Mărirea TVA la cărți va arunca România și mai rău în ignoranță? La ce soluție au apelat tinerii pentru a ocoli creșterea prețurilor

Creșterea TVA la cărți aduce perspective sumbre pentru edituri, tipografii și biblioteci. Se preconizează că și numărul cititorilor, și așa mic, va scădea drastic. În tot acest timp, tinerii se orientează tot mai mult pe cititul cărților online, înlocuindu-le pe cele în format fizic. 

Cititul în forma fizic pe cale de dispariție FOTO click

În planul de redresare economică și recuperare a deficitului bugetar al Guvernului este cuprinsă și majorarea TVA la carte de la 5% la 11%. În consecință, într-o țară în care lumea nu se prea omoară cu cititul, prețul va crește în mod considerabil. Editorii de carte, patronii de tipografii și bibliotecarii se așteaptă la vremuri negre și spun că numărul cititorilor va scădea drastic. Specialiștii în educație, spun însă că adolescenții, mai ales cei de la liceele de elită, citesc la fel ca generațiile anterioare, doar că au renunțat de ceva timp la cărțile în format fizic și le preferă pe cele în format electronic sau audio. 

România, țara în care cititorii sunt o minoritate absolută

Statisticile la nivel european arată că românii nu sunt prea îndrăgostiți de carte. Majoritatea populației preferă rețelele sociale sau orice altă distracție în locul cititului. Conform datelor Eurostat, aproximativ 29.5 % dintre români au citit cel puțin o carte în anul 2022. Restul de peste 70% nici nu s-au atins de vreo pagină. În aceste condiții, România se află pe ultimul loc la nivelul Uniunii Europene în privința cărților citite. Pe primele locuri, cum era de așteptat, sunt printre cele mai bogate și civilizate state din Europa, adică Luxemburg și Danemarca.

Numărul românilor care cumpără cărți de la librării scade aproape an de an. În prima jumătate a anului, vânzările de cărți în România au scăzut cu 20%, spune  Mihai Mitrică, directorul executiv al Asociaţiei Editorilor din România, pentru Europa Liberă România. Iar lipsa de cultură se reflectă în societate. Oamenii preferă să preia informații neverificate de pe internet, spiritul critic este puțin dezvoltat și înghit pe nemestecate informații false. În aceste condiții înflorește apetența pentru teorii conspiraționiste, pseudo-știință și intoleranță. Conform Barometrului de Consum Cultural 2022, 94% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani folosesc internetul zilnic, iar acest segment de public tânăr manifestă un nivel mai scăzut de toleranţă, este dezinteresat de participarea socială sau civică şi este mai puţin tolerant faţă de anumite categorii sociale. 

„Românii nu sunt consumatori de cultură, nici de teatru, nici de muzică și nici de lectură. Astfel că gradul nostru ridicat de intoleranță este proporțional cu gradul nostru de incultură. Totodată, suntem deficitari la educația unor valori, fie că vorbim de educația din învățământul public, fie de cea din familie. Avem un grad ridicat de lipsă de educație medicală, psihologică și culturală. De aici, și soluțiile: să ne instruim poporul atât în ceea ce privește învățământul de masă, cât și în familie și totodată să devenim consumatori de cultură“, a preciza psihologul Mihai Copăceanu pentru „Adevărul”. Lipsa de cultură și dezinteresul față de carte se reflectă și în numărul mare de români care nu urmează nicio formă de învățământ, nu au calificare și nu sunt angajați la un loc de muncă stabil. 

„Efectul va fi renunțarea la citit ”

Pentru unii reprezentanți ai editurilor și tipografiilor majorarea TVA-ului la achiziția de carte nu face decât să complice și mai mult situația. Practic, să alunge din cititori. Totodată, spun tipografii, oamenii de cultură își vor limita aparițiile editoriale tocmai din motive financiare. Adică mai puțini citesc, mai puțini publică.

