este suplimentat.

• Bugetul pentru cheltuieli cu dobânzi crește de la 41 la 53 de miliarde lei (+29%). Dacă în Raportul privind execuția la 6 luni MF plasa cheltuielile cu dobânzile sub așteptări, la 85,9% din țintă în acel moment (după puseul din primăvară), este greu de înțeles de ce crește atât de mult bugetul la rectificare. Executivul trebuie fie să se aștepte la un puternic episod de instabilitate națională, regională, ori internațională, ori a subraportat în mod excesiv unde se plasau cheltuielile cu dobânzi la 30 iunie în raport cu ținta la final de an.

• Cheltuielile cu subvenții cresc cu 531 de miliarde lei (+3,8%).

• Cheltuielile cu transferuri (către alte entități guvernamentale, adesea primării) cresc cu 4,3 miliarde lei (+4,8%).

• Cheltuielile de investiții cresc cu 5,8 miliarde lei (+3,8%).

Traiectoria deficitului

În ce privește traiectoria deficitului, Biriș evidențiază că noua țintă de deficit la final de an este de 8,4% în metodologie cash.

„Având în vedere diferențele din ultimii ani față de metodologia ESA (European Standard of Accounting, pe care se duc discuțiile cu CE), această cifră ne duce la 8,7% – 9%. Executivul a făcut primul pas pentru restabilirea credibilității datelor bugetare. De altfel, analizele execuției bugetare publicate la 3 și 6 luni subliniau lipsa de credibilitate a țintei de 7% și a calendarului publicat de autorități”, susține expertul în fiscalitate.

Potrivit acestuia, dincolo de credibilitatea datelor, executivul trebuie să continue măsurile de restructurare a cheltuielilor în vederea eficientizării serviciilor publice, cu scopul de a spori competitivitatea României și de a reporni creșterea economică. Intuiția premierului, care a anunțat scăderea sumelor alocate investițiilor publice până la restabilirea echilibrului bugetar, împreună cu reducerea schemelor de personal din administrație, este una corectă. Literatura de specialitate indică zona subvențiilor, a transferurilor și a corectei dimensionări a cheltuielilor cu personalul ca având efectele cel mai puțin nocive (iar în unele cazuri, pozitive), asupra competitivității și creșterii economice. Vedem însă că proiectul de rectificare nu urmează această direcție, ci suplimentează aceste sume.

În ce privește veniturile, evoluția TVA și a accizelor subliniază lipsa de eficacitate a creșterii cotelor în condițiile unei evaziuni scăpate de sub control. Mai mult, scăderea investițiilor private denotă descurajarea mediului de afaceri prin măsuri profund nocive repetate, reflectate în continua revizuire negativă a perspectivei de creștere pentru anul în curs.

„Reiterăm nevoia pentru o reformă fiscală care să așeze sarcina după dimensiunea veniturilor și nu după tipul lor, nevoia stringentă de combatere reală a evaziunii și de a reduce cheltuielile până la nivelul la care pot fi finanțate sustenabil”, conchide Gabriel Biriș.