Aviz negativ pentru măsurile fiscale de austeritate adoptate de Guvern. CES: „Trebuiau abordate etapizat”
0Proiectul de lege privind unele măsuri fiscal-bugetare a primit aviz nefavorabil din partea Consiliului Economic și Social (CES). Instituția consideră că „măsurile propuse conduc la scăderea puterii de cumpărare a tuturor cetățenilor și afectează stabilitatea sau predictibilitatea în societate”

„În temeiul art. 2 alin. (1) din Legea nr. 248/2013 privind organizarea și funcționarea Consiliului Economic și Social, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și art. 11 lit. a) din Regulamentul de organizare și funcționare, Consiliul Economic și Social a fost sesizat cu privire la avizarea proiectului de Lege privind unele măsuri fiscal-bugetare.
În temeiul art. 5 lit. a) din Legea nr. 248/2013 privind organizarea și funcționarea Consiliului Economic și Social, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în ședința din data de 4.07.2025, desfășurată online, conform prevederilor Hotărârii Plenului nr.86/17.05.2022, avizează NEFAVORABIL prezentul proiect de act normativ”, transmite CES.
Cum motivează CES avizul nefavorabil
În comunicatul transmis, CES începe prin a avertiza că „măsurile propuse conduc la scăderea puterii de cumpărare a tuturor cetățenilor și afectează stabilitatea sau predictibilitatea în societate, generând un impact social și economic negativ asupra întregii societăți care va resimți efecte similare perioadei anilor 2010”.
„Prin măsurile impuse, respectiv creșterea TVA la alimente, servicii și medicamente, creșterea accizelor la carburant și a taxei de rovignetă vor duce creșterea prețurilor la alimentele de bază și medicamente, iar împreună cu liberalizarea prețurilor la energia electrică și gaze, diminuarea veniturilor pentru o parte dintre salariați prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 36/2025, toate aceste conduc la o scădere drastică a nivelului de trai într-un timp foarte scurt, fără o pregătire prealabilă a populației, mai ales a persoanelor și familiilor vulnerabile. Considerăm că măsurile de austeritate trebuiau abordate etapizat, pe o perioadă mai mare de timp.
Ansamblul măsurilor propuse este dezechilibrat din punct de vedere social, lipsit de un mecanism de compensare pentru categoriile vulnerabile și construit pe o logică fiscală regresivă”, transmite CES.
Creșterea cotei de TVA va avea un impact inflaționist imediat asupra cheltuielilor curente ale gospodăriilor
De asemenea, CES declară că măsura creșterii cotei de TVA de la 9% la 11% pentru mai multe categorii esențiale de produse și servicii va avea un impact inflaționist imediat asupra cheltuielilor curente ale gospodăriilor și va afecta accesul la bunuri esențiale, mai ales în cazul categoriilor sociale vulnerabile.
„În practică, eliminarea acestor facilități fiscale va conduce la creșteri de preț pentru produsele de strictă necesitate, hrană, apă, tratamente medicale, fără a exista vreo garanție că statul va compensa aceste scumpiri prin măsuri sociale. Impactul va fi resimțit în mod disproporționat de gospodăriile cu venituri mici, care alocă o pondere mult mai mare din bugetul lunar pentru consumul de bază”, explică CES.
Cu privire la contribuțiile la CASS pentru pensiile de peste 3.000 de lei, CES subliniază că, deși este introdus un plafon de protecție, „măsura afectează pensionarii cu venituri medii, care nu beneficiază de alte forme de sprijin și au cheltuieli medicale recurente.”
Măsura privind creșterea termenului de compensare a muncii suplimentare, un regres față de standardul minim actual prevăzut de lege
Despre propunerea prin care termenul de compensare a muncii suplimentare crește de la 90 la 120 de zile, CES declară că „reprezintă un regres față de standardul minim actual prevăzut de lege.
„Termenul lung (120 de zile) poate duce la acumularea a zeci de ore suplimentare necompensate imediat, crescând riscul de oboseală cronică, în special pentru personalul din sănătate, poliție, intervenții, unde orele suplimentare sunt frecvente”, adaugă CES.
De asemenea, consiliul precizează că se creează o situație injustă, aceea că „salariații cu program intens vor fi nevoiți să aștepte luni de zile pentru recuperare, ceea ce le afectează direct starea de sănătate și echilibrul viață-muncă.”