„Ne afectează foarte mult, nu numai la carte dar la orice fel de lucrare de cultură. Prețurile cresc continuu, pentru a face față cheltuielilor, iar puterea de cumpărare va scădea. Din punctul meu de vedere efectul va fi renunțarea la citit. Și asa era greu de imaginat că un om nu-și permitea o carte așa cum trebuie. Va fi foarte trist”, spune Mariana Hrițcu, directorul unei tipografii din Botoșani. La rândul lor, reprezentanții editorilor mici spun că le va fi greu să mai reziste pe piață în condițiile creșterii cheltuielilor.

„Vor rezista editurile foarte mari care au deja un monopol pe piața. Editurile mici se vor chinui să reziste un an, doi, nu știu cât”, mărturisește directorul de editură Dragoș Lespezeanu. Și directorii de biblioteci se plâng, mai ales fiindcă trebuie să refacă stocurile de carte și să țină pasul cu noile apariții editoriale. Bugetul de achiziție al cărților a rămas același, în schimb prețurile cresc continuu. „Este o măsură care ne va afecta negativ. Va trebui să luăm în considerare foarte bine criteriile pentru achiziția de carte. Și nu facem doar achiziție de carte nouă ci vizăm și dezvoltarea dar și completarea colecțiilor existente”, precizează Ersilia Iacob, directorul Bibliotecii Județene „Mihai Eminescu” din Botoșani. 

„Unii se vor orienta către bibliotecă, către împrumut. Dar pentru mulți tineri sau oameni activi este un proces anevoios. Trebuie să ai grijă de carte, să nu uiți să o aduci înapoi. Ai un timp limită de citit. Cei pasionați de carte vor citi, oricât va fi prețul. Dar mai puțin. Și cel puțin nu se vor mai înghesui să cumpere cartea, mai degrabă să o împrumute”, spune un tânăr pasionat de cultură din Botoșani. 

Specialist în educație: copii citesc foarte mult în mediul online

Există însă și o altă variantă. Sunt tineri și specialiști în educație care spun că încă dinaintea majorării cotei TVA la carte tinerii au trecut la bibliotecile virtuale. Este o generație digitală care a înlocuit cărțile în format fizic cu cele în format electronic, din rațiuni de comoditate și accesabilitate. Unii specialiști din educație mărturisesc că tinerii (mai ales cei de la liceele bune) citesc la fel de mult ca cei din generațiile anterioare, doar că altfel.

„Cititul nu înseamnă numai decât să deschizi o carte în format fizic. Știu că este cel mai frumos lucru, dar să știți că tinerii din ziua de astăzi citesc foarte mult online. Pentru că au la dispoziție în orice moment aceea carte pe care noi am cărat-o în ghizodan sau poșetă. Acum au la dispoziție biblioteca virtuală pe care o pot accesa oricând. Știu sigur că acești copii citesc foarte mult în mediul online”, precizează Cristina Bălăucă, profesor și inspector școlar general adjunct.

Adolescenții spun că este mai ușor în zona online. Găsesc cărți mai ieftine, la o distanță de un click și nu mai sunt nevoiți să le care după ei. „Evident, este mult mai fain să ții o carte în mână, să-i simți mirosul. Îți dă și o senzație interesantă. Dar trebuie să ne gândim la aspectul practic. Nu mai am grija cărții, să nu o pierd, să nu o stric. Apoi nu trebuie să fac un drum până la librărie sau bibliotecă pentru a lua cartea. Găsesc totul în librării și biblioteci virtuale. Dai click și aia este. Unele sunt gratuite, altele le găsești la preț bun. În plus, găsești multe chestii pe care în format fizic, hard-cover, nu le-am găsit. Mai este varianta de audiobook. Mergi către școală și „citești” chiar pasajul care te interesează pentru lecția din ziua respectivă”, precizează un elev de clasa a XI-a de la un liceu de elită din Botoșani.