CES, despre dreptul studenților de a circula cu transportul feroviar cu reducere de 90%
Despre măsurile privind dreptul studenților de a circula cu transportul feroviar la un preț redus și modul de calcul al fondului de burse, CES declară că aceste măsuri limitează accesul la educație superioară și adâncesc inechitățile sociale
„Cu privire la Art. XXXV, care prevede derogarea pentru anul 2026 de la normativele art. 128 alin. (3) din Legea învățământului superior nr. 199/2023, cu modificările și completările ulterioare, având în vedere faptul că dreptul studenților de a circula cu transportul feroviar cu reducere de 90% pe toate rutele a fost deja limitat în anul 2025 fără nicio justificare, în contextul în care impactul bugetar al sumelor alocate de la bugetul de stat pentru cheltuielile destinate subvenționării transportului feroviar pentru studenți în anul 2024 reprezenta doar 0,027% din valoarea totală a bugetului general consolidat și 0,01% din PIB, susținem faptul că extinderea acestei derogări și pentru anul 2026 doar va continua să limiteze și mai tare mobilitatea studenților pentru a beneficia de oportunități de învățare non-formală și, implicit, de dezvoltare personală și profesională, fără a aduce vreun beneficiu real în ceea ce privește reducerea cheltuielilor statului;
În ceea ce privește Art. LX, care prevede derogarea până la începutul anului universitar 2028-2029 de la prevederile art. 149 alin. (21) și (22) din Legea învățământului superior nr. 199/2023, cu modificările și completările ulterioare, modificarea modului de calculare a fondului de burse prin raportare la valoarea netă a salariului minim pe economie, nu la valoarea brută a acestuia, după cum prevede în prezent art. 149 alin. (21) din legea menționată mai sus, ar duce la diminuarea cu 40% a fondului de burse și protecție socială și automat la scăderea numărului de studenți beneficiari ai acestei facilități, în contextul în care nici măcar în momentul de față cuantumul bursei nu este suficient pentru a acoperii toate cheltuielile de trai ale unui student.
Reamintim pe această cale faptul că o astfel de măsură accentuează inechitățile existente în sistemul de învățământ superior, limitând și mai mult accesul persoanelor aflate în situații socio-economice dificile la studii superioare. Într-un stat în care doar 22,5% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 24 și 35 de ani sunt absolvenți de studii superioare și în care abandonul universitar a ajuns la peste 40%, eliminarea sau limitarea drepturilor sociale ale studenților scade șansele acestora de a parcurge studii superioare”, transmite CES.
CES atrage atenția asupra „unei incoerențe legislative care afectează semnificativ sectorul cafenelelor”
Privitor la regimul TVA aplicabil cafenelelor, CES atrage „atenția asupra unei incoerențe legislative care afectează semnificativ sectorul cafenelelor, parte integrantă a industriei HoReCa”.
„Atragem atenția asupra unei incoerențe legislative care afectează semnificativ sectorul cafenelelor, parte integrantă a industriei HoReCa. În prezent, acești operatori achiziționează cafea cu o cotă redusă de TVA (9%), dar sunt obligați să aplice cota standard (21%) la vânzare, din cauza unei interpretări neclare a legislației fiscale. Această situație creează un tratament fiscal inechitabil și generează concurență neloială între operatori din același domeniu;
Având în vedere angajamentul Guvernului de a menține o cotă redusă de TVA pentru HoReCa (11%), solicităm includerea explicită a cafenelelor și a preparatelor de cafea în această categorie, pentru a elimina confuziile administrative și a corecta tratamentele discriminatorii. De asemenea, menționăm existența unei decizii definitive a instanței în favoarea operatorilor afectați, care obligă ANAF la rambursarea diferențelor de TVA achitate în mod nejustificat;
Recomandăm o clarificare legislativă expresă în cadrul noii ordonanțe, care să alinieze regimul de TVA aplicabil cafenelelor cu cel al celorlalte activități din HoReCa”, explică CES.
Concluziile trase de CES
Așadar, CES consideră, printre altele, că „proiectul de lege, în forma actuală, nu este fundamentat pe o analiză solidă a impactului social agregat”.
„În consecință, proiectul de lege, în forma actuală, nu este fundamentat pe o analiză solidă a impactului social agregat, nu conține măsuri de protecție compensatorie și nu respectă principiile constituționale privind echitatea fiscală și solidaritatea socială.
Se impune demararea unei reforme fiscale echilibrate, care să conțină măsuri de protecția reală a cetățenilor vulnerabili. Fără astfel de corecturi, riscăm nu doar o degradare a condițiilor de trai, ci și o explozie de neîncredere instituțională și radicalizare socială, cu consecințe directe asupra democrației și stabilității în societate”, încheie CES.